Rozul se intoarce si se razbuna
Mai tineti minte cand deschideam eu acest blog cu un post in care ziceam ca l-am facut roz pentru ca, fiind fata, pot? Ei bine, ieri mi-a iesit smecheria pe nas intr-un mod complet neasteptat. Am cumparat niste chestii dintr-un magazin de pe langa casa si mi-au fost livrate intr-o punga roz. Cinci–zece minute am umblat cu punga aia in mana, nu mai mult. La sfarsitul lor, eram si eu roz din cap pana-n picioare. Pe maini, pe toate hainele, chiar si pe rucsacelul in care imi carasem echipamentul de sport si chiar si pe esarfa alba de la gat. Nu mi-a placut, normal, aproape mi-a venit sa plang, dar m-am abtinut, de teama sa nu ma trezesc cu lacrimi roz. Am preferat sa procedez la recuperarea prin spalare a culorii naturale a tuturor victimelor, iar punga am aruncat-o. Dupa aia mi-am dat seama ca ar fi fost mai inteligent s-o pastrez si s-o supun la torturi inimaginabile pe viata (pe viata mea, ca viata unui ambalaj de plastic e de vreo 400 de ani). Si vanzatoarea a scapat, pentru moment, nevatamata (mi-a fost lene sa ma intorc si sa-i fac bujori in obrajori), dar, in ce-o priveste, gandul razbunarii nu ma lasa. Ma voi intoarce, intr-o zi, si ii voi cumpara toata marfa din magazin cu bani roz!
(
