Dimineaţa perfectă
2010 August 20 at 2:45 pm
S-a lansat Jacobs Kronung Intense (un nou sortiment de cafea din gama Kronung, cu o aromă mai puternică şi un gust mai intens), ocazie cu care am fost invitată să scriu despre momentele intense din viaţa mea.
N-am cum să nu leg momentele astea intense şi de cafea (adică aş avea cum, dar în mintea mea s-a făcut deja o conexiune şi nu obişnuiesc să-mi bruschez sinapsele), aşa că:
Ştiţi dimineţile alea în care te trezeşti devreme-devreme şi e răcoare afară, ziua se îngână încă cu noaptea, iar tu te simţi singura conştiinţă trează din univers? Cele mai bune, mai parfumate şi mai amare cafele în momente ca astea le-am savurat, în timp ce răspundeam la mail-uri sau pur şi simplu hoinăream aiurea pe internet.
Mai sunt dimineţile răcoroase în care te aşezi la o terasă pustie din Centrul Vechi, deschisă înaintea tuturor celorlalte, şi comanzi o ceaşcă de cafea fierbinte, pe care o bei încet, fără să te gândeşti la nimic, privind oamenii de la terasele din jur cum asamblează mesele şi se pregătesc pentru primirea clienţilor.
Sau dimineţile într-un oraş străin, în care, înainte de a o lua la picior pentru ore şi ore şi ore, îţi încarci bateriile c-o cană mare de lichid brun, concentrat, frumos mirositor?
Recitesc ce-am scris şi-mi dau seama că, în ce mă priveşte, reţeta dimineţii perfecte e următoarea: un oraş pustiu, leneş şi somnoros, care de-abia începe să se trezească la viaţă, şi o cafea neagră, tare şi parfumată.
La voi cum e?
Cu poveşti despre momente intense care v-au schimbat gustul unei zile, puteţi şi câştiga 10 camere foto şi sute de pachete de cafea. Concursul Momente intense are loc aici.
La mine e cu palpitatii de la cafea..
La mine e simplu, sunt diminetile magice de la pranz cand ajung la birou si inca mai sunt boabe in automatul de cafea
amu sincer, cu ce suma te-au provocat sa scrii “despre momentele intense din viaţa mea”
Dintr-un capriciu, a fost o perioadă când începeam lucrul cu o oră mai târziu decât colegii mei.
De fapt, începeam în acelaşi timp, fiindcă atunci când ajungeam eu, fetele tocmai terminat de fiert o poţiune neagră pe care o numeau cafea şi din care îmi ofereau şi mie.
Eu, gentleman desăvârşit, le refuzam politicos spunându-le că simplul fapt că trebuie să petrec câteva ore în compania lor îmi produce destui nervi. (Nu le mai spuneam că în ora petrecută acasă băusem în linişte o cafea cu frişcă.)
Nu sunt misogin: colegilor care mă îmbiau la o bere le spuneam că sunt plătit să îi suport fix 8 ore, nici un minut în plus sau în minus.
@Stefan Murgeanu: suma e confidenţială. am schimbat însă cu “invitată”, sună mai ok?
Cea mai buna cafea e atunci cind ma scol de dimineata, deschid balconul spre mare si ma asez pe un sezlong invelit intr-o patura de casmir. In brate imi sare pisica persana care adoarme la loc … hirrr, hirrr. Urmaresc cu privirea coamele albe ale valurilor care par ca se urmaresc unele pe altele si pescarusii care plutesc deasupra lor…
Deocamda am doar cafeaua restul e doar in plan
Gordon Brown cere 100.000 pe un speech. Cred că pe undeva pe-acolo îţi dau şi ţie ăştia, nu?
Aolio, ai schimbat cafeaua… chiar, de ce nu tusim si cand schimbam cafeaua? Io nu mai beu cafeluri; ca sa ma pot lasa de tigari, a trebuit sa renunt si la cafea ca-mi facea pohta de fumat.
cea mai buna cafea e aia care ti-o ia din mina prietenul fetei tale cind tu esti inca nauc de dimineata in timp ce nevasta-ta iti spune: ce e draga, mereu ti-ai dorit si un baiat. apoi baiatu’ dupa ce soarbe din cafea iti spune si el : f. buna si cafeaua si fi-ta
Foarte bună cafelaţia!
dimineata mea preferata e cea in care beau o cafea facuta din zatul uscat de la o cafea jacobs kronung intense baut-o cu cateva zile in urma. e unicul sortiment de cafea care nu e de unica folosinta, dupa parerea mea.
@ik: un amic de-al meu zice ca reclama aia e incompleta. dupa ce sotia ii zice lu’ domnu’ ala “ce e, dragule, dintotdeauna ti-ai dorit un baiat?”, el ar trebui sa replice prompt: “da, dar nu unul care s-o … pe fiică-mea”
nuuuuuuuu! nu mai vreau reclame la cafeaua jacobs!!!!!!!!!!!!!!!!
jacob screaming intense
eu prefer fanta roz.
e radioactiva
da, cu noua cobaltaroma!
cafeaua
Jacobs Pechblendaroma
in traducere ar fi: ung intens coroana lui Jacob
da, si? cine se astepta voyeuru ala batran sa iasa din baie? mos craciun si renu rudolf?
para, dai si tu o cafea?
unde-i para?
Eram studenţi.
Am mers în primul nostru “concediu” singuri, la 2Mai, cu cortul, de întâi mai. Am luat trenul, cu naşul, până la Mangalia, apoi am mers pe jos, printr-o ploaie mărunţică, până la locul faptei. Bătea un vânt oribil. Nu era aproape nimeni acolo, doar un grup de vreo zece nespălaţi de liceu, ce chinuiau o chitară. Am găsit nişte stuf să-l pun sub cort, care stuf, bineinţeles că avea o legătură de sârmă care a găurit fundul cortului, care era de împrumut, am uitat să vă spun. Ne-am lipit de “vecini”, aşa, pe seară; eu aveam o sticluţă cu pălincă, ei aveau nişte vin, se oprise ploaia, şi le-am luat puţin chitara. Atât mi-a trebuit, n-am mai scăpat de ei. Doamna mea s-a simţit ca naiba, adevărul e că am fost cam ţăran, dar n-am stat mai mult de două ore, după care am continuat să dârdâim în cort. Dimineaţă, ea s-a trezit prima, să vadă “răsăritul”, şi, când am ieşit şi eu, a bufnit-o râsul: eram pătat pe faţă, făcusem varicelă. Am strâns cortul, ne-am pornit pe jos, spre Mangalia, şi am ajuns într-o cofetărie fără muşterii. În sfârşit, un loc uscat şi fără vânt. Am băut, acolo, cea mai bună cafea din viaţa mea. La ibric, fiartă, şi adăugat în ceaşcă un vârf de cuţit de cafea din cutie. Jacobs Kronung era. Foarte bună. Excelentă.
Am mai băut apoi şi altele, poate mai bune, dar aia mi-a rămas în minte.
@Para: poti emite factura
@aurelian
aici:
http://en.wikipedia.org/wiki/File:Paradox_hermaph_060924_ltn.jpg
@Aurelian
N-am firmă de scriitor. Scriu doar memorii tehnice.
Aurelian, deci ţi l-am adus pe para, da? Dai o cafea?
fa o chitanta de mana
georgiana: dau un nechezol, da
Aurelian, eşti nostalgic?
georgiana: nu, e dietetic
io am gasit la brasov, la bacanie, borcane cu cicoare!
ce premiu primesc?
@aurelian
“Denumirea de nechezol reflectă umorul popular, deoarece cafeaua cu înlocuitori conținea doar 20% cafea și restul de 80% înlocuitori, cel mai cunoscut fiind ovăzul, folosit și ca furaj pentru cabaline. Nechezol, derivat din verbul a necheza, reflectă ironic starea celui obligat să consume ceea ce el percepe ca furaje pentru cai, iar sufixul -ol (folosit, de regulă, pentru a forma numele unor compuși chimici) dă o tentă pseudoștiințifică denumirii ironice, fiind o aluzie directă la Elena Ceaușescu, “savanta de renume mondial”, “chimista” semianalfabetă, soția dictatorului Nicolae Ceaușescu.” – Wikipedia
Uite, ăsta scriitor. Foarte mişto scris.
@Para: tu n-ai vazut ce succes au biscuitii cu ovaz?
biscuiti cu ovaz si chocolate chips. si cu iaurt. dimineata. fara jacobs. foarte bun. curios, cand am o dimineata intensa, cafeaua e ultimul lucru la care ma gandesc.
cafeau cea mai buna se ingana inca cu whiskey
Coffee, tea or me? Aceasta-i intrebarea!
Off topic, text din Dilema Veche, a propos de mare, Mangalia, @ ik
“Azi, Mamaia e raiul spărgătorilor de seminţe, al băutorilor de bere la pet care-şi tîrîie şlapii şi-şi saltă mîndri maioul deasupra burţii – cît să le admire întreaga faleză buricul bulbucat –, al relativelor domnişoare care se fotografiază cu o mînă-n şold sub palmieri, al cerşetoarelor care alăptează la vedere în pragul şaormeriilor, alături de ciungi & ologi care se tînguie, al cîinilor vagabonzi hrăniţi de chiar ocupanţii de la parter ai hotelurilor de două stele şi al puberilor semidrogaţi de weekend care fie se fotografiază rezemaţi cu fesa de cîte un Lamborghini, fie chiar conduc acele maşini.” Cioroianu
cam dur pentru Dilema, my 2 para’s.
Buna baieti, ma foarte distrez de fiecare cand citesc commenturile voastre , pe orice tema.
Va multumesc , pt ca existati !
Incepi sa imi fi simpatica Simona
cafeaua perfecta? hmmmm , mie imi place 3 in 1 ala de acasa, din Ro, obtinut cu multe eforturi si rugaminti. Dimineata cand se crapa de ziua, cu cana de cafea in varful patului, cu televizorul deschis pe stiri, si pupandu-mi sotul care se pregateste sa plece la munca, sa iei o gura de cafea si sa te gandesti ca in 5 min vin desteptii care muncesc pe santierul din fata casei, ca mai ai de umblat pt a nu stiu cata oara sa rezolvi niste hartii, ca ai de facut mancare si nu mai ai idee ce sa faci, cand ai de rezolvat o multime de chestii, cand stii ca o sa fie o zii lunga….aia e dimineata perfecta pt mine
@georgiana:
la iarna o sa te cheme gerogiana
mda pacat. Desi am fost la nspe mari tot as mai vrea sa merg la noi la mare desi toate semnalele primite pina acum imi spun sa evit aventura. Sunt si eu un nostalgic. Adevarul e ca nu vad marea pe geam dar o miros. Sunt la max 10 min de mers cu bicicleta. Numai ca e marea nordului si poti sa faci baie mai rarut asa ca e rece nene
cum se verifica un capucino bun? Se pune lingurita deasupra pe frisca. Daca se scufunda e d’ala naspa. Secret din italia
imi place cafeaua aia facuta la chestiile alea italienesti … Facuta tot pe foc la aragaz. Consumul de cafea se tripleaza dar cind bei una d’aia iti pocnesc urechile
capuccino adevarat, la mama lui, in italia, este megaultraexceptional.
Cele mai bune cafele in orasul scolii mele
“Nu-s de nasul Dumitale, mai flacau! Nu-s de nasul Dumitale!!”
Ce vroia sa spuna domnul acela cu alura de geniu (pe bune, avea proportiile antropometrice ale lui Eminescu … cele trei distante faciale identice … Aureliane, baga repede un SEARCH si scoate-ma ca nu-s pe felie cu portretistica) niciodata n-am aflat. Cert e ca plimba ceasca aceea de cafea ca un prestidigitator, facea looping-uri de-ai fi jurat ca in secunda urmatoarea ti-o va proiecta pe haine. Gesticula, isi muncea fata si trupul, era mai mereu imbracat intr-un alaindelon de comisar de politie, uneori isi purta trenciul pe brat, pozand intr-un avocat stralucit, care intre doua trenuri tinea scurte, dar stralucite pledoarii. As spune ca intram sa iau o cafea cu conditia sa fie si el acolo, asa de tare il asociam ACELEI cafele.
Cu toata gestica aia teribila, niciodata n-a varsat o picatura, poate tocmai ca era o cafea buna. Culmea e insa ca niciodata nu l-am vazut golind ceasca atat de mult plimbata, ba mai mult, o ducea singur la ferestruica pentru debarasare. Parea sa fi fost candva cadru universitar a carui cariera a fost brusc marcata de un eveniment fatal. Avea aerul acela de dascal care taie rasuflarea audientei cu un simplu gest, cu doar o remarca.
Ziceam de cafea, nu?
Cred ca localul se numea “La nisip”, ascuns cumva ochiului calatorului, exact la subsoara Catedralei din Piata Sfatului. Cafegita precis fusese aleasa pe criterii, jurai ca-i alintaroma. Ibricul din cupru turcesc, cu maner de ebonita, isi infigea burta in nisipul fierbinte sfaraind tematic. Dupa cateva reprize de coffee jumping bolborositor pe peretii incinsi alternate cu clipe de caimaceala si relaxare prin scoaterea ibricului din nisipul dogoritor, suvoiul se revarsa in cesti umpland aerul de miresme. Se impartea mai intai caimacul in mod egal, ceremonios oarecum, plimband ibricul pe deasupra, apoi se umplea cu precizie milimetrica fiecare ceasca. Alintaroma privea fiecare ceasca inainte de a turna, nisipul fiind doar mediu de fierbere, nicidecum ingredient. Rasplata era intensa, vorba topic-ului. Un alint de arome. O sa verific in curand, mi-ati rascolit curiozitatea. Precis Profesorul a schimbat intre timp pledoaria
În 2001,august,mi-au implantat un Pace-maker(stimulator cardiac),aşa,de pe o zi pe alta(da,erau şi alte moravuri…nu mi-au spus să vin -la primăvară,sau după redistribuire…e drept că şi eu,apoi…)Aia intensitate…parc-am luat un par în cap…Dar după câteva zile,alt par ,mai noduros,ce am şi ce n-am VOIE…După un timp,am schimbat curantul,care…mi-a îngăduit cafeaua…Aşa încât,şi dimineaţa -mea perfectă e ca a ta ,Simona,dimineaţa ,într-un oraş pe care nu-l mai recunosc(deşi aici m-am născut şi am trăit o mulţime de ani)dar agitat şi puturos,încoronata aia de cafea e baza,şi florile din “grădiniţa” de pe pervaz…
ĂLA,din piept mă stimulează şi el,dar Jakob’s face totul…
pentru mine, cafeaua are efect psihotrop si soporific atunci cand nu sunt pregatit s-o beau sau organismul n-o cere –
si folosesc cafeaua ca pretext in mod premeditat
iata doi termeni pretiosi legati de toarta cestii cu “lichid brun”: psihotrop si soporific
… cu toate astea si oricat mi-ar placea mirosul cafelei prajite, prefer ceaiul negru
Eu nu beau cafea decat foarte rar, inainte de somn. Nu e printre placerile mele, strica tot gustul cincizecii de vodca.
peste o dimineata voi fi la Balcic, cu marea, valul si nisipul la picioare
daca v-am facut pofta, va astept la o cafea
Nu stiu cum sunt altii.
Eu acu mai recent dupa o cafea ma simt bine cateva ore dupa care crashuiesc.
Cafea restransa italiana. Bei doua guri dar iti ramane gustul pentru jumatate de zi.
Cafea uriasa americana care te si hidrateaza putin, acolo. Dar si dupa aia italiana tre sa bei apa deci e ok.
Si inca un motiv sa multumim din inima partidului pentru inlocuitori si rationalizari ca sa apucam zilele astea.
A si sunt tari unde moca inseamna moca. Java mocha. Da best.
Merge si lape fiert la microunda daca nu ai masina de aburi.
Mie mi se pare cafeaua cu cat e mai deschisa la culoare cu atat e mai buna, dar probabil are si mai multa cofeina, ma gandesc ca aia mai iese la prajit. Stie cineva? Daca tot veni vorba… E alta chestie cand intrebi prieteni si alta cand gugalesti sau wikipedesti…
Chiar am mai citit postari, am gasit recent la un magazin naturist INKA polonez care de fapt e ness de cicoare, la mare pret! Cicoarea e buna pentru ficat dar nu stiu daca INKA are aceleasi proprietati si daca are si fibra ca si ma-sa.
@Georgiana
Ti’as raspunde dar mi se pare asa ciudat, intre omonimi…
Cafea Jacobs e mediocra, dpmdv. E cafeaua functionarului, a celui ce sta 10 ore pe scaun cu telefonul in mana la birou. “Momente intense” ofera altceva, nu o cafea banala. No offence!
Draga Simona
Jacobs e o cafea fără nici un gust. Aşa că n-am gustat postul tău de azi. Sîc!
Încearcă la Florescu.
Şi cere cafeaua Herta Müller. Pe bune!
D-le Florin,Iară eşti snob ,unu ,şi pe mata se sponzoreşte -cineva,apoi trebuie să-ţi atragatenţiunea-nu să dau cu parul-că aia,cafeaua-Herta Müller,nu-ţi bagă şi-n traistă,cum s-ar zice ,talantul,civismul şi chiar acutul sentiment muieresc al apărării celor fără apărare…Deoarece mi-am câştigat dreptul de a sfătui prieteneşte, un tip OK-aşa ca d-ta,başca ,odinioară trei premii la Tema de vineri,başca o fată scriitoare de aproape vârsta d-tale,zic ,lasă Cuburile alea,ia condeiul,(tastatura),fie şi la Florescu,şi dă-i bătaie că anii trec…şi pe Wiki…o să fie Florescu-habar n-am de ce se muşcă la aste …must- uri…
Stimabila Simptoma Tache! concursu’ cu Jakobsu’ s-a terminat ieri asa ca pa si pu…la revedere camere foto cu pixelii cool.
Dar nu sunt suparat pentru ca am aflat “foarte chestii noi si multe” din acest post, de fapt din comentarii si anume ca-cafelatia incoronatului Jakob este pentru functionari publici, cu 25 % mai relaxati, asa ca au nevoie de o cafelatie mai intensa.
Am mai aflat ca de la cicoare te-apuca nechezatu’ daca e in combinatie cu ovaz si daca mai pui si OL e nasol ca da in Nechezol – o chestie naspa legata de regimul comunist.
Nici nu credeam ca pot sa ma culturalizez asa tare citind o postare-reclama.
Bravos Simptoma! Halal satz’ fie!
Asteptam o povestire cu “prietenii stiu de ce” sau poate cu “Fulga” …cine stie ce o sa mai invat?!
ce sa mai zic, cafelele nemtesti sunt nashpa, exceptie dalmayr (cred ca asa se scrie), astea italienesti sunt bune
acum vreo 2 ani se gaseau niste segafredo peru/columbia/brazil care erau mai scumpe dar erau mai bune
nu stiu cum sunt astea din africa, ar fi interesant de gustat si asa ceva
oricum cafeaua da dependenta, exista chiar si explicatia pe howstuffworks
si probabil ca poate sa fie si un jeg de cafea, depinde unde/in ce stare/ cu cine o bei
Si daca unii sunt cu nessul ce facem?