Scrisorile Andreei Marin catre Mihaela Radulescu se intoarce 2
Ceea ce parea doar literatura de sertar, s-a transformat, se pare, intr-o adevarata corespondenta. Andreea i-a scris ieri Mihaelei o scrisoare care ar fi trebuit sa ramana secreta, dar Mihaela a interceptat-o si i-a raspuns aici. E randul Zanei sa riposteze.
Drăguţî,
N-am înţeles cum ai intrat în posesia scrisorelii meli, cî io am scris-o în secriet (oari bona lu’ asta micî, Violieta, îi cumpăratî di tini şî-ţi toarnî tot ci fac?), dar, dacî tot mi-ai răspuns, o să ti rog un lucru foarti important.
Ti rog frumos sî mai citieşti o datî ci ţi-am scris io, dupî cari sî recitieşti ci mi-ai scris tu, şî să-mi răspunzi, după acieia, la întriebarea “Cari dintri noi iesti mai di calitati şî mai di caractier?”. Păi, tu nu vezi, fatî, cî ai în cap numai vulgarităţi, cî ai prieocupări di ţoapî şi cî faci numai glumi triviali? Cum adicî sî dansezi morcovielu’ lu’ Ştiefan pentru mini? Crezi cî mii di aşa ceva îmi ardi? Fatî, tu ştii cî io tocmai m-am întors din Africa, undi am fost cu UNICEF-ul, sî ajut copiii năcăjîţi? Şi cî, di cînd m-am întors, nu mă gîndiesc dicît la cum aş putea sî li riaduc zîmbietul pi buzi? Pientru că – nu-i aşa? – o mînî întinsî ti poati ajuta sî primieşti z/ua di mîini cu mai multî spieranţî, iar un sufliet di om cari s-întoarci spri tini să îţi ofere o mîngîieri ti poati faci sî miergi mai dieparti cu paşi mai siguri şî mai încriezători. Nu sîntim cu adevărat oamini, fatî, nu sîntim oamini în toatî puterea cuvîntului dicît cînd reuşîm sî oferim din timpul şi ienergia noastrî altor oamini cari au nievoii di ieli. Sî ni oprim oleacî din ali noastri şi sî întindim o mînî, sî oferim un zîmbiet şî puţinî caldurî… hai cî-mi vini sî şi plîng. Nu-ţi mai iexplic, cî şi-aşa nu-nţelegi nimic. Tu joci scrabble pi dezbrăcati în loc sî ofieri caldurî, dupî cari ti dai prin ziari mari doamnî di caritati…
Cini a fost, fatî, alături di domnul Tatulici, cînd au fost inundaţii la noi, în judieţul Niamţ? Tu? Ţi-a plîns ţii în braţi fetiţa aia cari a stat lipitî di mini pi tot parcursul tranmisii în diriect? Ai mîngîiat-o tu pi cap pînî ţi-a amorţît mîna? Ţi-ai ştiers tu discriet lacrimili di pi obraz în faţa ţării întregi? Nu, fatî, ieu am făcut toati astia, în timp ci tu ti zbînţuiai cu cini ştii ci Dani, cini ştii pi ci parapantî sau motocicletî, cî numai motocicleti şi parapanti ai în cap! Tu di ci criezi cî mi sî spuni mii “zînî”? Pientru cî sînt bunî la sufliet şi miloasî, de-aia, nu ipocritî ca tini şî ţoapî.
Ti las, mă duc sî conciediez pi bona lu’ Violieta, cî iar mi-a triecut cu piempărşii plini pi la nas di mi l-a mutat din loc, dupî ci i-am zîs di o mii di ori sî nu mai facî asta. Ali dracu’ niesimţiti, li plătieşti, li aduni di pi drumuri şî nu sînt în stari sî-şi facî triaba cum se cuvini. Nişti vaci!
Andreia
(Acest text este un pamflet si trebuie luat ca atare)
Am gasit urme de umor, pe final chiar am reusit sa rad(dupa ce transpirasem de la descifrat); pe viitor, daca reduci din alfabetul “moldovenesc, devine citibil din prima.
