Femeile vin de pe Venus, bărbaţii de la băut Femeile vin de pe Venus, bărbaţii de la băut

Simona Tache, tot mai comentezi?

Comentariul lunii. De la postarea Una e să bați copilul, alta e să-i tragi, din când în când, una la funduleț?

Da, știu, l-am mai pus pe Facebook, da’ vreau să-l imortalizez și pe blog. 😉

Screen Shot 2014-03-01 at 10.54.33 PM

42 comentarii

  1. Sa o viziteze pe ma-sa, oriunde ar fi, asa vaca mare cum e!

  2. Hahahaha!!! Buna asta…
    Telespectatorul tipic “La Maruta”, “Acces direct”…etc.

  3. Mda..fara comentarii 😀

  4. “superficialitate profunda” zise el, Celcarelestiepetoate. Suntem produsul societatii noastre, toata lumea stie sa critice si sa arunce cu pietre.

  5. capra !!!!!!! 😆 si ea e o…????? 😯

  6. Saracii copiii ei… (mari, mici, cum or fi!)

  7. Felicitari celor care din postura de parinti, au reusit sa nu isi “atinga” niciodata copiii. Cu regret si cu durere in suflet, recunosc ca eu nu fac parte din acea categorie. Poate sunt eu mai slab, sau poate faptul ca si eu am fost “atins” cand eram copil…Uneori, cred ca e imposibil sa nu “rabufnesti” si sa nu alegi calea “usoara”. Usoara pentru tine, ca parinte.
    Simona, citesc matarialul postat de tine, de ceva timp. Si comentariile. Mai ales ale tale. M-au facut sa ma simt rusinat. Si trist. Si sa regret….Dar, in acelasi timp, m-a revoltat atitudinea ta. Oarecum Simona, m-am simtit judecat. De catre tine. Poate e dreptul tau sa ma judeci, pe mine, cel care am doi copii si pe care uneori, mai rabufnesc. Nu-i bat. Dar ii cert, sau ii mai reped. Nu ar trebui sa o fac, stiu. Dar nici tu, nu ar trebui sa ma judeci. Nu asa, Simona!

  8. Johnny Handsome

    Poţi s-o faci, la “leave a reply”. Bagi numele, adresa de e-mail şi gata. A, nu cumva să ne întrebi, pentru a mia oară, dacă textele cu publicitate sînt marcate, pentru că sînt marcate, să ştii. Pe bara roz de sub text. Da? Hai, curaj!

  9. :)))))) Prea dura exprimarea, dar este cam adevarata.

  10. si?mai comentezi si dupa acest minunat si preaplindebunsimt comentariu? of jurnalistii astia

  11. Proasta din Ardeal, mai treaca, mearga, dar capra, capra ???

  12. Feminista lu' peste

    Draga Simona,

    Iti propun sa supui spre dezbatere si aprobare cititorilor tai de pretutindeni o lista de genul:
    1. Despre ce subiecte imi permiteti sa am opinii? Care sa fie aceste opinii? Enumerati, va rog.
    2. Caror oameni imi permiteti sa le iau interviuri? Enumerati, va rog, persoanele, precum si intrebarile pe care doriti sa le contina interviul. Unde considerati, indicati, va rog si raspunsurile pe care le considerati potrivite.
    3. Intrucat am o pornire launtrica de a ajuta lumea, enumerati va rog cazurile sociale/ actiunile de voluntariat in care imi permiteti sa ma implic si indicati in ce forma trebuie sa ma implic.
    4. Indicati va rog ce trebuie sa contina o postare pentru a fi amuzanta.
    5. Intrucat aveti bunavointa de a ma citi (GRATIS!!!!) si intrucat (DIN PACATE!!!) trebuie sa-mi platesc si eu facturile si intretinerea, va rog sa imi indicati cand, cum, de la cine pot sa iau publicitate.
    6. Adaugati va rog in aceasta lista si alte puncte spre a fi aprobate.

    Prezinta la final te rog si o lista de scuze pentru toate opiniile si postarile tale de pana acum, precum si angajamentul ferm ca acestea nu se vor mai repeta. Invita-i apoi sa propuna alte teme pentru care sa iti ceri scuze. Poate asa vor fi multumiti. 😈

  13. Aprob cu hotărâre lista Feministei.
    Comentezi?
    😈

  14. Recunosc, te citesc de mai putin de un an(nu mai stiu de cand, exact) dar mi se pare ca aceea postare a generat mai multe comentarii si discutii decat multe altele de pe blog 😛

    Se pare ca adevarul doare, sau poate ca ideile divergente sunt prea grele de asimilat pentru unii ca si simple idei- e firesc intr-un fel, orgoliul si perceptia universala ca valorile personale sunt de fapt cele corecte si prin extensie superioare, fiind trasaturi umane bine cunoscute si documentate.

    Desi limbajul si retorica unora – precum cea din comentariul de pe FB pe care ai postat-o mai sus – formeaza o anomalie veritabila, si acolo chiar nu mai e loc de nici o discutie, punct. Oameni inapoiati 😛 Rau de tot! 😀

    In ordine, ma aflu intr-o pozitie relativ neutra, ca si cititor si imi permit astfel sa-mi exprim opiniile mai pe sleau.

    In acest context ma incadrez perfect in clasament in ceea ce priveste acele trasaturi umane legate de orgoliu si valorile personale – corecte partial, integral sau absolut deloc – dar zau ca am ajuns la concluzia ca cei care sunt convinsi ca bataia, palmele, umilinta sau chiar violenta veritabila e absolutamente singura solutie de a se afirma ca si parinti intr-o situatie anume – pe care doar ei si nimeni altul nu il poate intelege si deslusi – si sustin acest punct de vedere cu maini si cu picioare, cu sandale si cu apucaturi fara nici cea mai mica intentie de a mai invata cate ceva sau sa agreeze diferenta de opinii sunt pur si simplu inapoiati si barbari.

    Exista o piesa de la Parazitii intitulata Dusmaniti-ma toti. Feel free :p

  15. “Chiar daca ai fi psiholog (…) daca n-ai copiii tai, tot degeaba”?!?!

    Hahaha, asta vine fix din putul gandirii, nu?

    Adica ..daca sunt obez si ma duc la un nutritionist si il vad ca e normoponderal, il trimit dracului cu planul lui de alimentatie, ca ce stie pulica ala despre mancare ?!
    Daca ma duc la un cardiolog, ma interesez cate infarcturi are medicul la activ ca sa stiu daca “se pricepe” sau e “tot degeaba” ?!

    Ba chiar la angajarea in invatamant, calitatea de parinte ar trebui sa fie conditie obligatorie, ca altfel ce stiu aia despre educatia unui copil, bre?

    Hahaha, cam asa pare sa gandeasca cucoana citata.
    Uitand ca de reprodus, se reproduce orice animal, dar nu luam exemplu experientele acestora -desi legitime – de a indeparta/ucide nou-nascutii bolnavi pentru a evita risipa energiei investita astfel in puii cu sanse de supravietuire, sau in anumite cazuri de a consuma puii care nu au supravietuit nasterii/primelor ore, pentru a indeparta pradatorii de cuib si a mari astfel sansele puilor ramasi in viata.

    Mno, nu te poti lupta cu ignoranta si gandirea limitata, ca sa ma exprim delicat. De unde nu e, nici Dzeu nu cere.

  16. Great minds discuss ideas; average minds discuss events; small minds discuss people.

  17. Doamne, in ce bezna a nestiintei stateam!!!!!!!!!!!!!!! cum sa ii multumesc lui cri cri?
    ca proasta si neinstruita, m-am lasat influentata de niste efemere succese profesionale si am ales sa nasc cu un ginecolog care n-a nascut niciodata!!!!!!!!!!cum sa inteleaga el,din pantalonii lui, cum e sa nasti?
    cri cri,doamna gri, de ce nu te-am cunoscut mai devreme?
    si eu,eu insami am fost si profa si am lucrat si la recuperarea copiilor abuzati, neavand copii…………….cum sa repar gresala? subler, ciocan, bata are cineva?
    ca sa repar gresala zic…………..

  18. Esenta, prima propozitie a paragrafului doi e corecta, no offence. Dupa ce faci propriul plod o sa realizezi singura limitele..Si sa mai tii minte un lucru: puradelul nu e ca tine, nu e ca tata, e o ALTA fiinta, surprinzator de diferita. Si in general foarte diferita de al doilea sau al treilea si de al vecinilor sau cunostiintelor.
    Cred ca nu e intelept sa dai sfaturi necerute unui sef de companie doar pt ca ai terminat o faculta de profil, nu? Nici ei intre ei nu-si dau. La fel e si cu puradeii.
    Probabil majoritatea parintilor te-au ignorat, asa cum o sa faci si tu cu “altii” peste 10 ani.
    Peace :))

  19. pai al doilea paragraf e citat din ce a zis Simona………

    eu nu inteleg, daca n-ai copii, n-ai dreptul sa faci nimic din ce atinge cumva domeniul:nu dai sfaturi(mult spus sfaturi), nu te faci educator,invatator,profesor,psiholog…………
    ginecolog te poti face?
    intreb si eu…..

    stiu o groaza de parinti care considera copilul proprietate personala sau care cred ca o tableta in mana, un IPod in celalalta inseamna achitarea datoriei de parinte…………….

    si nu plod, ci copil.

    culmea e ca,dupa ce am avut copil, relatia a fost sie ste asa cum am gandit-o cand nu aveam copil: il fac pentru ca e o viata noua si eu am privilegiul sa o veghez sa creasca frumos.

    ok si nu il bat, nici macar de perciuni nu il trag.

    si cum ziceam palma data de educatoare la funduletul strumfului a bagat-o pe aceasta intr-o relatie in care strumf o santajeaza.iote ca asa a convertit el violenta primita.nu e ok, i-am explicat,dar e felul in care a raspuns la ceea ce a primit.
    daca am spus ca nu mai vb cu el……….oho,deja -i f rau.
    si culmea, respecta reguli, clare, ca fara ele nu se poate.

    hai mai Simona, chiar capra?
    parca din fundul Ardealului suna mai bine………………..

  20. Doamneeee… că bine-a zis cine a zis că „suntem ceea ce mâncăm”… Mă rog, doamna în cauză îmbracă haina încăpătoare a unui anonimat care nu dă forță de verdict definitiv zicerii în cauză. Dar ce ne facem însă când, cam pe același model, vine unul ca Mircea Lucescu care spune că, cei 8 infractori din dosarul transferurilor au ajuns în pușcărie fiindcă „au fost judecați de două femei care nu se pricep la fotbal” ?

  21. As avea si eu un sfat, si anume sa nu mai crezi cu atata tarie, pentru ca nu se merita sa iti termini ficatul pentru niste convingeri. Incearca cu bere sau cu spriț ca sunt mai de cursa lunga si corodeaza mai greu pateul. Cat despe comentariul de mai sus, zici ca vine e de la Organizatia Copiilor Masochiști care s-au vazut lezati la interese de postarea aia despre cafteala. Si, nu in ultimul rând, tare as vrea sa vad pe cineva cum da doua palme unei capre!!!! 😆

  22. iti zic io cataline,ca io am palmuit o capra cand eram mica……………si a devenit capra refugiata, prima capra emigrata din ograda matusi-mii (alt amatusa, nu cea cu oaia) in ograda vecinului.
    a fost senzatia satului mai multe saptamani……………….

  23. Vai, vai…ce malitiosi sunteti cu totii ! 😀 Poate-o vedeti pe madam Cri pe la stirile alea de la ora 17, ca nemaifacand fata rautatilor voastre, a incercat o sublima sinucidere. Cu un pumn de faringosept.
    Eu unul chiar vreau sa profit de abilitatile ei educative, sa-i duc tzncul meu de 10 ani, ca m-am saturat de el. Face numai ce vrea el…nu asculta de comenzi de genul “culcat”, “drepti”, “sezi” 😀

  24. Ei, povestea astae o nada tocmai buna de muscat si pentru mine. Asa ca imi voi da si eu cu parerea.
    Cred ca articolul Simonei a fost un gest normal de punere la dispozitie a unor informatii de real bun-simt. Nu, nu e nevoie sa fii mama, psiholog sau educator pentru a stii in secolul nostru ca este abuziv sa iti bati copiii. Poti afla asta din orice carte adresata parintilor, e o problema legiferata pana si la noi (ca ‘Rele tratamente aplicate minorului’) si argumentatia Simonei e edificatoare in acest sens.
    Faptul ca un parinte are momentele sale de exasperare si inadecvare in fata propriului copil, traduse prin palme si urlete ar trebui sa constituie pentru acel om un serios semnal de alarma. Nu mi se pare normal ca in acest domeniu sa facem apologia imperfectiunii noastre si sa zicem ca suntem parinti buni comparativ doar cu exemple si mai barbare.

  25. @ Nike: daca a meritat-o (capra, pe bataie), sper sa-i fi fost invatare de minte. Daca zici ca a fugit dupa palmuiala, banuiesc ca era una mai tânara, nemaritata, care nu era invatată sa vina țapul beat acasă si sa o ia la palme din senin. Altfel palmele de la tine i s-ar fi parut adiere de primăvară pe lânga laba tapului, ca ala are copita grea : ))))

  26. Cum văd că ideea pălmuirii caprei a căpătat conotațiile materiale ale gestului fizic (Cătălin Tz și Nike) încerc să readuc discuția în matca evitării violenței și recomand Jon Ronson, „Bărbați holbându-se la capre” (merge și filmul dar nici măcar George Clooney nu salvează mediocritatea textului). Este o pledoarie despre cum poți omorî o capră (nu a vecinului, că autorul nu-i român) doar privind-o, fără s-o iei, tribal și primitiv, la palme. În carte nu se specifică însă dacă procedeul poate fi aplicat și caprelor „mari”, ceea ce ar putea fi o scăpare din partea autorului, pentru că doamna Cri se vede pusă în fața unei dileme : merge să te holbezi la Simona Tache ori e musai s-o pocnești sănătos, peste obraji ? 🙄

  27. costicamusulmanu

    – Cri-cri-cri,
    prostie gri,
    Nu credeam c-o să mai vii
    Înainte chiar de vot,
    cind stam s-o luam la bot.
    dar acum ca ai venit,
    io pe loc mi-am amintit
    ca “e” multi ca tine, draga
    care f… o tara’ntreaga,
    de ce-i zice Romanica:
    pazeste pepenii…FRICA.
    batuti cu palma de mici
    mari,
    mergem(ti) manati de bici
    la mall, job sau chiar la vot
    unde… o luam (din nou) la bot.

    scuze, nu mi-am facut portia de poezele in adolescenta

  28. mai intai precizez ca tapul m-a privit cu mult respect,pentru ca pe el l-am tras de barba.multi ani ma privea asa, cu un soi de supunere.
    capra
    capra era tanara, roscata, tapul era alb ca spuma laptelui, iar iedutii cum sa spun eu, iedutii au iesit negri.
    eu am fost curioasa si m-am dus sa mangai iedutii,capra n-a inteles, nici tapul nu o mai privea cu ochi buni.ca sa evit o pereche de coarne in abdomen , i-am tras o palma ,da’ ce zic eu palma…..sa fi fost asa ca un tzunami.
    eu aveam vreo 6 ani si vreo 14 kile pe vremea aia.

  29. Moto: “Toată lumea știe să crească copii. Mai puțin cei care chiar o fac.

    Mi s-a acrit până în pânzele albe de toți mediocrii care folosesc cartea asta cu “când o să ai și tu copil … “.
    Este o carte perversă, pentru că pune punct discuției și îl face pe cel ce a jucat-o să pară martir și “trecut prin viață”, iar pe tine … tânăr măgar ce nu are dreptul să vorbească în prezența unui experimentat ca el.

    În realitate, persoana care joacă mutarea asta … nu vrea să recunoască faptul că uneori greșește în educația copilului propriu. Și asta nu din lipsă de iubire, ci din oboseală gravă. Din nefericire, omul se simte arătat cu degetul și crede că noi îi judecăm cantitatea de (și calitatea) dragoste(i) pe care i-o virează copilașului și nu înțelegem că defapt el mai calcă strâmb pentru că nu-l mai țin nervii să negocieze cu teroristul cel mic.

    Nimeni nu a trecut doar cu zâmbet și pantalonii curați prin creșterea unui copil. Este greu. Ești obosit mereu, simți că ăla mic îți suge toată viața din tine, ești frustrat că nu mai ai timp de ieșiri cu prietenii în timp ce ăla ți se cacă în brațe, nervii sunt întinși la maxim pentru că uneori nu înțelegi de ce plânge, miroase a caca, sparge cana, vopsește peretele cu ciorba de perișoare, după care plânge din nou. Și pe lângă faptul că cel mic ți-a furat libertăți și oportunități, tot el are nevoie de grijă permanentă și banană și nu vrea aia ci ailaltă și face caca și plânge și râde și iar vopsește peretele și a doua zi o ia de la capăt.
    Și îl lași să-ți vopsească peretele folosind drept pensulă brocoli-ul din farfuria de mâncare, pentru că dacă nu-l lași … începe să plângă și îți face viața un calvar. Iar tu deja cunoști prea bine că între un perete murdar și teroristul supărat pe tine îl vei alege pe primul de 10 ori … pentru că pur și simplu nu mai ai forță să mai treci printr-un circ de negocieri.
    După care vine Simona Tache în vizită (pentru că are timp să se plimbe și este odihnită) și îți spune: “Vezi că ăla mic îți vopsește peretele cu morcovi ! De ce nu îți educi copilul ? Și fără să-i arzi una la fund, că nu mai este în trend … așa scrie la revistă.”.

    Iar pe tine te apucă pandaliile, îți urcă tensiunea în creier și vrei să o strângi de gât, dar nu mai ai putere nici pentru asta. Așa că în loc să îi explici că după ce pleacă ea din vizită, tu ești cel care ștergi legumele de pe perete și obraznicul la fund, tu adormi cu minim două ore după ea, pentru că trebuie să-i pui pe teroriști la somn și abia după ce ai treminat ce aveai de făcut prin casă mai ai puțin timp și de tine … moment în care la limita răbdării și cu invidia pe roșu vis-a-vis de timpul ei liber și ochii dormiți, joci cartea:
    – “Auzi știi ce, dragă ? Când o să ai și tu copii ai să vezi cum e ! Da ? Eeeee …”

    În schimb, ceea ce uită persoana în cauză să-și reamintească și să menționeze este faptul că toată oboseala, stresul și nervii dispar instant când ăla mic îți zâmbește sincer sau se împiedică și te caută din priviri. Zecile și chiar sutele de momente zilnice de împlinire și extaz, privind o “chestie” pe care tu ai făcut-o și care uite ce stângaci se târăște printre bile colorate.

    De cele mai multe ori, uităm ceea ce avem și nu apreciem lucrurile la adevărata lor valoare decât atunci când le pierdem. Și aici mă refer la tot: libertate, oportunități, sănătate, etc.

    Și pentru că iarba este întotdeauna mai verde de cealaltă parte a gardului, persoana mediocră și-ar dori nespus să aibă libertatea și oportunitățile tale, dar fără să piardă bucuria și împlinirea pe care i-o oferă teroristul.

    Persoana mediocră îți va invidia odihna de pe față și se va ruga în secret să ai parte de toate greutățile creșterii unui copil, în schimb fără valiza de avantaje … de-aia omite să-ți spună de ele, că te urăște în secret și te-ar strânge de gât cu un scutec folosit.

    Odată jucată cartea … conflictul a fost dezamorsat în favoarea celui care o joacă, iar tu nu ai decât să aștepți să vină barza și pe la tine, ca să îi arăți tu atunci !

    Din nefericire, odată ce ajungi și tu cu pereții pătați de legume și capabil să schimbi un scutec cu ochii închiși … o să-ți vină și ție în vizită un tinerel din ăsta care are impresia că își poate permite să îți judece nopțile tale nedormite.

    Și atunci vei realiza că nu mai ai chef, resurse mentale și nervi să îi explici omului că tu defapt îl iubești pe cel mic, dar uneori l-ai arunca de la balcon și că ceea ce vede el prin “nu știi să-ți crești copilul” este defapt rezultatul unei lupte crâncene de negociere în care cel mic, nu pentru că este rău, ci pentru că evoluția o dictează, îți va exploata fiecare scăpare și te va șantaja prin toate metodele pentru a obține ceea ce dorește. Din acest motiv am ajuns pe lună, am descoperit roata și am progresat tehnologic. Pentru că este în natura omului să-și dorească ceea ce nu poate avea, iar atunci când într-un mare final obține acel ceva, brusc să devină neinteresat și să viseze mai sus și mai departe.

    Și cu ultimele puteri și nervii țăndări, faci scroll jos, completezi câmpurile obligatorii și îi trântești ăluia un comentariu cu ou și cu oțet … că doar nu o să te apuci să-i explici … ce știe el ? Ia să facă el un copil și după aia să comenteze ! Da ? Eeee …

    Suntem genetic programați să căutăm să ne reproducem și să avem urmași, nu să pizdim Simone în comentarii, atunci când ne trezim cu fața la … era să zic acum ceva urât. Vai, ai dormit doar 3 ore ? Vrei un biscuit să-ți treacă ? Ia mai bine adu-ți aminte pentru ce lupți și recunoaște că nu ai da momentele frumoase pe nimic.

    Deși mulți părinți mediocrii susțin că își învață copiii, nu realizează că și ei au de învâțat de la cei mici. Iar probabil prima lecție este răbdarea. Și este adevărat că nu vom înțelege ce înseamnă iubirea necondiționată și sacrificiul unui părinte, până când nu ajungem și noi unul.

    Dacă joci cartea cu “să vorbești când ai și tu copii” te consider din prima un părinte mediocru. Pentru că în loc să-ți canalizezi energia unde trebuie, arunci cu rahat în ceilalți, de ciudă că nu sunt și ei la fel de obosiți ca tine … și uiți cât de multă fericire îți aduce teroristul ăla mic în fiecare zi.

    Uităm prea des că cei mici sunt rodul a milioane de ani de evoluție, sunt genetic programați să obțină ceea ce vor prin orice metodă și dacă n-ar fi, nu s-ar mai povesti !
    Și ne martirizăm ca mediocrii când ni se fură orele de somn, după care ne vărsăm ura pe ăia odihniți și începem să facem greșeli pe care nu vrem să le admitem. Și asta pentru că înainte aveam multiple teorii despre copilași, iar acum avem mulți copilași și nicio teorie. Ne chinuim să învățăm copilul să meargă și să vorbească, pentru ca un an mai târziu să ne strofocăm să-l facem să stea jos și să tacă.

    După care ne dăm cu capul de pereți încercând să pregătim viitorul pentru copiii noștri, în loc să realizăm că tot ce trebuie să facem este să ne pregătim copiii pentru viitor.
    Și toate durerile și chinul generat de cei mici îl aruncăm în ochii altora, epuizați, frustrați și invidioși pe libertatea lor … uitând mereu că ai noștri copii nu sunt defapt ai noștri. Au venit pe lume prin noi, în schimb sunt viața însăși … așteptând să se manifeste într-un univers al cărui singur scop este să se înțeleagă pe sine.

  30. Nike, macar spune ca n-ai palmuit-o la dentist!!!!!!!!!!!!

  31. @potasiu
    Genial comentariul tau. Felicitari sincere !

  32. Citesc frecvent blogul asta si ma face sa ma simt foarte bine de fiecare data. N-am comentat niciodata dar azi n-am mai rezistat. Cum sa poata cineva sustine ca e bine sa-ti bati copiii? Ca esti sau nu mama, tata, esti demn de a te numi om doar daca stii sa ai grija de copiii tai. Si sub nici o forma nu poti sa ai grija de ei daca ii bati, sunt ferm convinsa de asta. Indiferent ce fac ei. Exista multe metode de a le indrepta greselile dar nu bataia. Sunt mama si nu am atins-o pe fiica-mea niciodata iar atunci cind taica-su, la nervi, a incercat sa-i dea o palma, i-am facut un scandal monstru (separat, fara sa vada ea) si a reusit sa-si stapineasca nervii pe urma. Fata noastra e acum mare, un om demn, cu scoala facuta ca lumea, cu principii morale solide.
    Fiecare parinte are metoda lui de a-si educa copiii si se poate discuta despre metode mai bune sau mai putin eficiente. Dar bataia trebuie scoasa din discutie din start. Bataia si violenta sunt pur si simplu rele, punct.

  33. @Potasiu: ai scris tot ce gandesc si simt si n-am fost instare sa pun in cuvinte. Il declar comentariul anului!

  34. potasiu, mi-ai luat cuvintele din tastatura!
    genial.
    asa e.

    pachetul de nopti nedormite, pereti pictati, urlete, tipete, tavaleli vine si cu :mami, universul meu se cheama Mami!
    si asta sterge tot.

    ma duc sa ma coafez.
    m-a cerut fi-miu de nevasta.cruela mama,ce sa iti fac acu? e dragoste mare.
    sunt si fi-sa, si nevasta-sa si ma-sa si sor-sa.

    mi-a trecut depresia.

  35. Astia cu low IQ au un tupeu fantastic ! Tanti cu comentariul, ca orice low IQ invata numai dupe ce se da cu capul de pragul de sus , pentru ca nu o ajuta neuronu’ sa priceapa lucruri pe care nu le-a experimentat in mod direct. Si daca ea nu le poate pricepe, rezulta ca nimeni nu le poate pricepe : adica n-ai puit, nu stii ce inseamna sa cresti plodul . De parca e secret de stat .

    Si daca tot nu poate intelege ce se intampla in jurul ei, ca orice low IQ, se bazeaza pe autoritati ( psihologul invocat ), sa-i explice ce-i de capul ei si pe ce lume traieste. Mda, jenant. Pacat ca specimenele de soiul asta, au acees la Internet !

  36. @Potasiu: comentariul lunii ! Poate al anului ! Felicitari !

  37. @Potasiu,
    Cel mai fain comentariu. Ai toata aprecierea mea sincera. Mi-ai colorat ziua si iti multumesc. 😛

  38. @potasiu:felicitariiiiii!
    ai exprimat tot ce ar spune o mama dar cum nu are timpul necesar…clar e comentariul anului!inca odata felicitari si jos palaria!

  39. @Potasiu. Bine scris dar am citeva observatii. Sa faci un copil e una dintre cele mai importante decizii pe care le iei intr-o viata. Si se presupune ca, fiind inteligent si responsabil, gindesti bine inainte de a lua decizia asta. Adica te pregatesti cel putin ca atunci cind, sa zicem, pleci intr-o excursie lunga si grea. Stii ca o perioada nu vei mai avea timp de prieteni, nu vei mai putea dormi nopti la rind, nu vei mai avea timp pentru tine si liniste. cel putin in primii 3 ani. Pe urma lucrurile se mai relaxeaza un pic. Pregatirea asta, care pe linga ‘echipamente’ adecvate – spatiu special unde copilul sa poata arunca cu morcovii pasati si unde se poate curata usor fara sa-ti vina sa-l ucizi pentru ca a facut asta, trebuie sa cuprinda si meditatii lungi asupra rostului vietii care sa te ajute sa treci mai usor peste frustrari. Altfel, sa dai viata unui copil si sa culegi pe drum doar frustrari este pacat, mare pacat. Stiu ca pare greu dar ar trebui sa poti sa te amuzi de fiecare data cind copilul tau mic face cite o prostioara. Cind e mai mare se mai schimba lucrurile dar si atunci sa fii parinte este o bucurie. Cu alte cuvinte sa fii parinte cu cred ca este un sacrificiu – e o bucurie.

  40. Am să-i rog pe toți cei care și-au exprimat o părere despre comentariul meu să își păstreze opiniile pentru ei.
    Atunci când o să aveți și voi comentariul vostru … atunci să ziceți ceva, da ? Eeeee …

    Auzi domnule la ei … ia să faceți și voi un comentariu să vedeți cum e ! Și după aia vorbim …

  41. Hello Bitch!

    Cu 3 ani in urma erai atacată verbal de iubitorii de animale. Acum vad ca ai scos din sărite mame cu copii. Cariera ta de jurnalista se duce pe pula!

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Acest site foloseste serviciul Gravatar pentru afișarea pozei de profil a comentatorilor. Pentru setarea unui avatar, accesați acest link.

Question Razz Sad Evil Exclaim Smile Redface Biggrin Surprised Eek Confused Cool LOL Mad Twisted Rolleyes Wink Idea Arrow Neutral Cry Mr. Green