Shopping gratis?
2010 March 11 at 9:31 pm
Mi-a cerut ieri prietenia, pe Facebook, un anume Cinci Minute de Plăcere. Am dat click să văd cum arată doamna sau domnul cu acest nume şi m-am trezit într-un magazin de shopping gratis, care m-a invitat să-mi aleg un obiect din cele expuse (tricouri, cercei, pantofi, poşete, rochiţe, agende, un aparat foto roz, un iPod…) şi să-l tag-uiesc. Cum nu există femeie care să reziste unei invitaţii la shopping, fie el gratis sau pe bani, mi-am târguit un kit de ceai (cana, ceaiul şi măsura cu care se dozează cel din urmă), să văd ce se-ntâmplă. S-a-ntâmplat că am primit un cod, pe care cică tre’ să-l păstrez până la momentul la care voi afla ce tre’ să fac cu el.
Aştept, aşadar. Şi să aflu ce înseamnă shopping-ul ăsta gratis, dar mai ales să se inventeze ăla pe bani, în care banii nu-i mai dă vânzătorul clientului, ci invers. 
eu unde fac cumparaturi clientul da banii vanzatorului. tu unde faci cumparaturi?
Simona, recunoaste ca atunci cind ai clickuit pe Cinci Minute de Plăcere te asteptai la altceva. Nici o femeie cind merge la cumparaturi nu se gindeste la cinci minute.
La bărbaţi a început deja ce zici tu: noi putem descărca gratuit pornografie dupe internet, dar voi n-o să descărcaţi niciodată pantofi gratis. Ha, Ha, Ha!
Shiopinca gratis de pe niet,se numesteaza “TAXA PE PROSTIE”!
Sper ca n-am fost prea duru!
simona, s-ar putea sa-ti ceara milionul ala de l-ai castigat deunazi!
@Neamtu –
Exista categorii:
- doamnele cu copii cand intra intr-un magazin de jucarii sa ia un cadou ca merge odrasla la o petrecere. Sunt acompaniate de copilul care se milogeste iaaaaa-mi cumparaaa-mi faaaa-mi cadou.
- doamnele acompaniata de o persoana care intra intr-un magazin care o intereseaza pe acea persoana. Exemplul tipic ar fi Ferometalul, magazinele de piese auto, magazinele de carti de specialitate magazinele de pusti. Pusti ca in pusti si pistoale.
- Indiferent de doamna – magazin alimentar in care vanzatorul (vanzatoarea) se scarpina in nas (unii domni sunt absenti si nu baga de seama ce face vanzatorul)
@Nea – O fi adevarat dar eu n-am luat niciodata virusi de computer de la pantofi
Sunteţi greşită, doamnă, am văzut (în Suedia) nişte şosete cu care doamnele erau invitate să probeze pantofii, ca să nu-şi lase ciuperca altor cumpărători.
Pe de altă parte, dacă pasiunea e destul de intensă, chiar şi o sidă (fie ea concretă sau virtuală) nu e un preţ prea mare.
Simona
Chestiunea cu lasatul de fumat era oarecum previzibila. Dar toti banii si toata admiratia pentru sinceritate. Poate prind pe careva ca este de alta parere si incearca sa dea cu tine de pamint, ca-l sparg. Pe de alta parte, cred totusi ca aspectul financiar trebuie sa fie printre primele subiecte ce trebuie tratate, atunci cand energia ta este pusa in slujba unor interese. In orice caz, intrebarea mea nu era personala si nici precisa. Viza o chestiune generala, in sensul daca merita sau nu merita deranjul. Daca munca se face cu biciul in spate, in program prelungit cu recompensare de criza?
Simona, nu-i corect… Eu mi-am ales setul ala ceai prima… Te provoc la duel!
Buy one, get one free, este un fel de comert partial gratis. Chiar daca el are menirea de a te obisnui cu noul pret al produsului respectiv. De exemplu, la tigari. Pe vremea cand tigarile costau cam 2$-2.25, cu 5$ puteai sa cumperi doua, dar la oferta, primeai trei. Dupa ceva timp, cand pretul tigarilor a devenit 5$ pachetul, nu mai remarcai ca nu dai aceiasi bani, pe mult mai putina marfa. Pe urma s-a facut 10 dolari, doua pachete pe bani si unul free. Si acum, la New York cel putin, cand gasesti un pachet de tigari la 9 dolari, esti multumit. Nu vreau sa ma gandesc ce se intampla cand comertul este total gratis, pentru ca stiu ca nimic nu este gratis. Cum se spune, nici macar libertatea nu e gratis: freedom is not for free.
Iar ca o intamplare ciudata, cu ani in urma, cand daca vroiai sa bei bere la Cina, trebuia sa ocupi o masa inainte de ora 10 dimineata si sa comanzi o lada sau doua, adica tot ce era repartizat ospatarului care te servea. Asa s-a facut odata ca un ospatar a fost de acord sa-mi cedeze toata marfa repartizata lui spre desfacere, dar cu conditia sa-l mai servesc si pe el cu cate-o bere. Seara, ospatrul a cazut cu capul pe masa mea, unde se asezase, ca un client si consumase mai mult decat putea sa suporte. In consecinta, a intrebat, in unul din putinele momente de luciditate, cat are de plata? Am spus ca nu are nimic si am plecat cu totii. Nu stiu ce a patit el, ca nu am mai avut ocazia sa il vad pe acolo, dar cred ca atunci s-au pus bazele soppingului free, in Romania ceausista.
simona: io zic sa te uiti bine la codu’ ala, poate incepe ceva a la Dan Brown si o sa regreti alea 5 minute de placere. nu stii ca asa se intampla de cele mai multe ori?
@simonaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa
mai traieshti?
sau ai fost inghitzita de ceainicul shopingait de gratis?
@Cruelaaaaaaaaaaa: trăiesc, fatăăăăăăăă, de ceeeeeeeeeeee?
Ceva ”gratis” îţi…oferă doar grecii şi evreii
@simonaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa
pai orice cheste gratis, e o capcana!ma temeam ca te-au rapit !
nu stii ca tot ce-i moca costa cel mai scump?
cum domne’, ‘cinci minute de placere’? mie shoppingul imi ia pe putin 2-3 ore, pana ma ia barbatu de o aripa si ma duce acasa. haide, domne’, ma revolt! rog sa schimbe 5 minute in 2-3 ore. sau o fi o conspiratie de a lu’ barbatu-meu care incearca finut sa imi sugereze micsorarea timpului de shopping!?!
pai n-ati auzit de saraca aia de a cazut cu capu pe taste, de stres? pai micsorati, dragelor, timpu de shopping, vreti sa va crape barbatii de stres pe scara rulanta dintre raioanele de bluzite-fustite??!!
pai asteptam sa vedem….daca ne convine ,ne-o lasam de prietena-daca nu , delete toata lumea ,nici nu-i nevoie de cinci minule…:)))