Ultimul Gândul s-a vândut ca pâinea caldă
2011 April 8 at 5:17 pm
Acum un an şi trei luni, dispărea ziarul Cotidianul. Azi a apărut ultima oară pe hârtie ziarul Gândul. De mâine, va apărea numai în ediţie online. Un foarte frumos ultim editorial a scris Cristian Tudor Popescu. Azi, până-n prânz, ziarul dispăruse de pe toate tarabele. S-a vândut bine, pentru că era ultimul. Nu e straniu şi, în acelaşi timp, trist? 
Related posts:
25 Responses
Post a comment
Mda, cunosc senzatia…
Si mai trist e ca ziarele quality au probleme, iar fituicile cu scandaluri si fitze prospera. Cand am vazut filmul Idiocracy am zis ca e o exagerare, dar vad ca mergem exact in directia aia.
Eu recunosc ca ma simt rusinata. Mie imi e rusine ca nu am cumparat Gandul, desi il citeam pe net. Gratis.
Imi e rusine ca CTP a fost unul din oamenii care m-au facut sa gandesc, sa imi pun probleme, sa vad dincolo de cei 16-17 ani pe care ii aveam cand l-am descoperit (in alta redactie atunci, echipa cu A Ursu.) Amandoi (si Catavencii, dar nu se pune in discutia asta) m-au facut sa dau la jurnalism, sa cred ca pot sa fac ceva… asa cum viseaza un copil la idealuri la 17 ani, cand alege facultatea. Insa, recunosc, cred ca am cumparat Gandul un ultimul an, doar o data.
Imi cer scuze d-lui Cristian Tudor Popescu ca am lasat sa se intample asta. Nu mi-l imaginez scriind doar pe online, cuvintele lui merita tusul plumbuit, pentru ca sunt taioase, uneori negre si izbesc. Pixelii sunt facatura taseti delete. Acum, il oblig sa scrie pe net… parca ii stirbesc din putere… il las prada tembelilor care vor zice “k, esti praf, go home”. Care vor zice: tataie, ne leshi? lol! Nu cadreaza, ca sa zic asa.
Imi cer scuze ca nu am cumparat acest ziar. Va rog sa ma scuzati domnul Cristian Tudor Popescu.
E trist viitorul presei scrise!
Nu-mi pare rau de Gindul, chiar deloc. Si nu l-am citit niciodata, nici macar online. Pe motiv ca nu imi plac ziaristii Bogdan Chireac si CTP.
Nu e trist.
Lasa Gandul. “Stiinta si Tehnica” s-a epuizat la gherete in mai putin de vreo 4-5 zile! Am iubit revista asta! Desi versiunea re-inviata e doar un colaj de articole din alte reviste de stiinta de afara, se pare ca are succes! (‘Tul in gura pe ala care e patron la Adevaru’ ce bafta are
)
Straniu nu este – e deja comun.
New York Times e pe duca la ziare de hartie – si vinde editii electronice (15$/luna), Le Figaro – 12 euro / luna (editie completa)
Pe de alta parte la cate prostii scriu unii oameni, bine ca doar sunt editii electronice si nu se distrug paduri.
Incurajator e faptul ca revistele “Observator Cultural”, “Romania Literara” “Dilema Veche” inca n-au dat ortul precum Ziua, Cotidianul sau Gandul.
Ce trist suna: Ultimul Gandul s-a vandut…. incet, incet, fara sa ne dam seama (sau poate ne dam si asta-i grav atunci) ne dispar gandurile, raman doar senzatii si pofte, ne transformam creierul in gelatina de meduze, urmatoarea etapa in evolutie fiind aceea de foci care aplauda….si nu facem nimic, doar constatam ca aia e asa, ailalta e altfel, criticam civilzat (suntem intelectuali doar, nu?)…mai facem putin bascau…ne simtim jigniti cand suntem prostiti in fata..si atat…Gandul ca ziar e primul care a disparut…incet, incet, fara sa ne dam seama (sau poate ne dam si asta-i grav atunci) ne dispar gandurile…gelatina e in expansiune…..
Ce este “ziar pe net”? Un blog elevat si cu “firma” corporatista? Sunt atatea comentarii – injuratura la articolele din paginile web ale ziarelor…ca se duce de rapa shatiful… Asta nu mai e presa ci fitzuicareala cu pretentii de pamfletari…Iar piatza libera nu mai decide pt ca scad costurile – sunt extrem de multe “ziare online” care ishi numara cititorii pe degete dar…traiesc!
Regele a murit traiasca regele!
@catalin: cat de mult imi displac aceste arogante
Da-l dracu’ de Cotidianu!! Uita-te cine a castigat la RRomanii are talente!
Doamna Simona Tache (domnisoara, tovarasa,..imi scuzati incultura) are o problema cu domnul Plesu. Si pentru ca acest domn a privatizat notiunea de intelectual, autoarea se afla in jenanta situatie de a avea o problema exclusiv digestiva cu persoana mentionata.
De altfel o simpla analiza a fotografiei persoanei in cauza releva deficiente de vedere corectate trivial prin amplasarea unei bucati de sticla in fata ochilor. In acest moment doamna noastra se afla la o bifurcatie care deschide 3 directii de analiza si comprehensiune. Una este ca razele de lumina se focalizeaza inaintea petei galbene si are nevoie de o sticla rosie ca sa impinga imaginea pe pata galbena. A doua este ca lumina se focalizeaza in spatele petei galbene si are nevoie de o flacare violeta ca sa smulga imaginea de unde o lasa dumnezeu si sa o puna pe pata galbena. A treia este ca razele de lumina se focalizeaza pe pata galbena, asa cum trebuie dar ca mai departe lumina nu trece prin tunel (a se citi despre luminita de la capatul tunelului si alte capete) si nu ajunge pe creier. Judecand dupa natura demersului, doamna pare sa recunoasca ca interventia domniei sale este pur digestiva, confirmand ca rolul ochelarilor nu este de a pune ceva lumina pe pata galbena si nici de a tranfera ceva de pe pata galbena in alte zone luminate ale cutiei craniene. Cu o eleganta remarcabila, autoarea, ne orienteaza catre cutia toracica, acolo unde digereaza si intelege ce se mai intampla prin Romania si aiurea. Undeva, in zona digestiva a cutiei toracice, sus mentionata doamna are o bucata de materie de culoare galbuie…Oare acolo se focalizeaza lumina?
bogdan chirieac nu e ziarist, e pielea pulii.
me inseamna io? daca vreau sa te fac idiot tre’ sa zic ‘io sunt idiot’? sau ‘io,esti idiot’? simt ca daca vorbesc cu tine ma dedublez.parca-mi fac 69. me,bite me!
a mai disparut un ziar…pacat…dar nu e nici primul si nici ultimul…
dar nimeni nu se plange ca, de cand a inceput criza financiara in romania, femeile sunt obligata sa se casatoreasca din dragoste…
sigur, me e io si e, totodata, plesu
pacat. avea o hartie buna.
las’ ca de-acuma gandul se va vinde telepatic
@Simona Tache:
Straniu nu e, pentru că oamenii sunt atraşi de situaţii cât mai neobişnuite. Doar-doar i-or scoate din monotonia vieţii de zi cu zi.
Iar trist – de ce să fie? Şi pentru cine, că termenul trist e aşa, unul foarte vag… ce e trist pentru tine poate fi indiferent sau chiar motiv de bucurie pentru mine de exemplu.
Arogante? De ce? Nu imi plac cei doi si atit.
Sau nu m-am prins eu si ai vrut sa spui altceva.
Trist, intr-adevar, dar asta e cursul firesc al lucrurilor, incet-incet, fie ca vrei, fie ca nu, intri in “normalul” computerizat pentru aproape orice… Imi aduc aminte ce rezistenta am fost la inceput fata de Kindle – ideea unei carti electronice ma indigna pur si simplu, imi place sa simt cartea in mina, imi place mirosul cartilor si senzatia aia de de nerabdare cind dai pagina – si fatza de I-phone. Urmarea? Nu pot trai fara I-phone. Inca mai sint rezistenta la ideea carti si ziare electronice, dar de cind i-phone-ul are app pentru carti gratis… tare ma tem ca o sa trec la dark side (a la Razboiul stelelor
@nicky – acelasi sentiment m-a incercat si pe mine dar cu timpul m-am obisnuit sa citesc de pe Kindle si carti si ziare, mai cand sunt plecat din oras si nu am acces la internet tot timpul. Pentru subscriptii de ziare folosesc programul Calibre cu care pot downloada gratuit peste 50 de ziare romanesti.
Intradevar…e trist..dupa Cotidianul editia veche tiparita, Gandul era ziarul nr.2.
in topul meu de preferinte..am uitat sa adaug ..