Despre mirese, nunţi şi alte peripeţii
2010 September 23 at 7:44 pm
Am scris despre asta în numărul de octombrie al revistei Unica, apărut pe tarabe şi la chioşcuri chiar azi. Pentru că nu pot să vă dezvălui, deocamdată, ce-am povestit acolo, vă invit să recitiţi alt text mai vechi, de-aici, de pe blog: Cum mi-am ales rochia de mireasă.
După care, vă poftesc să mai ziceţi şi voi una alta, la temă.
P.S. Eu nu prea sunt pe net, începând de azi până sâmbătă, aşa că o să meargă mai greu cu aprobarea comentariilor care intră la moderare.
Related posts:
32 Responses
Post a comment








Acolo ai invitat fetele să povestească, acum e rândul băieţilor? (evident tot despre rochia de mireasă
)
Faină discuţie la postarea aia. Cine erau protagonoştii?
Peripetii – Eram in Franta. N-au venit hartiile sotului la timp care dovedeau ca nu e casatorit. In schimb au aparut parintii mei ca isi luasera belete de avion pentru decembrie. Pe parinti i-am luat cu noi in voiaj prenuptial. Ne-am casatorit in ianuarie.
Pe urma m-a chemat la prefectura de politie ca sa ne ancheteze inainte sa-mi dea permisul de sedere-
marinake : mi-ai lipsit!

sa nu se mai intample!
La ancheta ne-a intrebat unde lucram si ce facem la locul de munca.
Era o doamna amabila. Nasol era ca statea intr-un birou la subsol cu usa si peretii capitonati in velour albastru. M-am gandit ca francezii si cand te bat o fac cu eleganta.
Am ajuns rau Cruelo – am ajuns sa fac si ore suplimentare
Toată lumea scrie de rocky de mireasă. Da dă menuu-rile de la nuntă nu scrie nimeni. Pfu!
Coană Jeni, ce meserie ai şi unde lucrezi?
Eu am fost amarata ca a trebuit sa ma rezum la una. Mi-as fi luat 10. Nu ca nu ar fi fost aia castigatoare cea mai frumoasa din lume, da’… mai erau atatea! Il mai iau pe sotu’ in balon ca la urmatoarea nunta sa vezi ce rochie misto imi trag!
marinake: pai daca la noi nu mai e voie sa facem , normal ca au ajuns orele suplimenttare la voi!


cineva trebuie sa le faca shi p-alea pa planeta asta!
va dorim succesuri!
Parcă nu știi. Și acu mai găsesc sticle goale de uiski dosite prin curtea Cantinei de când a fost pe la noi golanu ăla de Dictator. Pfu! din nou.
N.A. da facetzi taica anual reiinoirea juramintelor shi gata prileju’!
la capitolul : peripetzii, am shi io nevoie da un sfat prietenesc de la cineva care le are p-astea cu vodafonele ca trebe sa-mi schimb abonamentu’ da-l am pa firma mea care o am io pa ea!
da repede, ca maine plec la mare!
@Tanti Jeni,
Uite despre meniu: am fost la o nuntă, unde nu ştiam ce trebuia să mănânc pentru că erau numai fomfleuri. Singurul fel de mâncare recunoscut au fost sarmalele. Noroc că eram naşă şi nu prea mi-a stat mintea la mâncare
tanti jeni, am fost io la o nunta la mariott, unde a fost cu bufet sudez cu bucate straineze, da n–am mancat nici alta data in veatza, neam ca la alta nunta!foarte mishto sa stai la coada la nunta sa-tzi iei potoale!

asha ca am colindat toate nuntzile de pe palier, pina a revendicat cineva copila ( despre care nu se prinsesera ca disparuse, deoarece fericitzii proprietari de copila erau…fix nashii!
)
faza mishto e ca la mariott sunt o mie de sali , shi evident erau o mie de nuntzi; cand am ieshit din sala cu oarece nevoi, am gasit o copila care se pierduse; de la o nunta evident!
@sebra: Soro, nuș ce-s alea fomfleuri, nici în Marele Rețetar ( slăvit să-i fie numele) nu scrie de alea, așa că mai bine că nu te-ai riscat la ele. Da cu sarmalele te-ai scos! Erau cu mămăliguță și ardei?
@Tanti Jeni,
Da, da…mămăliguţă şi ardei, dar n-am mâncat decât 2 (şi erau micuţe!!) că aveam rochia strâmtă şi nu vroiam să mă umflu :”>
@cruela: Soro, nu știam că-i așa nasol cu nevoile astea pe la nunți. Iar de nuntă cu împinge-tava, n-am mai auzit, o fi ceva mai rococo și nu știu io. Da io cred că de aia au făcut ăia nunta la MAriott, că e mare de tot și aveau loc căcălău să ascundă mireasa ca s-o fu.. fu… fure, na că-mi-a venit să strănut.
n-am găsit nici o mireasă pe-acilea.aştept diaspora.
@Cruela – Ei, na, tot cu el?! da’ sa mai alungam si noi monotonia, ziceam…
@Cruela – Da, fusai si eu la un botez la Marriott, foarte misto ideea, 50.000 de feluri pe-acolo… inclusiv fonfleuri de-alea de care zice nasa-mare, ici, de fata
Asa a ajuns si peizanca’ din mine sa manance scoici d-alea crude… Iac, ce bunataturi…
rochii de mireasă cu teacă, pentru tranny!
nedo, îţi rămăsesem dator un răspuns. ţi l-am oferit la’ Beat pe banii personali sau pe-ai tuturor?’
ăăă, io ce să povestesc? cum am evitat prima dată nunta şi alte peripeţii sau cum am evitat a doua oară nunta şi alte peripeţii?
@delia- mai bine cum o s-o eviti a treia oara
am auzit des pb asta cu rochia de mireasa. la mine a fost extrem de simplu: am lasat una bucata barbat acasa, m-am dus (SINGURA) la magazinul de mirese din cartier, si in juma de ora rochia cu accesoriile erau toate cumparate. am avut bafta cu baiatul care lucra acolo (culmea nu?) si mi-a explicat el mie ce gen de rochie m-i se potriveste, ca eu visam fluturi. cert este ca am dat putin pe ea (in jur de 10 milioane) si toata lumea a zis ca e superba. era destul de simpla: corset cu o bretea prinsa dupa gat sa-mi tina bustu mare la sarbe si cu niste cristale cusute si jos simpla, simpla din voal.
nu-mi mai aduceti aminte de rochie de mireasa.
tragandu-ma din neam de cusatorese, n-am avut incotro si a trebuit sa accept sa mi-o faca matusi-mea, ‘tante Utta aus Calcutta’ (asa se autoporeclise, ca o chema Ana si statea in Nemtzia).
mi-am vazut rochia cu ochii cu cateva ore inainte de cununia religioasa si mi-a venit sa lesin – in afara de faptul ca era cu 3 numere prea mare (date fiind masuratorile trimise prin posta), era gonflata la maxim, plina de dantela si floricele. am plans de sarea rochia de pe mine, in timp ce maica-mea imi tragea coate si-mi susura printre dinti ‘nu mai chirai asa, draga, ca se froaseaza matusi-ta’
@zana: esti de belea
pai si ce ai facut pana la urma te-ai maritat asa cu rochia aia?
da, m-am maritat, ce era sa mai fac – era pe vremea ailalta si nu aveai de unde sa te duci sa alegi ceva in stare de urgenta …noroc ca eram tineri, ne iubeam si stiam sa facem misto de orice.
pe la jumatatea parangheliei de la carciuma, cand matusi-mea era incarligata bine pe o sticla de vin rosu, m-am retras discret si m-am schimbat in altceva. ehei, era moda anilor ’80, cu satin si brocart la greu, asa ca popa o fi crezut ca vreau sa ii fac concurenta la patrafir.
Ca tot s-a potrivit cu prima remarca, cea a Sebrei, iaca mai jos o privire de ansamblu, nu numai referitoare la rochie. (Nu cred ca mai e necesara traducerea)
A CASE STUDY ON WEDDING DECISION: (Average 30 yrs)
COST:
200,000 Marriage Expenses,
15,000 Monthly Expenditure
3,000 Wife’s monthly maintenance
RETURNS: SEX
First 5yrs Weekly 3 Times.
Next 5yrs Weekly 1 Time.
Next 10yrs Once in 15 days.
Next 10yrs Once in a month.
Meaning:
1400 times sex in 30 years for an estimated expenditure of a whooping 6,680,000 + Opportunity cost on 200,000 spent on wedding at 7% for 30 years as per current Post -tax Fixed Deposit Interest rate 2,984,890
= 9,964,890
CALCULATIONS:
A Man spends 7120 for each time he has sex with his Wife
CONCLUSION:
Outsourcing is cheaper!!!
Priceless!!!!