Femeile vin de pe Venus, bărbaţii de la băut Femeile vin de pe Venus, bărbaţii de la băut

Cea mai romantică ciocolată, cel mai romantic dans, cel mai romantic rău general

A fost un concurs aici, pe blog, prin decembrie, cu premii constând în 2 week-end-uri la Căsuța din Copac din Predeal.

Aseară, pe Facebook, una dintre câștigătoare, Andra Ciubotaru, povestea hazliu despre cum a “consumat” premiul. Am invitat-o să povestească și pe blog. Așadar, doamnelor și domnilor, Andraaaaa:

La noi în cuplu, romantismul e treabă complicată. Vorbulițele de dragoste se scot cu forța, când și când, gesturile tandre se servesc cu țârâita, pentru că, vezi Doamne, nu sunt „manly”, dansatul în doi e „gay”. Până-ncep eu să mă veștejesc ca floarea fără soare și mă pun pe-o pisălogeală zdravănă. Luptă, luptă și dă-i, și dă-i și luptă, și cât p-ați, neicusorule, să-i intre și lui ceva în cap. Ți-ai găsit! Sunt anumite lucruri pe care bărbatul nu le înțelege nici în ruptul capului. Poți să îi explici de un sextlion de ori, în românește, răspicat și silabisit, poți să îi desenezi cu creionul pe hârtie sau să-i scrijelești cu unghia pe perete, poți să-i transmiți informația prin cod morse, binar sau ASCII, poți să-i faci analogii cu Dota, Diablo și Football Manager sau să îi traduci mesajul în klingoniană și tot degeaba. La final, ajungi la concluzia că tu ți-ai răcit gura de pomană și de el tot nu s-a lipit nimica-nimicuța. Ei, eu tot nu mă las și depun eforturi susținute întru impulsionarea romantismului. Weekendul ăsta, l-am impulsionat de i-au ieșit ochii din cap. Am fost la Predeal, la Casa din Copac, într-o escapadă romantică pe care am câștigat-o aici, pe blogul Simonei.

Concursul l-am câștigat pe la sfârșitul lui noiembrie. Weekendul desemnat pentru escapadă – 17-19 ianuarie. Din noiembrie până-n ianuarie, mare secetă mare de tandrețuri. Pârjol! La fiecare încercare de pisiceală, același răspuns:

–        Hai, hai! Te rog! Mă urc cu tine-n copac, da? Suficient!

Cu o noapte-nainte de drumeție, eu – suferindă de carență de doage, nici c-am pus geană pe geană. Am stat și-am făcut scenarii. Siropoase, înnecăcios de siropoase, desigur. Lumânări, petale de trandafir, inimioare, țoncăneli, declarații, bluesuri – am bifat în minte, rând pe rând, fiecare clișeu, cât de mic. Vineri dimineață, pornim la drum. Nici nu-mi pun bine fundul în mașină, că și scot CD-ul cu Michael Buble, ca să creez atmosferă.

–        Hai, măi, fetiță… Iar mi-l bagi pe gât pe gheiuțul ăsta?

–        Păi… N-ai promis că weekendul ăsta suntem romantici?

–        Așa, de-acuma? Pe stomacul gol?

–        Bine, când începem?

–        Ce să-ncepem?

–        Să fim romantici. Când începem să fim romantici?

–        Suntem deja, nu mai fi prostuță.

–        Fără Michael Buble? Nu se poate!

–        Romantic înseamnă să mergem doar noi doi undeva.

–        Nu! Romantic înseamnă să bem vin roșu, să ne pupăm și să dansăm pe Michael Buble, înconjurați de petale de trandafir, baloane de săpun și lumânărele.

–        Suntem în trafic.

–        Ooof, nu mă-nțelegi deloc!

–        Mă urc cu tine-ntr-un copac! Într-un copac, fetiță! Și-o să stau cu tine în copac tot weekendul, ca un prost, fără calculator și fără internet. Ce mai vrei de la mine? Dă-o-ncolo de treabă, măi, fetiță. Fii mai rezonabilă! Dacă nici asta nu mai e dovadă de dragoste…

Ajungem în Predeal – stațiunea pustie. Punem strada Trei Brazi pe GPS și mergem și mergem, până ni se urăște de-atâta mers. Și-ndată-l văd cum începe să mi se foiască la volan, îmbufnat nevoie mare:

–        Uite, uite, ce departe e. Nici semnal la telefon nu mai am. Ce să mai vorbim de 3G?!? Na, poftim, mort! Mort! Pentru ce trebuie să ne cocoțăm într-un copac ca să fim romantici, nu știu… Parcă nu puteai să-mi spui: „Dom’le, vezi că weekendul ăsta suntem romantici”. Eu luam la cunoștință și stăteam acasă și eram romantici acolo. Și-aveam și internet, nu ne lipsea nimic.

Și ne-am urcat împreună nu într-un copac, ci în doi – c-așa e Casa din Copac proiectată. Și-am fost așa de romantici, de ni s-au strepezit dinții de la atâta romantism, zău. Nici n-am prea avut de-ales. Nu tu internet, nu tu măcar vreun amărât de televizor, doar o combină preistorică, numai bună pentru CD-ul meu cu Michael Buble – tot preistoric și el. Camera zici că fusese pregătită pentru luna de miere a lui Cupidon și gagică-sa: inimioare pe patul cu baldachin; lumânărele cu duiumul; voaluri și-alte țesături fine atârnate pe ici, pe colo; cadă cu picioare lângă pat – cu geluri de duș cadou de la Fa, ca să ne fie baia-n doi de neuitat; trunchi de copac în mijlocul încăperii – scrijelit de Ioni și Mării din toată țara, scatii pe terasă și veverițe-n pădure. Detaliul romantic pe care l-am apreciat amândoi cel mai mult a fost toaleta cu canalizare – din păcate, nu foarte bine izolată de restul camerei:

–        Fetiță? Cum facem cu mersul la baie?

–        Cum adică?

–        Adică… știi tu… cum procedăm?

–        Ca și până acum. Când ne „trece”, țuști!

–        Păi, da, dar nu pare prea… intim. Sau oamenii romantici nu fac treaba mare?

Am pus CD-ul cu Michael Buble – pe care l-am ascultat în buclă tot weekendul, de și-acum ne mai iese câte-un tril de pe la subțiori, și-am început să fim romantici. Speriat că n-o să remarc eu că se străduiește, îmi atrage atenția sârguincios la fiecare mișcare pe care-o face, ca să fie sigur că „se pune”:

–        Fetiță, aprind lumânări. Na, să mai zici tu că nu sunt romantic!

–        Fetiță, te mângâi pe păr. Vezi ce romantic sunt? Deloc nu mă lauzi și tu…

–        Fetiță, ia o bomboană! Cum să nu-ți placă ciocolata cu căpșuni? Păi, asta e cea mai romantică ciocolată. Serios, poți să-ntrebi pe cine vrei.

–        Fetiță, trezește-te!!! Te țin în brațe în timp ce dormi. Vezi? Romantic, am zis!

–        Fetiță, dansez blues cu tine. Uite, tocmai te-am pupat. Se pune, nu?

S-a pus, cu vârf și îndesat. Am încheiat socotelile cu romantismul și pentru ziua mea, și pentru Valentine’s și Dragobete. Eu sunt mulțumită, nu mai am motive să mă plâng. El… ei, el se resimte. Zace-n pat, secătuit de puteri, și parcă-l dor toate: și măselele, și capul, și stomacul. Citez: „Am o stare de rău generală!” Nu-i nimic, de mâine ne intrăm în normal, doar-doar s-or estompa efectele supradozei de romantism.

 

Hihihihi. 😆 Mulțumim, Andra, sperăm că și-a mai revenit între timp omul. 😛

Iar cine mai are povești romantice hazlii e invitat să ni le spună. 😉

LATER EDIT: Mi-a trimis și Nicoleta, cea de-a doua câștigătoare, povestea week-end-ului ei la Căsuța din Copac. Iat-o:

am fost fericitii castigatori de pe blogul Simonei Tache ai unei excursii romantice la Casuta din Copac, de langa Trei Brazi, la o aruncatura de bat de Predeal.

pregatim indelung terenul, informam familia, obtinem sprijin neconditionat: pentru prima data in 3 ani si jumatate plecam de capul nostru, fara strumful din dotare.
vreme de vreo saptamana inainte de mare plecare cordonul ombilical virgin de-a dreptul; se zguduie profund de la mine catre strumf.
imi ascund tacticos batistele in geaca, lacaramez cand adorm, suspin mai ceva ca o fata mare in ziua maritisului.

tata ne asigura ca baiatul e pe maini bune,ca se descurca,a mai crescut copii al viata lui.
dorm 5 ore inainte de marea plecare, timp in care m-am sculat de 7 ori sa verific mancarea, biberoanele, laptel, hainutele.

decidem sa plecam cu trenul din motive tehnice, mai ales financiare.
vorbim la telefon cu cei de la casuta, din trenul privat,ala la juma de pret fata de CFR, si oamenii vor sa ne ia cu masina,gratis,de la gara.
refuzam categoric: mersul pe jos ,face piciorul frumos!
ne asternem la drum, pas-pas, cu sotul bodoganind ca eu doar doua viteze de mers: turbo si am zburat, in timp ce el are doar incet si pi loc.

cu rucsacii in spinare, cu bocancii in picioare, ajunge fix intr-o ora si un sfert la casuta.
studiem, analizam amplasarea, ne place!
vine doamna, care e draguta si ne spune clar: sa ne sunati daca bate vantul! casuta o sa trozneasca si o sa scartie!.

inauntru e cald. trimitem niste beepuri la niste unii care mai fusesera si scrisesera ca din casuta nu a disparut ultima glaciatiune.
ma uit mandra la soparlita mea de minus 17 grade, conditii extreme, carata degeaba!
interior calduros, pat mare, falduri puzderie de impresionat juna adusa spre relaxare, cada in camera, misto amplasata, multime de Fa de toate soiurile.
dupa ce am iesit pe balcon si am vazut suspendarea efectiva,vreo 6 m si am facut traseu, 3 ore.
apoi ne-am repatriat, eu si sotul din dotare.
deci cu sotul meu se intampla ceva ciudat: cum ma vede intinsa incepe sa ma mangaie, sa se pisiceasca, sa imi sopeasca tot felul de…….eu ecaterina teodoroiu: fapte, nu vorbe.

si dupa momentul mirific in care el desface vinul negru si eu berea unde nu mi-ti incepe o furtuna ! si unde nu mi ti se duce tavanul de statea sa sa pravale, trozneau peretii, suiera vantul.
peretele de la capul patului se misca la propriu catre pat: iubire, zic,vezi ce traznet arat,de pana si peretele vrea sa vina peste mine!
sotul din dotare se apuca sa imi explice nu stiu ce unghi calculat gresit cu latura fixa lipita de pamant care creste frecarea ulucilor si accentueza forta vectoriala care………pisici zic, e de la marte retrograd in balanta (el adica)! numai tu esti de vina! am zis!
el, suav: nu iubire! am luna neagra in fecioara (adica io!)de acolo e!

a fost super cool mai ales troznitul,ca troznea asa toata,cat sa zici ca s-a rupt toata.
dupa linsitirea cea de gratie, cina e luata in camera cu ample dezbateri asupra evenimentelor furtunoase precedente.

a doua zi superba,din toate punctele de vedere, iar traseu (am inventariat vreo 5 copaci rupti de furtuna din seara precedenta), alt traseu, fapte, mangaieri, pisiceli.
e imposibil de educat! am zis! nu i le scot din cap,asa ca m-am sacrificat de amorul romantismului profund,clasic si nealterat,cum zice el ca il are.
iote ca vine a treia zi,cea cu plecare.vine doamna,care ne intreaba timid: da’ la furtuna de ce nu ati sunat?
zic, pai pe langa ursul care a intrat in cort peste noi si bradul traznit langa cort, furtuna a fost chiar soft!

din nou la gara, pe jos, ca mersul pe jos face piciorul frumos!

multam fain de tot!

28 comentarii

  1. Foarte amuzant, partea cu dansul e valabila si la noi, abia am reusit sa il conving sa facem cateva ore de dans pt nunta, si a zis ca sunt valabile pentru toata viata :)), nu vor mai exista altele 😀

  2. Uite, mi-am amintit ca pe vremuri, inainte de 1989, aveam o multime de ocazii sa fim romantici, nu doar pentru ca eram cu muuult mai tineri decat acum, ci si pentru ca de pe la ora 18 pana pe la orele 22 ni se oprea curentul si ,deci, si lumina si stateam pe intuneric.
    Intr-o astfel de seara goala si intunecata, am stat noi cat am stat pe balcon privind strada in lumina farurilor de la masini, pana ne-am plictisit. Asa ca, din vorba in vorba, ne-am luat la hartza, gen tachinare, ma-ntelegeti, nu? si dupa ce eu lansez o provocare-incitare catre dumnealui, o iau la fuga prin sufragerie, ca sa fie mai plapitant: eu sa ma impiedic si el sa ma prinda….Doar ca pe intuneric ma proptesc cu degetul mic de la picior fix in piciorul mesei, eu fiind in alergare….va imaginati putin senzatia? Am stiut ca in loc de dormitor, trebuie sa ajung mai repede la toaleta pentru ca ….pentru ca. Pana sa ma duc acolo, fireste ca m-am aplecat spre piciorul cu pricina sa mi-l masez, icnind din rarunchi. Dumnealui, ghidandu-se dupa zgomot, se apleaca sa ma caute la nivelul solului, moment in care eu, impinsa de nevoie, dau sa ma ridic> Si simt ca dau cu ceafa in ceva tare care incepe sa urle; era sotul care primise din partea mea un cap in nas. Rolurile se inverseaza , uit de durerea mea si, cu scuzele de rigoare, m-apuc sa-l oblojesc pe el, deoarece incepuse sa sangereze. In sfarsit, dupa un timp, se potoleste si sangerarea si durerea, si ca sa nu stricam ce incepusem eu profit de pozitia lui si ma urc la el in carca sa ma duca asa in dormitor. Ma si vedeam aruncata in pat la modul salbatic si sexy!!! Asa ca el porneste hotarat cu mine pe umeri si intra in dormitor. Singur. Pentru ca eu -desi fortata de imprejurari- nu am putut trece cu capul prin tocul usii, acesta opunandu-se si aruncandu-ma din carca pe jos.
    De atata romantism, a doua zi eu aveam un cucui in frunte si un ochi usor umflat si verzuliu, iar sotul avea nasul cat un gogosar.
    Ce vremuri…!

  3. Amuzant, trist – intr-o oarecare masura – si adevarat. Barbatii nu stiu ce e ala romantismul, nu-i vad rostul si nici nu prea isi dau silinta sa inteleaga sau sa accepte ca asta ne face pe noi fericite si ca daca, din cand in cand, si-ar calca pe inima si ar fi romantici, nici noi nu i-am mai stresa. Am fi multumite si fericite.

  4. @ Gabik: ma sparg de ris 😀

  5. @ Andra

    Vaaaaaaai, ce romaaaantiiiic!!!

    @ gabik

    Vaaaaaaaaaaaaaaaiiiiiiii, da’ ceeee rooooomaaaaaantiiiic!!!! :mrgreen:

  6. Este o legatura stransa intre ciocolata si romantism 😆

  7. Andra Ciubotaru

    @Simona > E mai bine. Nu bine de tot, nu. Doar MAI bine. Tot mai tânjește olecuță, nu se știe de ce și după ce. Se alintă. 😆

    @Adi > Să știi că a fost chiar naivo-romantic rău de tot, până la urmă. Fără glumă, chiar am rămas impresionată.

    @Gabik > Vaaaaaaai!!! Cel mai romantic cucui. Ți-a rămas semn or ba? 😀

    @Mădălina > Culmea, al meu a făcut dansuri populare când era mic. Călușarii. Cică ăla e dans manly. Dacă vreau să dansăm Călușarii, e dispus, nicio problemă. Ba chiar s-a oferit să mă altoiască dacă ratez vreun pas. Educațional și duios. Orice altceva în afară de Călușarii e off limits și gay, bineînțeles. 😆

  8. Eu nu sunt deloc romantica, din contra. Nu-mi place ciocolata, florile, si escapadele in natura unde sa nu faci nimic ma innebunesc. La fel, muzica romantica e prea lenta si ma plictiseste si asa mai departe. Cred ca e ceva in neregula cu mine dar l-am inteles pe sarmanul sot ca a trebuit sa sufere tot weekendul, eu una nu as trece prin asa ceva. Bine, nici nu s-a pus problema vreodata dar oricum, nu inteleg de ce trebuie sa obligi o persoana sa se comporte intr-un anume fel pentru a-ti satisface anumite nevoi. Nu poti sa gasesti o modalitate sa le satisfaci singura?

  9. asa e Elena!
    sa evadam in Lesbos cu toatele!

    Andra,ce om a pierdut Inchizitia in tine! ce stil! ce maniera!ce forta pshilogica,cata persuasiune!

    glumeam,fireste.

  10. Andra Ciubotaru

    @Elena > Hai, că n-a fost nici pe departe așa de chinuitor. Se mai obișnuiește omul, când e rost de făcut o bucurie jumătății. Și eu am fost nițel chinuită la începutul relației, când am vizionat cu forța nenumărate meciuri de Dota 2. M-am obișnuit și-acum le vizionez de drag, cot la cot cu el. 🙂

    @Nike > Da’ tu nu trebuia să te cocoți în copac? Ați fost?

  11. am pus și un update, cu povestea lui nike, ca mi-a trimis-o si ea intre timp 🙂

  12. Gabik* ai un talent maret la a ne povesti aducerile tale aminte. Foarte frumoase si modul in care ne-au povestit castigatoarele week-end-ul romantic. Multumim.

  13. 1.Eu sunt moarta dupa ciuperci, lesinata as spune. Daca imi creezi o dieta pe baza de ciuperci, sunt a ta e vecie. Si cum eu ma plang ca nu e destul de romantic, il vad cum apare razacios la usa si-mi intinde un pachet. Na! Desfac grijulie si zambitoare pachetul si ce vad? Un baton de la patiserie. Ah, multumesc, ii spun sec! Mananca, imi zice! Nu pot, e 7 dimineata si stii ca intai beau apa cu lamaie, apoi iaurt cu fibre. Mda, si zici ca nu sunt romantic. Era un baton cu ciuperci….
    2. In prima zi din perioada sensibila, as omori pe cineva din cauza durerilor. Al meu iubit, acuzat zilnic de lipsa de romantism, isi da mainile cu crema (uraste cremele si uleiurile de masaj atat de tare, incat vomita daca le atinge) si imi maseaza toate cele dureroase. Daca asta nu e romantism in stare pura, atunci nu stiu care mai e :))))

  14. sunt impresionat ca am acelasi gust cu juriu, si io am bagat-o pe Andra pe primu loc, daca-mi amintesc bine. In alte cazuri sunt diferente enorme intre gustu meu si gustu juriului.

    Sunt totusi un pic mihnit de lipsa de sensibilitate a tinerelor fete, ca sa nu vorbesc de incultura. Cind voi avea timp voi scrie un mic indreptar de romantism modern, acum doar o idee, extrem de principala, mincarea si bautura corespunzatoare, mai ales bautura, contribuie enorm la creearea unor conditii propice unei atmosfere romantice.

  15. de pe fereastra casutei se vad Coltii Morarului, Bucsoiul si, cu putin noroc, Vf Omul.

    neamtule,incultura si lipsa romantismul zau daca au vreo legatura.
    tine de structura.si daca e nevoie de baitura sa devii romantic,structura e depresurizata rau.
    stii cum se zice: de la a treia bere toate femeile sunt frumoase.

    tin minte ca m-a curtat un june indelung vreun an si ceva, trimitandu-mi poze cu florile fotate de el pe coclauri, ba chiar venind in persoana sa mi le aduca. fireste, fotate,ca era iarna.
    eu asteptam sa ma invite sa le admir pe stanci (nu culeg flori ca mi se pare barbar!).
    pana la urma i-am zis: omule,daca ai de gand sa ma iei de la euglena verde ,la plante si natura, probabil ca la om ajungi asa, pe la fo 40 de ani.
    hai,sa fie cu noroc data viitoare!

  16. andra,
    de la ciocolata e fata! incearca cu niste bloody mery,sa vezi efecte. la el.nu la tine.

    super haios ce ai scris.
    lasa baiatul-n pace,ca te iubeste!nu s-a urcat el in copac pt tine?

  17. Andra Ciubotaru

    @Neamtu tiganu > Mărturisesc că mi-a crescut inima când am văzut comentariul tău la postarea cu concursul. 😀 Da’ să știi că nu mi-s nici incultă, nici insensibilă. Le mai știu și eu pe astea cu mâncarea și cu băutura corespunzătoare. Totuși, un îndreptar bun nu strică niciodată.

  18. de pe Facebook:
    “Se facea ca intr-o sambata era ziua mea. Vineri seara, Galele Folk You in centrul vechi, intalnit cu Emeric Imre si cu niste rachiu de Fagaras combinat cu bere. Dimineata de ziua mea, aveam un ditamai capul, iar partenerei mele i-a venit ideea geniala sa-mi arata Targu Jiu cu Poarta Sarutului ca gest romantic. Eu visam numai la pat si zacut, pentru a-mi trece de rachiu. Uite asa, in loc sa zac, sa beau o bere sa ma dreg, am fost nevoit sa conduc 600 km Bucuresti-Targu Jiu si retur (seara ma intalneam cu prietenii sa-i cinstesc) pentru a-mi primi “cadoul” pe care nu l-am cerut si pentru care la 9 dimineata eram certat ca nu am romantism in mine si nu vreau sa-l primesc (decizia mea de a merge a fost pe principiul ca decat sa o vad ca imi va sta cu botul pus ca nu sunt sensibil, mai bine mergem)”

  19. @gabik: hahahahaha, genial, am râs mult, o să-mi permit să-ți postez povestea într-un articol separat, ok? 😉

  20. Numai in cultura noastra, ideea ca un *barbat* sa faca diverse gesturi romantice (cantat diafan, recitat poezii, dansat blues, trandafirasi, lugu-lugu, ce vreti voi) adresate unei *femei* si avand prezumtiv ca scop trezirea interesului erotic al femeii respectivepoate sa fie considerat *gay*. Nu stiu, mie mi se pare, dimpotriva, deosebit de heterosexual.

  21. N-am mai citit despre ce a fost concursul, am trecut direct la povestirile cititioarelor, absolut delicioase. Romantismul, asta dupa care plangem toate, are formele lui cele mai bizare si, cateodata, ele se gasesc intr-un barbat. Ca intr-al meu care, dupa ce am trecut de faza de luna de miere si ne-am ”acomodat” unul cu altul, m-a speriat cu o intrebare mai mult decat tipic feminina: Ma mai iubesti? Recunosc ca m-am speriat, ca la trierea initiala a dat bine: varsta potrivita, nici prea prea, nici foarte foarte, nu combina decat obligat mai mult de 2 culori, de baut bea ca un…barbat, injura ca un birjar, are scule (de reparat) cat pentru toata scara si imi cad urechile cand ma nimeresc in preajma la cate o discutie cu bipezi de acelasi gen. Vedeti, deci, care mi-a fost mirarea cand l-am auzit tanguindu-se ca pisi pe ciclu daca il mai iubesc.
    Intre timp m-am obisnuit cu el asa…romantic. Se pisiceste, se plange ca n-avem destul timp IN DOI, pentru ca asa este el, romantic. Cat pentru amandoi! 🙂

  22. @ Andra, dansuri populare nici nu se punea problema, le detesta in asemenea hal incat a zis ca ar prefera sa fie batut decat sa danseze :)) Abia s-a obisnuit cu ideea sa mai dansez eu populare la nunti singura, ca la inceput nici asta nu il incanta 😀

  23. […] vorbit ieri despre romantism și a venit lumea cu povești. La cea a cititoarei Gabik am râs cu lacrimi. O repostez separat, ca […]

  24. Andra, Gabi ..nu numai ca am ras cu lacrimi dar am citit-o si LUI – asa,sa se vada si el putin din afara; stiti ce a zis? “aaaa….el vorbeste la fel ca mineee (fetitza….se pune …etc)- dar omu’ ala chiar s-a urcat saracu’ in copac???”

  25. ..si Cecilia, nu ne face sa te invidiem 🙄

  26. @iosdevina: iti trece repede, daca ne prinzi pe amandoi in acea perioada a lunii. Plus ca, atunci cand danseaza, de obicei dupa potiuni ajutatoare (a se citi votca) nu mai e nimeni in preajma lui pe o raza de 2 metri. Numai a romantism arata neecoordonarea aia a lui de maini si picioare pe care el o numeste dans. :))

  27. Ce se agita femeile pe aici ca cica barbatii nu stiu, frate, ce e ala romantismul, bate-i-ar pasarica sa ii bata ! De parca femeile numai la romantisme, tandrete si sentimente se gandesc, nu la bani, averi, fraieri de pe care sa traiasca bine…. O sa imi ziceti ca si juna asta tot la romantism se gandeste ?! https://www.facebook.com/anna.nina.520/photos

  28. […] Eu tot nu mă las și depun eforturi susținute întru impulsionarea romantismului. Weekendul ăsta, l-am impulsionat de i-au ieșit ochii din cap. Am fost la Predeal, la Casa din Copac, într-o escapadă romantică pe care am câștigat-o pe blogul Simonei Tache. […]

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Acest site foloseste serviciul Gravatar pentru afișarea pozei de profil a comentatorilor. Pentru setarea unui avatar, accesați acest link.

Question Razz Sad Evil Exclaim Smile Redface Biggrin Surprised Eek Confused Cool LOL Mad Twisted Rolleyes Wink Idea Arrow Neutral Cry Mr. Green