Cum se zice “pepene” în franceză
2011 August 11 at 10:53 am
Personaje: copil de 2 ani şi ceva (cu faţă de drăcuşor împertinent şi pleată blondă, ultracârlionţată, de înger) şi mama lui. Puştiul: bilingv, din motivul că mă-sa e româncă şi tac-su e francez. Rezultă următorul dialog, în timp ce se mânca pepene:
Mama: Cum se cheamă ăsta în franceză, mami?
Copilaşul: Pepene.
Mama: Nu, mamă, nu în română, în franceză!
Copilaşul – blocat. Uitase. Mama insistă:
Mama: Comment s’apelle ça en français?
Copilaşul (întrebător, după un moment de gândire): Peopeone?
Pronunţaţi “pepene” cu accent franţuzesc şi o să vă rezulte cuvântul, pe care, din păcate, mi-e greu să-l transcriu fonetic.
Logic că, de când am auzit povestea, pentru mine şi Nic nu mai există pepene. Doar “peopeone”.
După cum, de când am făcut cunoştinţă cu “Te roguleţ“, nu mai avem nici o treabă cu “Te rog”.





Faux!
Il s’appelle “lubeniţă”.
…si noi tot numai “Peopeone” spunem
@camouflage:faux!!!Il s’apelle harbouze!
@Wanna:
la noi e “penepe”
pepenii din Franta se numesc pepeni frantuzesti! nu-i asa doamna invatatoare?
Ce pofta imi faci acuma de un peopeone .. ma duc acasa si nu renunt pana cand nu dau gata un mare, zemos si gustos .. peopeone ..
Mi-am adus aminte de Chirita cu ale sale “fleurs de coucou”
Si nepoata mea e bilingva, principiu de baza e sa-i vorbesti doar intr-o limba, nu sa le amesteci, mai precis, ta-su vorbeste NUMAI germana, iar mama numa romana. Asta ne-a invatat un psiholog de copii, daca nu se respecta aceasta regula exista riscu sa nu-nvete nici o limba ca lumea. Am un preten ungur-roman-neamt, vorbeste toate limbile si nici una, le amesteca si le umple de singe.
Mama a facut o prostie intrebind copilu in romana despre cum se numeste in franceza, copilu nu-i dictionar, de altfel, la doi ani si ceva, copilu nu stie ce-i aia romana si ce-i aia franceza, el face legatura cu personajele care-i vorbesc. Nepoata noastra vorbeste cu ta-su numa-n germana si cu mama numa-n romana. Cind e singura vorbeste cu ea insasi in germana pt. ca e copil si a invatat la gradinita ca copii vorbesc germana.
asa, si? cum se spune la harbouz in germana?
pe mine m-a intrebat fimiu cum plang copiii din china in chineza …….
Bietul copil! Și voi vă amuzați pe seama lui…
ceea ce-mi aminteste de copilu unei prietene, maritate cu un englez, care copil, prescolar zicea asha:
aoleeeeuuuuuuu!
ce ma doare futu’!
ce te doare ma?( zice ma-sa)
foot-ul!
picioru’!
Fiecare pe limbu’ lui!
Asta micu’ imi aminteste de fina mea, juma’ chinezoaica, juma’ frantuzoaica, se uita la ma-sa cind zice copac in chinezeste, la tac’sau cind spune arbre si la mine cind zice tree. Era sa o zapacesc intr-o buna zi cind am spus copac pe romaneste, nu stia biata de ea unde sa se uite :))) Are doi ani jumate…. am hotarit toti trei sa o facem traducatoare la ONU. Daca o mai exista pina o creste ea…
Se spune ”pasteque” la pepene in limbajul curent. Asa stiu eu. Va spun si eu o poveste despre un copil care a 3 anisori vorbea suedeza cu mama lui, germana cu tatal, franceza cu sora mea care-l mai supraveghea si evident ca nu le incurca. Daca sunt obisnuiti de mici, toti copiii pot acest lucru, mai ales multi dintre cei nascuti dupa 2000 care au niste calitati native extraordinare.
ce-mi place blogu tau bre
daca nu te maritai intre timp poate ne intilneam ai o minte brici cand ma barbieresc ma gandesc la tine ca sa uit de lama
Îi zice și melon(galben) și pasteque, iar sortir de ses gonds, când îți ieși din ei !!! În germană se chiamă melonne…. dacă îmi mai amintesc eu bine, că diționarul nu-l găsec unde l-am pus!
Șoarecele aude câinele lătrând și-ș zice ; pisica trebuie să fie-n pom! Și iese fără griji din vizuină!!! Dar ce să vezi!? Pisica erea la post și-l îșfăcă ! Ce bine-mi prinde că-s bilingvă; zise ea lingându-se pe bot
@ d-na Cruelina
Mai frumos s-a plans o doamna gazdei, dupa ce a umblat pe jos toata ziua prin Budapesta :
-Foio piciorele, draga !
(pentru ortografie si traducere, adresati-va unui ungur).