Soacra, musulmanii și Tudor Chirilă
Mai întâi, top “muci în fasole”:
- Intrarea târzie a lui Geoană, cu nevasta la 2 metri în spatele lui, pe post de Pirandă. Adică o ții langa cu valorile familiei, pupi mâna doamnelor la final, le dai trandafiri, mai ai un pic și le faci și-un tango, da’, de intrat, ai intrat ca un bulibașă? E o chestie pe care n-a menționat-o nimeni. Toată lumea a lăudat gestul cu florile, dar a scăpat din vedere intrarea. Cea mai mișto și corectă apariție a avut-o Băsescu. Nevasta în dreapta, la braț, fiica alături. Crin s-a bâlbâit un pic, dar s-a repliat ulterior. A intrat cu soția în stânga, fără s-o țină de braț sau de mână, apoi a transferat-o în dreapta și s-a căznit să țină pasul cu ea. Ca să rămân la soții, Mihaela Geoană și Maria Băsescu au avut prezențe impecabile, de adevărate prime-doamne. Adina Vălean a ars-o mai tinerește, picior peste picior.
- Mustățile PSD-iste așezate în primul rând în tabăra susținătorilor lui Geoană. Nica și celălalt. Fix genul de personaje care te fac să-ți tremure mâna cu ștampila în caz că te bătea gândul să…
- Limba română chinuită a lui Geoană. Se ia de pe clanțele de la partid?
- “Cea mai bună faptă a mea e că nu mi-am dat soacra afară din casă”. Tot Geoană. Mă rog, am înțeles, până la urmă, că a fost o glumă. Să fiu în staff-ul lui Geoană i-aș interzice, totuși, să mai facă glume.
- “Ce reper moral aveți?” Crin Antonescu: “Tudor Chirilă”. Mult mișto se va face de răspunsul ăsta. Am înțeles calculul electoral din spatele lui, da’ cred că se putea găsi, totuși, un exemplu mai bun. Holograf?
- “Am botezat și țigani și mulți alți copii, dar cea mai bună faptă a mea e că am creștinat un musulman”. E o performanță să jignești într-o singură propoziție două minorități, dar uite că se poate.
Apoi:
Pe mine m-a ajutat dezbaterea asta. M-am mai clarificat. Mi-am dat seama, de exemplu, că nu-mi place deloc, dar deloc de Geoană, oricât ar poza el în împăciuitoristul familist echilibrat și bisericos, gata de negociere, gata de a construi în loc să se certe și așa mai departe. Și-a învățat foarte bine lecția, prea bine chiar. E prea ascultător și mi-e teamă de ce i-ar putea dicta mustățile alea din spatele lui.
Băsescu a fost mai profi, mai temperat și mai aplicat decât mă așteptam, ceea ce ar fi OK, dacă ar semăna în vreun fel cu personajul pe care-l știam. Nu poți s-o ții tot într-un scandal și după aia să fii temperat și sobru că o să mi se pară că ori ești obosit, ori te-au schimbat cu o sosie, ori te strânge un pantof. Bine, nici n-avea cu cine să se ia de moț, ceea ce duce la concluzia că atitudinea din seara asta i-a fost impusă de context. Deci nu poate funcționa la capacitate maximă decât în situații de conflict, ceea ce iar nu e bine.
În ciuda teribilismelor și a faptului că s-a smucit de mai multe ori în afara regulilor dezbaterii, Crin mi s-a părut mai credibil decât mi se părea până acum. A fost natural, energic, destins, spontan și OK în pielea lui.
Și gata, cu asta am terminat cu politica, pentru multă vreme. Mergem duminică la vot (adică nu știu voi, dar eu o să merg), dar, de mâine, revenim la roz, că mă doare capul de-atâtea lucruri serioase.
Aici putem adăuga şi cartlilii pri-pay cu CNP-ul copiat din Espagna producîndu-se inevitabilul precedent 
am vazut io 
