Nu sunt doctor, dar nu tac. Și aștept să vorbească și mai mulți doctori
De câteva zile, peste scandalul referitor la felul în care autoritățile din Ministerul Sănătății au gestionat cei aproape 200 de pacienți rezultați din tragedia de la Colectiv, plutește obsedant replica-pumn “Nu ești doctor, să taci”.
Folosirea ei se întețește pe măsură ce se conturează mai bine campania de PR pe care tocmai o desfășoară autoritățile responsabile. Ar putea intra într-un manual campania asta, așa de vizibil e brief-ul după care s-a lucrat. A sunat cam așa, pariez:
– numele Bănicioiu trebuie să rămână în spate
– în față, în interviuri cu întrebări blânde, vor ieși numele credibile și respectabile din management: medici secretari de stat ca Dorel Săndesc și Raed Arafat, medici-șefi de spital, precum Ioan Lascăr sau Cătălin Cârstoiu.
– temele pe care trebuie insistat: autoritățile au gestionat impecabil criza, am avut de toate, medicii au făcut minuni, colegii din afară care au fost aici să ajute au avut numai cuvinte de laudă, opinia publică și presa au fost odioase, s-a spus că medicii au ascuns cadavre în spitale, s-a pus presiune pe doctorii care au îngrijit bolnavii, sunt linșați și terfeliți zilnic în presă, interese private vor căderea lui Arafat și distrugerea SMURD-ului
– există declarații SF ale unor medici veniți din afară, ca de exemplu aceea a doctorului Ciprian Isacu, care slujesc perfect campaniei de PR: “În afară de partea afectivă, spre surpriza mea, nu numai că nu avem lecții de dat aici, mă întreb ce am fi făcut noi, în Franța, în fața unei nenorociri. În România este o muncă de calitate extraordinară, nu vă puteți închipui. Am vizitat câteva spitale astăzi, din punct de vedere tehnic sunt de top, din punct de vedere uman nu e nimic de reproșat”.”
– trebuie creată senzația că toți cei care atacă felul în care AUTORITĂȚILE au gestionat criza, atacă, de fapt, MEDICII nedormiți și nemâncați, care stau deja de săptămâni la căpătâiul pacienților. De apăsat la maximum pe această confuzie;
– confuzia de mai sus va sta la baza victimizării. Salvatorii de vieți sunt călcați în picioare, terfeliți, arși în piața publică, nu mai există respect pentru medici;
– trebuie invocat cât mai des argumentul autorității. “Nu ești doctor, deci taci”;
Pân-aici nimic foarte surprinzător. Pe tot parcursul mandatului lui Bănicioiu, obsesia pentru imagine a fost vizibilă, practic, în loc să repare sistemul, omul cu asta s-a ocupat. Ce e grav e că temele din brief au fost îmbrățișate orbește și de o anume parte a opiniei publice. Sub imperiul emoției, dar și din cauza înclinației de a vedea lucrurile în alb sau negru (Arafat, de exemplu, nu e om care poate greși, e ZEU), unii par dispuși să creadă declarațiile politice ale figurilor medicale scoase la înaintare. Spune așa, de exemplu, doctorul Dorel Săndesc:
“După atâtea zile de la această tragedie, realitatea stă între două oglinzi paralele. Oglinda profesioniștilor, meseriașilor, în mod special profesioniștii din centrele de specialitate din toată Europa și Israel. Cei care au venit aici au fost în toate spitalele, au consultat pacienți și astfel au emis o opinie neutră și obiectivă. Lucrul comun, cuvântul cel mai frecvent utilizat de toate aceste delegații este ‘impresionant’. La unison cu toții, rând pe rând, au spus că sunt impresionați de felul cum a fost organizat de cum s-a asigurat tot ceea ce este necesar, de pregătirea profesională, de devotament, de îngrijirile în final de care beneficiază pacienții. Spunând că suntem fără discuție la nivelul țărilor dezvoltate în managementul acestei situații cu totul și cu totul deosebite.
Doamne, parcă-i și vezi pe specialiștii ăia din Israel și Europa, aplaudând în lacrimi performanțele României, care, iată, “a fost fără discuție la nivelul țărilor dezvoltate în managementul acestei situații”. Aproape că îți vine să-ți tragi palme, începi să te suspectezi de nebunie. Ce-o fi fost cu noi de am trăit până acum terifiați de ideea că ne-am putea îmbolnăvi, intrând pe mâna spitalelor fără medicamente și cu dotări perimate? Cum s-or explica coșmarurile ălora care chiar ne-am îmbolnăvit? De ce se spune că radioterapia e la pământ? De ce sunt mereu oameni care strigă că nu au citostatice? De ce se duce lumea la operații cu bocceluța de medicamente luate de la farmacia spitalului? Toate astea trebuie să fie doar un vis, de vreme ce am avut tot ce era necesar în această criză, al cărei management a atins cele mai înalte standarde și culmi ale performanței. Toți oamenii care au povestit că medicii acceptau ÎN SECRET medicamente și consumabile, oficial susținând același lucru ca Bănicioiu și echipa dânsului (că “avem de toate”), probabil nici nu au existat. I-am visat și pe ei. Apelurile de tipul “E nevoie de o asistentă care să stea cu doi copii arși de la Grigore Alexandrescu în noaptea asta” au fost iarăși un vis. Și câte și mai câte, nu le înșir pe toate, pentru că le știm cu toții, au fost enorm de multe.
Pe cât de credibil este ceea ce oameni ca Arafat și Săndesc spun, ca doctori (lucruri referitoare la prognostic, evoluția pacienților etc.), pe atât de fals sună mesajul lor pompieristico-pionieresc despre cât de performant a fost managementul crizei. În fiecare dintre ei sunt doi oameni: un doctor, pe care eu îl creditez fără rezerve, și un politician, pe care nu l-aș crede nici dacă mi-l aduce pe Dumnezeu în halat alb și cu stetoscopul la gât, să-mi spună că România a avut de toate în această criză.
Culmea, dacă e să vă spun tot ce cred, e că, dacă nu erau oameni ca Arafat și Săndesc, lucrurile ar fi arătat mult mai rău. Mă aștept însă de la ei să nu-mi vorbească ca Ceaușescu. Să fie mai mult doctori decât politicieni. Sigur, poveștile cu cadavrele ascunse și cu antidotul au fost niște mizerii iresponsabile (de altfel, am și reacționat public, la adresa lor), dar pe cei care le-au cultivat nu prea avem cum să îi tragem la răspundere pentru că nu sunt angajați în fruntea țării, plătiți din banii noștri.
***
Dar să trecem la piatra de temelie care stă la baza campaniei de PR descrise mai sus: argumentul autorității. Acel “Nu ești doctor, deci taci!”.
Eu, Simona Tache, îmi iau angajamentul ferm să tac pentru veșnicie, dacă îmi spune cineva pe care dintre doctori ar trebui să-i cred. În momentul ăsta, e război între două tabere, după cum urmează:
Alianţa Medicilor, o organizaţie neguvernamentală constituită în vară, în urma unei mişcări spontane pe Facebook, a emis un comunicat în care spune că situația a fost gestionată prost:
“Noi ca stat nu avem condiţii de a trata marii pacienţi arşi şi nu am avut niciodată. Nu avem dotări, camere sterile, unităţi de arşi. Nu suntem pregătiţi cu personal şi nu înţelegem de ce nu s-a detaşat personal de la unităţile spitaliceşti din România pentru a suplini deficitul din Bucureşti. Iar dacă ne cunoaştem acest deficit de ce nu s-a cerut ajutor din prima clipă din străinătate? Dotările nu se rezumă doar la materiale sanitare, e nevoie de condiţii aseptice ridicate pe care, din păcate, nici un spital public din România nu le are”. În același comunicat, această Alianță a precizat și că toate cadrele sanitare care au îngrijit pacienții sunt niște adevărați eroi.
De partea cealaltă, Asociația Chirurgilor Plastici și Colegiul Medicilor susțin că Alianța Medicilor a denigrat munca colegilor, comunicatul celor două entități încadrându-se perfect în brief-ul de care vorbeam mai devreme. I-auziți aici, elan pionieresc:
“S-au mobilizat toate resursele posibile, atât umane, cât şi materiale pentru a face faţă acestei situaţii. Tratamentul acestor pacienţi, atât local, cât şi general s-a efectuat la cele mai ridicate standarde medicale internaţionale. (…) Acest lucru a fost subliniat de către specialişti de marcă veniţi din Israel, Franţa, Marea Britanie, care au subliniat profesionalismul medicilor.”
În plus, Colegiul Medicilor, care e un organism din care TOȚI medicii români sunt obligați să facă parte îi și amenință pe față pe colegii care au contestat felul în care a fost gestionată criza:
“Cu deosebit interes îi aşteptăm pe colegii noştri să se adreseze în mod oficial instituţiei Colegiului Medicilor din România, în temeiul Statutului şi Codului de Deontologie Medicală ale Colegiului Medicilor din România, dacă au de comentat atitudinea profesională a unor colegi. Aceasta este singura cale în interiorul profesiei medicale, legal reglementată în România şi Uniunea Europeană, de a rezolva eventualele diferenţe de opinii în practica profesiei medicale”.
Tadaaaaam! Nu v-a sunat îngrozitor de comunist, asta dincolo de manipularea evidentă (cei amenințați nu comentaseră performanțele colegilor, ci managementul crizei!!)? Aceasta este singura cale legală, blablabla? Mie mi s-a ridicat părul în cap citind, vă spun sincer.
Și acum întrebările pentru cei care insistă cu replica-pumn “Nu ești medic, deci taci” sunt:
Eu nu sunt medic, dar toți cei citați mai sus sunt. Pe care dintre ei să-i credem?
De ce sunt mai reprezentativi cei de la Colegiul Medicilor decât cei din Alianța Medicilor, având în vedere că numitul Colegiu îi conține și pe protestatari??? Se spune că mulți medici din Alianța Medicilor nu sunt de acord cu comunicatul Alianței. Dar oare toți medicii din România, înscriși obligatoriu în Colegiul Medicilor, sunt de acord cu comunicatul dat de acesta?
De ce, între niște medici care sunt manageri și secretari de stat și unii care nu au funcții ar fi mai credibili primii?
Nu cumva o timidă tentativă de a spune public altceva decât susțin oficialitățile este ștrangulată din fașă, printr-o agresivă campanie de PR, plus amenințări pe față din partea Colegilor Medicilor?
Pe voi vă face să vă simțiți în siguranță faptul că celor câțiva doctori care s-au exprimat împotriva oficialităților tocmai li se închide gura?
Vi se pare o idee bună să se lase liniștea peste o încercare de nealiniere la campania care trâmbițează minunatele succese pe ramură, obținute de management, cu ocazia tragediei de la Colectiv?
Pe mine mă terifiază spectrul acestei liniști. De 26 de ani, doctorii tac. Tac și când pacienții lor nu au citostatice, în timp ce ministerul minte că au, tac și când mafia mănâncă sistemul de viu, tac și când politicienii le spun că “au de toate”. Și primesc donații pe ascuns.
Aș vrea să nu mai tacă. Aș vrea ca Alianța Medicilor să iasă cu nume și fețe și să vorbească. Aș vrea să aud opinia cât mai multor doctori. A fost gestionată bine criza, e un succes internațional, așa cum spun secretarii de stat, sau a fost gestionată prost? Poate Alianța asta chiar minte și vrea să-l dea jos pe Arafat, ca să-i ia locul. Nu putem afla decât DACĂ VORBESC CÂT MAI MULȚI MEDICI. Neamenințați de Colegiul Medicilor!
A, și nu mai accept nici eu să mi se spună să tac, pe motiv că nu sunt doctor. Nu am stat o săptămână în stradă ca să tac. Și nu trebuie să fii doctor, ca să știi că medicina românească e în urmă cu 20 de ani. Trebuie doar să trăiești aici și să te fi îmbolnăvit măcar o dată.
LATER EDIT: Doar niște fapte. Curate. Fapte și atât: Medicul britanic Sarah Pape a cerut ajutor lui Cameron pentru victime înaintea autorităților române. Dar nooooo, am avut management performant de criză, la standarde internaționale. Trăiască Partidul, Managerii, România, să facem totul, ăăăă… asta, am făcut totul și am avut de toate.
LATER EDIT 3 decembrie: Iată, mai vorbesc niște doctori. Și spun lucruri cutremurătoare.
Later edit iulie 2016: Între timp, deja se spune adevărul. Nu, nu avem de toate. Nu avem nimic. Suntem în mijlocul unui dezastru nesfârșit.
Deci nu sunt postac deci nu postez!
Cine munceste, nu posteste.
Cine nu posteste, nu primeste!
Corolarul I
Muncesti, nu primesti!
@Vmo:
Duminica e lasata secului, deci luni postesti, da?
Eu am ramas in replica: nu esti doctor, sa taci. Imi aduce aminte de replica auzita de curand: doar preotii au voie sa vorbeasca si sa judece! Si imi mai aduce aminte de secretarul de partid.
Stiti de ce pleaca doctorii tineri si entuziasti din tara? si din cauza asta!!!
Ba avem dreptul sa vorbim – este primul si marele castig al revolutiei.
Dar NU MI SE PARE NORMAL sa ne vorbeasca ca secretarul de partid de la Dorohoi!!!!! doar laude, fala, dar nimic de probleme? nimic de solutii? niciun plan? Nimic despre sectia inexistenta din spitalul Floreasca? De apelul parintilor si cadrelor medicale din spital ca nu le ajung perfuziile, cremele?
Cel mai rau ma derajneaza nepotismele si magariile (si nepotismele sunt la mare scara in spitalele astea mari din Bucuresti – ca nu, nu sunt acolo primii 10 absolventi cu notele maxime de la rezidentiat!!! ) . Ma deranjeaza si tonul cu care ne vorbesc. Nene, daca nu iti convine, pleaca!! sunt zeci de tineri doctori ntuziasti si pasionati si nascuti pentru asta (cunosc eu 2, ce dorm 4-5 ore pe noapte ca asa le e corpul si rezista 8-10 ore in sala de operatii doar cu micul dejun, pasionati de ce au reusit sa repare!!)
No shit, asta ma deranjeaza: ne cred prosti. Prosti dar suntem multi.
Ptii, ce nervoasa am fost 😀
In rest, cu durere in glas, spun ca: “A fost gestionată bine criza, e un succes internațional” dar avem 53 de decedati. Vai de familiile lor…daca ar pati asa ceva copilul meu, eu m-as sminti. Nu, nu as putea trai cu asta.
eu chiar nu cred că au murit din cauza felului în care a fost gestionat, e într-adevăr un prognostic dezastruos la pacienții arși grav. dar nici nu pot să nu amendez felul pompieristic în care se îngroapă în omagii managementul crizei. și mai ales să nu mă îngrijorez grav când Colegiul Medicilor amenință doctorii cu alte opinii.
Nici eu Simona, dr Lascar (si nu numai, si pe site-urile de specialitate) sunt statistici clare: peste 50% din supr. corpului inseamna sanse mici de supravietuirel, peste 70% din supr corpului inseamna doar o minune.
Dar ei au si plamanii arsi, de la inhalatii….
ce e ciudat e ca se trimit oameni peste hotare pt a fi tratatzi cu toate ca aici avem de toate, de la bacteriile prezente in toate spitalele din romania (pioceanic de exemplu) , pana la unele scarbe de asistente
sa nu vorbim de gestiune, pt a gestiona ceva, cineva trebuie sa fie “gestionar” de asta inca mor oameni zilnic din incidentul din colectiv, pt ca au fost gestionari buni, de ex , in cate zile s a aflat compozitzia fumului inhalat ?
Ce e sigur e ca un asemenea caz ar fi creat o mare problema oricarui sistem de sanatate din oricare tara europeana. Cum primele masuri de acordare a asistentei medicale au constat in stingere in paralel cu resuscitarea, echilibrarea hemodinamica era evident ca prima destinatie a pacientilor era un spital din Bucuresti. Complexitatea afectiunilor, constand in arsuri atat pe corp, car si pe caile aeriene, inhalarea gazelor puternic toxice, ranile, fracturile datorate imbulzelii pe singura cale de iesire … nu mai stiu ce sa adaug, ca toate relele pamantului au fost prezente acolo … nu permitea trimiterea pe distante lungi. Criticitatea primelor zile a fost iarasi un impediment major in a incerca relocarea. Povestea in presa o asistenta de situatiile in care pacientii fusesera operati la fata, piept, membre. Urmau sa fie operati pe spate, muti fiind victimele “ploii de foc” cazute din tavan. Operarea pe spate ar fi presupus ca pacientii sa fie asezati pe masa cu fata in jos, ceea ce, dupa spusele asistentei, ar fi imposibil. Infine, putem sa comentam si sa dezbatem oricat. Important e sa nu denigram acolo unde s-a muncit pe branci si sa laudam gafe de rasunet, chiar daca bilantul e invers. Un caz relevant este al celor doi straini, Ayberk Manci şi a Tullia Ciotola. Desi au plecat amandoi cu un taxi de la locul accidentului, au reclamat dureri groaznice la scurt timp, cauzate de arsurile cailor aeriene si intoxicarii cu fum. Fata a fost transferata la un spital din Rotterdam, sambata dimineata dar a murit insa la scurt timp dupa sosirea la spital. Ayberk a murit la opt zile de la tragedie. Alti gestionari si manageri cred ca s-ar fi gasit, dar Dumnezeu stie cine ar fi putut SALVA asemenea cazuri.
de acord cu absolut tot. dar la fel de important e să nu dezinformăm și să nu prezentăm poleit cu aur ceva ce nu a fost așa. nu, nu am avut de toate, nu, nu așa arată standardele alea internaționale cu care ne tot lăudăm. nu, nu e ok ca, în paralel cu laudele, să li se pună pumnul în bot unor medici care au altă versiune.
NU in replica si nu pentru ca esti sefa, aici sunt EU de acord cu tine.
Invocam intr-o postare mai veche un caz trait pe pielea baiatului meu, ocazie cu care am ajuns la spitalul de arsi, n-are rost sa redau link-ul. Avem standarde, da. Dar nu avem paturi sterile. Si daca avem, avem 10 … sau 20, hai. Dar n-avem 150. Si nici o tara nu are. Dotarile sunt pentru conditii normale. Asa anormalitate am fost in stare sa provocam noi, romanii, ca am dat peste cap toate standardele de medicina preventiva.
AICI pare a fi buba manageriala. Paturile sterile nu erau strict necesare in primele cateva zile, cand se urmarea restabilirea hemodinamica si readucerea la autoventilare. Altfel aparaturile necesare acestor tratamente critice trebuia sa se afle pe mijloacele de transport, alta cerinta sui-generis. Dar conexand informatiile multidisciplinare, gestionarii si managerii puteau face solicitari mai multe si mai din timp pentru repartizarea in zone mai “sterile”. Macar pentru ca echipele medicale romanesti, oricat de brave ar fi fost, ar fi ajuns in pragul epuizarii fizice. Cum dealtfel se intampla, poate, chiar in aceste momente.
Teribil “experiment” am fost capabili sa aratam lumii intregi. “Lucram” acum la interzicerea rockului!
Eu medic.
Tu medici!
Chiar daca nu este ontopic,
O veriga de lant trofic
Tot as vrea sa atasez,
Insa fara sa semnez!
“Popă sau medic?
16 iulie 2013
Scris de Marin Neacsu 1131.
“Călcătorul de jurămant (sperjurul) va fi oprit şase ani de la împărtăşanie, doi ani plângând, trei ani ascultând, patru îngenunchind, un an stând împreuna cu ceilalti credincioşi (c.56) şi apoi se va învrednici de Sf. Impartasanie.”
Sf. Vasile 64.
Doi proaspeţi absolvenţi de bacalaureat, poate chiar de la liceul Bolintineanu, au de ales viitoarea meserie.
Unul vrea să se facă medic, altul vrea să fie popă.
Unul îmbrăcat în alb, culoarea luminii şi a speranţei, altul în negru, culoarea smoalei.
Ce să aleagă?
Ce variante au, ce le oferă statul roman?
• Medicii fac cea mai lungă şi cea mai grea facultate, trebuie să se perfecţioneze tot timpul, să fie în pas cu descoperirile meseriei.
• Popii fac o facultate de 3 ani, dar pot profesa şi cu seminarul teologic.
• Medicii trebuie să înveţe tot pe dinafară şi mai trebuie să îşi mai şi pună la contribuţie imaginaţia ca să poată promova.
• Popii, după ce au învăţat în şcolile lor, nimic nu se mai schimbă, Biblia nu se mai modifică, Dumnezeu nu schimbă legile în timpul mersului, ceea ce a spus a spus, nu vine nimeni să spună că a mai spus Dumnezeu ceva în plus, nu se schimbă “instrumentarul”. Popii când ţin slujba citesc din Biblie, nu îi învinuieşte nimeni că nu o ştiu pe dinafară.
• Medicii dacă cer un ban de la pacient sunt ridicaţi de procuratură.
• Popii pot cere bani la cutia mitei, fără să fie învinuiţi de luare de mită, nimeni nu le verifică cutia, fac ce vor cu banii atâta timp cât nu dau socoteală nimănui, fiscul nu are dreptul să verifice aceste fonduri. Nimeni nu le ia dreptul de a profesa, decât biserica, dacă încalcă preceptele ei, nu pe ale societăţii.
• Medicii, când greşesc diagnosticul sau operaţia, medicamentaţia, sunt
învinuiţi de malpraxis şi îşi pot pierde dreptul de a profesa. Orice judecător îi poate lăsa muritori de foame.
• Nimeni nu a învinuit un popă de malpraxis pentru că a greşit cântarea sau a încurcat psalmii, pentru că nimeni nu ştie ce trebuie să facă sau să spună popa. Nu a venit nimeni să spună că Popa l-a trimis la Dracu în loc să îi faciliteze întâlnirea cu Dumnezeu şi chiar dacă ar face-o nu l-ar crede nimeni, sau ar fi tot el învinuit. Toată lumea crede fără să verifice ceea ce face sau ce spune popa.
• Medicii sunt plătiţi prost.
• Popii sunt plătiţi şi de stat şi de propria biserică şi de enoriaşi pentru aceeaşi muncă, de cele mai multe ori de calitate îndoielnică.
• Spitalele sunt desfiinţate.
• Cu fiecare zi apar din ce în ce mai multe biserici, se modernizează, se dotează, se construieşte o catedrală care nu va salva viaţa nimănui, nu va trata bolnavii, nu va fi dotată cu săli de operaţie, va conţine tehnică
şi obiecte care nici nu vor salva vieţi nici nu îl vor aduce pe Dumnezeu mai aproape de noi, dimpotrivă.
• Se desfiinţează fabricile de medicamente, medicii trebuie să prescrie ceea ce le impun contractele cu industria farmaceutică, de cele mai multe ori preţurile şi efectele acestora omoară omul şi tot medicul e
învinuit.
• Nimeni nu a desfiinţat fabricile de lumânări, acestea se fac în mănăstiri, de cele mai multe ori reciclate din lumânările care sunt stinse imediat ce pleacă cei ce le-au aprins pentru sufletul celor vii sau celor morţi, ceea ce este echivalent cu desfacerea unui bolnav de la
masca de oxygen, dar DNA nu se sesizează. Pădurile de brazi nu au stopat producţia de tămâie.
• Medicii sunt goniţi din ţară, nimeni nu le apără drepturile.
• Nimeni nu îndrăzneşte să le spună popilor să plece din ţară dacă nu le convine biserica sau salariul, dimpotrivă, toţi îi cheamă lângă ei, deşi nu fac nimic. Nici un popă nu a făcut dovada legăturii sale cu Dumnezeu, ba mai mult, tot ei sunt cei care ne spun că trebuie să îl
găsim pe Domnul în noi. Atunci la ce ne mai trebuie popii?
• Salariile medicilor sunt impozitate, cu cât au salariul mai mare cu atât li se ia mai mult din el şi tot la un salariu de mizerie ajung.
• Nimeni nu se leagă de averile mănăstireşti, dimpotrivă sunt completate şi reîntregite, nimeni nu a verificat până acuma cum şi-au cumpărat maşinile şi şi-au ridicat casele, salariile nu le sunt impozitate, nu dau socoteală nimănui decât celor care i-au pus în fucnţie şi cărora le duc .. “cutia milei”.
• Oamenii, deşi sunt salvaţi de doctor, sunt înjuraţi după ce şi-au făcut datoria, fie că au salvat o viaţă, fie că au pierdut-o. Nimeni nu se roagă pentru viaţa lor.
• Toţi se roagă în faţa popilor, orice ar face, bine sau rău, nu se leagă nimeni de viaţa lor, “este păcat” să gândeşti rău sau să învinuieşti de ceva o faţă bisericească, deşi mânâncă la fel ca noi, chiar mai bine, beau la fel ca noi, chiar mai mult, păcătuiesc la fel ca noi, chiar mai abitir şi cu mai mult sârg.
• Medicii, cu cât îmbătrânesc mai mult, cu atât sunt mai dispreţuiţi şi îşi pierd clientela, nu mai pot opera, nu mai sunt căutaţi.
• Popii cu cât sunt mai bătrâni şi mai albiţi cu atât sunt mai preţuiţi şi mai căutaţi deşi nu au dovedit nimic în plus faţă de anii ieşirii de pe băncile şcolii, în afară de abilitatea de a pretinde că împărtăşesc voia Domnului.
• Medicii se supun legilor şi toanelor politicienilor, cariera şi viaţa lor
este nesigură.
• Nimeni nu se amestecă în viaţa, regulile, legile, predicile popilor,
nimeni nu le schimbă Biblia sau regulamentele de ordine interioară, nu îşi pierd niciodată drepturile dimpotrivă, acestea sporesc. Nici comuniştii nu le-au luat drepturile, doar le-au controlat după ce aceştia şi-au plecat fruntea în faţa puterii pământene. Aşa au făcut de fiecare dată pentru a-I păstra drepturile şi privilegiile.
• Nimeni nu are nevoie de medici, decât atunci când e la pat, nu sunt
invitaţi nicăieri, lumea se fereşte şi să vorbească despre ei, de frică să nu cobească, oamenii nu se duc la medic decât când nu mai au nici o scăpare, de cele mai multe ori prea tâîrziu. Nimeni nu le pupă mâna deşi mâna lor a salvat o viaţă.
• Nu se desfăşoară nici o activitate sau ceremonie importantă fără să fie invitaţi preoţii să “sfinţească”, patriarhul este invitat la toate marile evenimente şi toţi îi pupă mâna deşi nu face nimic cu ea, decât se
scarpină.
• Ca să poată fi recunoscut ca valoare, un medic trebuie să probeze toată viaţa priceperile şi competenţele sale în domeniu, şi, culmea, uneori o singură greşeală îl poate costa libertatea, viaţa sau cariera.
• Nimeni nu poate dovedi priceperea sau legătura unui popă cu Dumnezeu, toţi pretind că au legătura cu el dar nici unul nu a dovedit-o.
• Dacă ia foc un spital din cauza instalaţiei electrice învechite şi proaste, se face anchetă , managerul spitalui este anchetat şi judecat pentru neglijenţă şi distrugeri.
• Dacă ia foc o biserică pentru că s-a îmbătat popa şi a lăsat lumânările aprinse în biserică, se dă vina pe paracliser sau se spune că aşa a fost voinţa Domnului, toată lumea se închină şi se construieşte pe loc altă biserică mai mare şi mai bine dotată, ca să nu stea enoriaşii fără “ajutorul lui Dumnezeu” părintele este căinat şi ajutat să nu îşi piardă locul de muncă.
• Nu toate localităţile au dispensare sau spitale sau măcar câte un medic.
• În fiecare spital există un popă plătit de stat, de BOR şi de spital pentru aceeaşi treabă.
• Medicii depun un jurământ de credinţă faţă de OM, cel pe care îl slujesc şi căruia i se dedică, acesta este obiectul activităţii lor, cel pe care jură să îl salveze.
• Popii depun jurământ de credinţă faţă de biserică, faţă de conducerea BOR, nu faţă de OMUL al cărui suflet trebuie să îl salveze.
În loc de concluzie:
Mai miră pe cineva că:
1. sunt 56.000 de preoti si 48.000 de medici in Romania. Fiecare preot are biserica lui, rar găseşti câte doi la o biserică, medicii se înghesuie câte 10 într-un cabinet şi sunt fericiţi cei care îşi găsesc loc.
2. Se ridică 200 lăcaşe de cult pe an, şi nici un spital.
3. Numărul bisericilor a crescut cu peste 4000 în 20 de ani în timp ce numărul paturilor din spitale în aceeaşi perioadă s-a înjumătăţit.
4. Din 2000 până în 2009, de exemplu, a dispărut câte un spital pe an.
5. Avem 18000 de biserici şi doar 368 de spitale.
6. Românii au de două ori mai multe biserici decât şcoli şi spitale, potrivit unui studiu APADOR Elveţia şi al Fundaţiei Solidaritatea pentru Libertatea de Conştiinţă.
Având aceste perspective, ce spuneţi, câţi dintre absolvenţii de valoare de liceu vor alege medicina în România şi câţi vor îmbraţişa “credinţa”?
Către ce ne îndreptăm, ce se urmăreşte, vindecarea societăţii sau îngroparea României?
Dacă preoţii îl slujesc pe Dumnezeu şi ne îndreaptă toată viaţa spre lumina cunoaşterii Dumnezeieşti şi a fericirii credinţei, de ce culoarea veşmintelor lor este neagră? Nu cumva înmormântarea este obiectivul fundamental al activităţii lor?
ATUNCI AR TREBUI CA ŞI MINIŞTRII ŞI PARLAMENTARII SĂ POARTE ACELEAŞI VEŞMINTE, PENTRU CĂ DESFĂŞOARĂ ACELEAŞI ACTIVITĂŢI. NE TĂMÂIAZĂ LA FIECARE 4 ANI, NE PROMIT LAPTE ŞI MIERE LA ALEGERI, NE PREDICĂ NORME ŞI LEGI VALABILE NUMAI PENTRU NOI, EI AU LEGILE LOR SPECIALE ŞI PRIVILEGII, DAR PÂNĂ LA URMĂ NE DUC ÎN ACELAŞI LOC: ÎN MORMÂNT.
PS. A auzit cineva de un preot pedepsit conform paragrafului citat în introducerea articolului, pentru că a jurat strâmb în faţa lui Dumnezeu şi a oamenilor???????
Daca ti-a placut articolul, trimite-l mai departe!”
Ceea ce am si facut!
Nota:
Nu stiu cine e Marin Neacsu 1131, dupa codificare , pare din Vienna.
Sau Campulung?
Am primit articolul pe mail.
cum stam cu cenzura?
http://www.nasul.tv/autoritatile-au-stiut-de-atacul-chimic-din-colectiv-de-ce-nu-au-cerut-imediat-ajutor-international/#sthash.AHR2ums9.gbpl&st_refDomain=www.facebook.com&st_refQuery=
ți-am aprobat acest comentariu, după ce ți-am șters unul identic, doar ca să-ți spun că e o imbecilitate la fel de gravă ca aia cu morții ascunși de Arafat ceea ce încerci să propagi.
upriser,
poate explici putin cum ai logica esafodajului tau interior, al ideilor tale, de poti sa crezi asa ceva
as mai zice ceva in sprijinul celor spuse de alianta medicilor: cel putin 2 din membrii fondatori ai aliantei sunt medici anestezisti la municipal, ba chiar o doctoita a fost de garda la terapie intensiva in noaptea tragediei, deci sunt medici care chiar au vazut si au tratat si au dus greul ingrijirii ranitiilor.
evident. eu îi aștept să iasă cu nume, prenume și fețe și să vorbească liberi și neamenințați de nimeni
Dacă erau exact 2 în toată Alianţa Medicilor care ştiau despre ce vorbesc, ăia ar fi trebuit să se exprime în nume propriu, nu în numele întregii asociaţii, încercând să sugereze în mod mincinos că toţi membrii cunosc, sunt în măsură să se exprime şi susţin opinia publicată. Mira-m-aş să se fi făcut vreo adunare generală a Alianţei Medicilor pentru a vota adoptarea textului ăluia şi decizia de a-l publica.
de exemplu, m-ar interesa foarte tare si confirmarea/infimarea informatiilor din urmatorul articol
https://www.riseproject.ro/clinica-pentru-arsi-de-la-floreasca-exorbitanta-si-nefunctionala-facuta-de-un-apropiat-al-lui-oprescu/
desi nici eu nu sunt doctor, dar sunt o persoana curioasa.
E logic ca n-o fost functionala, politicienii au furat banii in cirdasie cu medicii. Au crezut ca nu se va afla niciodata, fiindca numarul pacientilor cu arsuri grave e foarte mic.
eu pot vorbi, ca nu (mai) sunt membru in cmr 😆 ;
ok, simona, sunt de-acord cu tine, da, marea problema e pumnul in gura. vezi mai jos.
sincer, nu pot sa fiu de-acord cu atacurile (deocamdata discrete) la adresa dr lascar si enescu. nu am facut facultatea in bucuresti, nu am avut tangente directe cu ei, dar mi se par niste profesionisti.
reversul medaliei ar fi elgenda aia cu economistul american care a zis in anii 20 ca economia counista e o prostie, pentru numind manager pe cel mai bun strungar pierzi un strungar bun si obtii un manager prost. si istoria i-a dat dreptate.
legat de faptul ca facebookul e plin de mari specialisti in arsuri, as vrea sa se discute avand pe masa cu niste protocoale legate de tratamentul arsurilor; eventual vreo 2 manuale de terapie intensiva, de la 2 scoli diferite din 2 tari diferite. ca mai nou reincepe ura aia oarba la adresa medicilor, ca pacientii aia supravietuiau daca erau tratati oriunde altundeva. nu oameni buni, mergeti intr-un spital de top din vest, vedeti ce greu se ia decizia mutarii unui astfel de pacient, instabil si cu o gramada de probleme.
sandesc iarasi e un bun profesionist, nush de ce s-a apucat de politica.
despre arafat, am tot respectul pentru ce a facut pentru medicina de urgenta, in ciuda faptului ca a favorizat smurdul contra ambulantei, dar iganditi-va cum se intervenea la un accident rutier pana prin 95 si cum se intervine acum. insa de la a conduce un smurd judetean pana la a face politici nationale de sanatate e cale lunga. si mi-e clar ca omul plateste polite.
totusi injur si dintre profesionisti: cine (beeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeep) l-o fi lasat pe maruta sa intre in sectiile alea.
a propos de modul politienesc in care se desfasoara treburile prin colegii: prin 2008-9, niste dentisti au fost sanctionati pentru ca nu au fost de-acord cu anularea alegerilor in colegii judetene, anulare dictatoriala a presedintelui pe tara. nu, nu au audus vreun pacient nemultumit, nu a fosrt o neregula profesionala, ci una de nerespectare a ierarhiei. pentru amatorii de coincidente, presedintele respectiv e tot un general. un bun profesionist, nimic de zis, dar vezi mai sus cum e cu strungarul devenit manager.
vorbim totusi de acele colegii ale medicilor care acum vreo 9-10 ani nu erau in stare sa iti dea o lista completa cu autorizatiile necesare pentru functionarea in legalitate a unui cabinet. nush daca s-a mai schimbat intre timp.
numele de nimereanu beatrice spune ceva cuiva? nu, nu ma astept sa spuna nimanui nimic. fiinta aia e tot acolo, pe postul ei caldut.
si doua off-topice:
nu doar in ministerul sanatatii se vorbeste “ca la sedinta de partid de la dorohoi” (geniala comparatia, colega). avem on gramada de oameni in parlament, minuistere, prefecturi si mai stiu eu pe unde care vorbesc, gandesc si se comporta ca niste activisti utc de mana a a treia. pana nu ii schimbam pe astia, totul e degeaba.
al doilea, ma auto-citez, cu rsicul sa fiu obositor.
“vin din gasca aia pe care o urati cei mai multi, absolvent de medicina care a lucrat aproape numai in privat si apoi si-a luat talpasita fara sa dea inapoi statului marile sume investite in el.
si mai am si tupeul sa vorbesc.
nu e vorba de tragedia din colectiv, e in general despre sistemul medical romanesc.
am terminat facultatea mai multi decat am inceput-o.
era in anii ’90 si nu e vorba de studenti straini, vorbesc strict de locurile zise “bugetate”.
doar atat am avut de zis.
nu ma bagati in seama, pentru multi dintre voi eu reprezint doar un frustrat care nu a inteles ce e aia libera concurenta.”
sper ca de data asta sa fie bine i sa iasa schimbarile.
o singură mențiune: nu se propagă nicio ură asupra medicilor care au îngrijit bolnavii. hai să nu mai confundăm chestionarea autorităților cu ura față de medici. și, da, Facebook e un loc unde se delirează mult. astea sunt vremurile în care trăim, nu avem ce să facem… doar să îl folosim cu discernământ.
un comentariu de pe Facebook, al unui medic care e huiduit zilele astea de autorități. îl postez pentru că mi se pare funny:
“< Gata au invins: au dreptate cei care spun ca tratamentul la arsi in Romania e cel mai bun posibil.In urma vizitelor in Romania, s-au luat urmatoarele decizii: Germania, in loc sa-si interneze arsii in celebrele BG-Unfallklinik x, ii va trimite la Bucuresti. Sistemul inceput de profesorul Zellner a ajuns la apus. Gata cu nucleele de 6 boxe. Franta va desfiinta centrele de arsi ca au vazut in Romania ca se poate si fara. Prima masura opresc renovarea celor de la Paris Percy si Lyon Ed Herriot. Pe cel de la Lille, nou facut, il parasesc. Marea Britanie tocmai a decis sa desfiinteze notiunea de "burn surgeon" (ce nevoie au ?!) Iar, surpriza surprizelor, America va desfiinta toate centrele de cercetare in substituienti cutanati: s-au dovedit inutile. Shriners au in plan revenirea la tratamentul conservativ al arsului. Dupa 41 de ani de suprematie, excizia primara precoce va fi proscrisa. In fine, targetul marilor specialisti in arsuri "no death, no scar, no pain" a fost abandonat. La unison, toate tarile au decis adopte metoda "minunilor", iar pentru acesata vor angaja medici "eroi". Din Romania, evident.Noapte buna >> Dragos Pieptu”
Adevarul dureros nu poate fi spus de medici. Ca ar trebui sa iasa in fata si sa zica public ca toti ranitii erau oricum condamnati la moarte de cand au ajuns la spital. Au facut tot ce-au putut, cei transferati afara pot spera doar la miracole, insa doctorii care trebuie sa faca orice sa ii tina in viata nu pot spune public ca cei care au arsuri de gradul 3 pe mai mult de 40% din corp nu au de fapt nicio sansa conform protocoalelor. Cati au/aveau peste 40%? Toti cei in stare “critica”. Dar nu sunt doctor asa ca inca sper in miracole pentru cei ramasi in viata.
Un articol care contine mult adevar. Am avut de-a face mult cu sistemul medical romanesc. Tatal meu a fost tratat un an de cistita pana cand sa i se puna diagnosticul corect : cancer. A fost operat de trei ori intr-o luna, pt ca nu a reusit din prima operatia, apoi a luat o bacterie care se dezvolta numai in mediul intraspitalicesc. Pentru toate acestea am platit unui medic stab cantat si el in campanii de PR la TV suma de 8.000 de euro. Au urmat 9 luni de agonie in care medicii nu ne-au ajutat nici macar printr-o gestiune adecvata a durerii, morfina ni s-a prescris extrem de tarziu iar noaptea ma urmareau gemetele de durere ale omului care mi-a dat viata. Asa de mult m-a ajutat sistemul ca am ajuns la un moment dat sa discut cu un individ dubios care pretindea 10.000 de euro ca sa aduca marihuana medical pt alinarea durerii. Ma intreb cat de bine se gestioneaza durerile pacientilor arsi, poate e mai multa atentie decat se da celor baonavi de boli incurabile. daca nu putem sa-i salvam macar sa-i ajutam sa nu se chinuie atat de tare
Nu avem condtii,e clar. Nicio tara din lume in afara de Israel si SUA nu ar fi putut gestiona un astfel de accident. Nimeni nu ar fi avut 150 de paturi pe oxigen disponibile instant. SUA are pt ca are, iar Israel pt ca e razboi.
bon, toate tarile UE, Belgia parca ultima, au redistribuit conform protocoalelor.
Protocol avem si noi, el zice transfer imediat in unitatile specializate. asta inseamna in spitalele de arsi, nu in afara tarii. in afara pleaca imediat cei car enu s epot ingriji aici,dar care sunt stabili si care, suna cinic rau, sunt evaluati cu sanse reale.
o prima evaluare s-a facut ad hoc. in noaptea aceea nu se puteau transfera afara, ca nu aveau cum. nu-i prelua nimeni. a doua zi au fost dr israelieni si francezi.ei i-au refuzat. pe pacientul german , nemtii lui l-au refuzat pana in ziua a saptea. derapajul a fost ca s-a interpretat ca proctocolul insemna ca imediat trebuie dusi afara.
au fost greseli mari ale autoritatilor: lipsa totala de transparenta in primele zile. in mod normal ei trebuiau s aiasa sa spuna:fratilor, nimeni din UE nu are dotarile, nu putem sa ii ducem,dar avem nevoie de ajutor. programul de ATI fuctioneaza f bine,dar e f nasol pe partea cealata, n-avem paturi, n-avem logistica, nimeni n-are. Zilele urmatoare, pe masura stabilizarii, vom transfera.
Apoi sa spuna catre tanti UE: bre, e nasol rau, veniti si ziceti si voi, dati-va oficial cu parerea, ziceti niste vorbe despre sanse.
neoficial asa a si fost. au venit israelienii, frantujii si au spus: n-au frate sanse. ei, in momentul ala trebuia o conferitna si spus ce s-a zis.
asa, s-a creat manipularea manipularilor cu toti trebuie sa pelce, si s-au chinuit niste suflete nevinovate care au murit pe drum.
parerea mea
Mai, eu cred ca toate deciziile de transfer le-au luat medicii, pe considerente medicale, si nu din cauza unor presiuni. Daca e altfel, vorbim de cazuri penale.
probabil si familiile au influentat unele decizii. Nike, noi cititorii fideli ai blogului cu ce va putem ajuta?
Eu încă mai întreb : unde e celula de criză?
nu e . am propus personal asta. nu e. nu stiu de ce.
e interviul cu dr belgian care a spus asa: a verificat epste 100 de pacient timp de cateva zile si APOI a decis care il transfera in Belgia. Criteriile de decizie nu le cunoastem, cu siguranta ca nu au luat pe cei carora nu le-au dat sanse sau zborul le-ar fi fost fatal; acum sunt in spital militar in Bruxelles!!! sub cheie!! (nu intra la ei decat medicii si familia, medicii nu discuta decat DIRECT cu familia, la ambasada se trimit…..facturi).
Dumnezeu cu mila! In rest…
Daca printre membrii Aliantei medicilor sunt persoane din domeniu care cunosc bine situatia din spitale de ce nu a postat nimeni mai din timp ceva legat de transfer? Exact cand au inceput familiile si presa sa puna presiune pe medici in legatura cu transferul in strainatate au inceput si ei sa posteze si sa acuze. De ce nu au propus ei asta mai repede, daca era solutia cea mai potrivita. Urmaresc grupul lor si nu am vazut sa o faca. Acum e usor sa acuze, vinovatii sunt intotdeauna ceilalti iar noi suntem tari la dat cu parerea.
Cu siguranta au fost probleme de organizare si lipsuri, probabil oriunde ar di fost intr-o situatie de genul, cu atat mai mult in Romania. Dar vas ca multi se inghesuie la acuzatii si mult mai putini sa propuna solutii la momentul potrivit.
păi să iasă și să răspundă la întrebări, da. asta am scris și eu în text.
Offff topic, din pacate!
E timpul pentru o doza de hexaconglomerat de amoniu.
N12H18~>6x(N2H3), pentru cunoscatori!
Cruella are nr. meu de telefon.
offtopic raspund si eu, sorry 🙁
din motive obiective, nu pot participa la N12H18 decat cu gandul…:(
voi restul enjoy..sper sa pot contribui cu alta ocazie
Eu am ajuns
Sunt la masa de langa butoi
@andu YY, salutari!
v-as astepta la locul de trollat, dar nu-l mai gasesc. 😎 😯 💡
luminita
a yy, MB , DG, JH and Eva Nuidevina = 5
plus una bucata frate dg plus una bucata china wife
trimit salutari si ne-am uitat cu drag la holograma ta
si am fumat pentru tine!loc de trollat e pe pag 2
Personalul medical a pierdut o imensa sansa, ar fi avut sustinerea publicului. Dar asa, oamenii au inteles ca totul este perfect, dotarile din spitale sint la nivelul din vest, deci bugetul sanatatii e mai mult decit suficient.
*********
Acum patru ani mama, care lucra ca asistenta intr-unul din primele 4-5 spitale din tara, a luat amenda de la Sanipid pentru ca steriliza instrumentar operator de unica folosinta. De ce facea asta? Pentru ca asa era protocolul in spital, din lipsa de consumabile. N-a platit mama toata amenda (care a fost mare), au pus bani toti cei ce lucrau in clinica respectiva.
faptele, în ordinea lor. CURATE. DĂCÂT NUMAI FAPTE:
http://www.euractiv.ro/news/medicul-britanic-sarah-pape-a-cerut-ajutor-lui-cameron-pentru-victime-inaintea-autoritatilor-romane-2480
dar, noooo, am avut de toate și mai ales management la standarde internaționale, trăiască partidul, managerii, românia
nu stiu daca e neaparat bine. se poate sa se fi si grabit. vezi ce a scris nike mai sus.
Ba da, a fost OK, este OK, ca dovada ca nici cei de “afara” nu fac miracole… Chestia e ca acum se fac eforturi supraomenesti care nu pot dura la nesfarsit…
Excelent articol Simona.
“Pe tot parcursul mandatului lui Bănicioiu, obsesia pentru imagine a fost vizibilă, practic, în loc să repare sistemul, omul cu asta s-a ocupat.”
Ce-s mizeriile astea? Medicii înşişi îţi spun că au avut tot ce le trebuie inclusiv din cauza unui program apărut în mandatul lui Bănicioiu.
“Ati avut tot ce v-a trebuit in spital?
Da am avut tot, pentru ca a existat aceasta actiune prioritara in ATI. E un progam derulat de Ministerul Sanatatii care asigura un plus de finantare bolanvilor critici din terapie intensiva. Aceasta actiune prioritara ne-a permis sa avem materiale sanitare, medicamente. Acum doi ani n-am fi avut.”
http://m.ziare.com/stiri/dezvaluiri-din-cosmarul-colectiv-scriau-cu-marker-pe-ce-mai-ramasese-din-piele-trauma-medicilor-abia-acum-incepe-interviu-cu-directorul-spitalului-universitar-1393044
Eu nu mai suport. Toata tara se pricepe la medicina. Si tu, Simona Tache, bati campii cu figuri de stil asezate cu grija in fraze pe marginea multor subiecte. Sunt articole care mi-au ajuns in fata ochilor intamplator si care mi-au placut. S-ar zice ca le stii pe toate. Ca un om mare.
In cazul asta nu e asa. Managementul situatiei a fost foarte bun. Sistemul de urgenta e foarte bine organizat. Si poate discursurile lui Sandesc si Arafat sunt pompieristico-pionieresti. Daca vrei sa afli parerea unor doctori, iti recomand cu mare caldura sa mergi la terapie intensiva. Sa vorbesti cu doctorii de acolo. Sa-ti spuna ei ce inseamna sa lupti cu moartea. Nu in noaptea dezastrului. Saptamani dupa. Sa iti dai toata priceperea si tot ce-i mai bun din tine, sa dormi cateva ore si sa o iei de la capat, sa faci manevre si proceduri complexe si complicate, sa stai cu sufletul la gura aproape in permanenta. Sa lupti din rasputeri pentru pacienti are nu au prea multe sanse sa prinda zorii zilei de maine. Si pana la urma mor. Azi unul, maine altul. Familiile fac presiuni, presa face presiuni, autoritatile fac presiuni. Parca nu era deja o situatie suficient de tensionata. Si uite asa, dupa o vreme, te uiti in urma si constati ca ramane un cimitir in urma, chiar daca ai muncit foarte mult. Cauta acolo doctori care sa explice situatia fara tonuri politice si scrie apoi un articol care sa fie apreciat si share-uit se sute sau mii de oameni. 🙂
nu am nici cel mai mic dubiu că doctorii au făcut o supersupertreabă. managementul la standarde intergalactice l-am contestat (plus amenințările comuniste). uite aici doar niște fapte curate, atât: http://www.euractiv.ro/news/medicul-britanic-sarah-pape-a-cerut-ajutor-lui-cameron-pentru-victime-inaintea-autoritatilor-romane-2480
Nu ca se pricepe oricine la medicina, dar unii au mai fost prin spitale, de voie, de nevoie. Si acolo au vazut altceva – cladiri vechi, cu varuiala care se coscoveste, bolnavi care stau cite doi in pat (uneori si pe holuri), medici care nu mai fac fata, medici pe care ii doare-n cur, mizerie, medicamente care lipsesc, de astea. Si acum, auzim ca totul e perfect, la nivelul occidentului. Cum pula calului sa fie spitalele noastre la nivelul celor din vest, ca aia au bugete pentru sanatate de zeci de ori mai mari decit in Romania??
Haideti sa nu comparam mere cu pere. Sa nu comparam spitale sordide de provincie cu cele mai emblematice spitale de urgenta din capitala. Sa nu comparam conditiile de pe sectii cu cele din terapie intensiva. In terapie intensiva nu te lovesti de multe lipsuri. Ai foarte multe posibilitati. Iar ca si terapie intensiva, suntem comparabili cu tari mai smechere decat noi.
Ca sistem de urgenta suntem peste multi. Specialitatea de medicina de urgenta e prezenta in putine tari din UE. Poate putini stiu asta.
Nume: este vorba de unul dintre primele 4-5 spitale din tara, cu sectie de terapie intensiva. E usor de vorbit din fotoliu sau la comanda. Mama a lucrat o viata ca asistenta intr-un astfel de spital.
@nume: mi l-au dus cu salvarea pe taică-meu, în ianuarie, cu hemoragie digestivă, la Sfântul Ioan, în București. spital de urgențe. o bombă sinistră, nu mi-am revenit nici acuma din trauma acelor zile
Catalin – nu vorbesc nici din fotoliu si nici la comanda. Vorbesc din campul muncii. E frustrant sa muncesti pe branci si sa vezi o multime de articole in care esti pus la zid. Nu personal, ci la gramada. Dar si munca aia pe branci e tot la gramada. Toti au facut tot ce s-a putut si chiar mai mult de atat. E un efort colectiv, de la cei mai mari la cei mai mici. E nasol sa vezi cum lideri de opinie sadesc samburele indoielii in mintile oamenilor. As vrea sa stiti ca putini sunt doctorii care pleaca din tara asta de foame. Cei mai multi pleaca din alte motive. Lipsa de respect si de apreciere sunt doar doua dintre ele. Si astea sunt promovate mai abitir in ultimele doua zile. Printre doctorii aia din tari straine si bogate care au apreciat munca celor de aici si s-au declarat uimiti de eforturile romanilor, au fost cativa care au zis “noi avem acolo centru de arsi, putem face si aia, si aia, si aia. Dar nu ne-am fi descurcat. Avem cateva paturi in acest centru”.
Simona: Spitalul Sf. Ioan nu e cel mai emblematic spital de urgenta. Imi pare rau, stiu cum e sa ai o experienta nasoala in spital. Si, din pacate, toti avem cel putin cate una. Iar hemoragia digestiva e cea mai mare urgenta din gastroenterologie. Se moare de asa ceva. Chiar si la Universitar, chiar si la Floreasca, chiar si la AKH.
Asta cum vi se pare ?http://m.gandul.info/stiri/cum-a-mobilizat-un-tanar-roman-medicii-din-norvegia-si-finlanda-pentru-ranitii-de-la-colectiv-daca-se-intampla-in-norvegia-a-doua-zi-pacientii-plecau-spre-tari-straine-14880282
Bravo tânărului expat, dar iniţiativa a juns la el dinspre Daniel Funeriu, fostul ministru al educaţiei, iar chestia asta se putea prezenta şi fără a propaga inepţia nemedicală cum că “plecau a doua zi” – nu pleca nici dracu’ a doua zi până nu stabilizai pacienţii. Dar sigur că Gîndul, trompetă de dreapta, trebuie să facă totul ca să demonstreze – împotriva evidenţei – că “statul e un prost administrator” şi că sănătatea trebuie privatizată, cum susţine şi descreierata de Macovei.
Interesant e că până să facă ăştia turul spitalelelor nu exista o centralizare (apropos de management)
Apropos de iniţiativa care venea de la fostul ministru al ed, e bine că subliniezi asta, pt că nu faci decât să subliniezi implicit că statul n-a avut nici o implicare; a fost o iniţiativă strict particulară.
Pacienţii stabilizaţi ar fi putut pleca, dacă ar fi avut unde; cum de n-au plecat datorită “comunicărilor bilaterale” invocate de Bănicioiu, cum că ar fi fost demarate imediat?
La realitatea a intervenit dumincă seară a ruda a unui pacient care vroia să intre în contact cu Arafat sau Săndesc pt un transfr la Berlin, aranjat prin intermediul,unor ONG-uri.Tătucul nostru, statul cel bine organizat unde era, de a trebuit sa se facă apel la ONG-uri?
şi be) fii te rog amabil şi spune-mi, după părerea ta, care e/sunt domeniul/domeniile în care statul e un bun administrator?
1.sanatate
2. Invatamant/educatie
3. Finante
4. Agricultura
5. Sport
6. Industrie
7.energie
8. Cultura
9. Turism
10. Administratia interna
11. Mediu/păduri/ape
12. Transporturile
13. Protecţia socială
@donjoe: hai să mai terminăm cu rahatul ăsta cu trompetele. mulțumesc.
Dacă nu voiai rahat nu scriai un asemenea articol de la bun început, dar ţi-a ars de controverse, aşa că poftim controverse.
Donjoe, baga mama controversa! astept sa ma luminezi cu privire la domeniile unde e statul un bun administrator! sunt sigură să nu-ţi ia mult timp să ne zdrobeşti cu informaţiile pe care le ignorăm, ca nişte rău voitori ce ne aflăm!
Dar asta : (comentariu de pe facebook)(a vâzut cineva aşa ceva?)Fac un apel PUBLIC catre toti oamenii din presa sa solicite autoritatilor documentele oficiale prin care s-a cerut ajutor pentru Romania. Sunt informatii de interes public. Solicitarea de deblocare a fondurilor UE de urgenta, scrisori oficiale catre ambasade, scrisori ale ministerelor catre alte ministere, TOT. Noi am scris la Comisie de saptamana trecuta si am dat scrisoarea public. Am scris catre Banicioiu si Arafat public. Sa se publice documentele ca s-au cerut banii. Cand si cum. Sa se publice adresele ministerelor catre alte ministere din strainatate, catre UE, catre oricine. Tot ce s-a dat oficial. CU DATA!
Mai fac un apel, tot public, catre medicii care stiu, sa vorbeasca. Catre familiile care au mers in audiente, la ministri, din primele zile, sa vorbeasca! Daca continuati sa taceti, totul va ramane asa. Nu se intampla nimic. De CINE va temeti? Si DE CE?
data postaării e 10.nov.2015
Şi nişte birocrăţeli de 2 lei o să-ţi demonstreze dacă a existat comunicare _reală_ cu străinii la timp, din 31 octombrie? Tu eşti mai tehnocrată decât tehnocraţii, bag seama – pui mai mare preţ pe hârtii decât pe realitate.
Şi cum arată realitatea aia pe care eu n-o văd?
Mărturii: “am vorbit cu spitalul cutare la ora cutare, l-am sunat pe secretarul cutare de la minister la ora cutare”, chestii de care lumea avea vreme în primele momente după dezastru, nu să facă hârţoage ca să-i pună la colţ pe toţi calomniatorii de după.
donule draga, kiar m-ai facut să râd ! la nivelulnăsta, cu drăguţa de birocraţie din România, tu crezi ca nu există un morman de hârtii pt fiecare acţiune?dacă dai filmul înapoi o să vezi declaraţii de la oficiali din ambasade străine la Bucureşti care spun : ştim situaţia, dar nu ni s- a cerut ajutorul!
Si be) ce fumezi, ca vreau si eu?
Şi comentariu la postarea de mai sus din partea dr Simona Tivadar (pe care aţi mai văzut-o la TV) :Tocmai ne-a amenințat CMR să ne ținem gura. Uită că noi ii alegem ,desi sforile se trag deja de o lună. Fără libera practică pe care o obții de la Colegiu te poți p**a pe diplomă si pe specialitate, nu ai dreptul să profesezi.
Dar asta ?
Tot pe facebook
TUDOR CIOCANESCU, 9 NOV
Cât timp ideile îmi sunt încă limpezi, despre un spital din București:
Pacienții cu arsuri grave, cu răni deschise sunt internați în secția de terapie intensivă. Intru la vizită, în secție. Din holul cu scari de mozaic turnat trec printr-o ușă șubredă de aluminiu cu arcul defect. Se intră pe rând, câte cinci minute. In sas îmi pun halat, bonetă, mască, botoși, îmi spăl mâinile cu gel antimicrobian. Mă mai spăl o data, mi-e teamă de orice microb aș putea transporta. Ușile saloanelor sunt deschise. Intru, o asistentă mă roagă să nu ating nici marginea patului.
Păstrez pentru mine detaliile vizitei.
Apoi ies. Îmi las halatul și boneta în acelasi hol, arunc masca și botoșii. Apăs pe butonul yalei electromagnetice și ies pe ușa cu arcul stricat. Aceeași ușa. Urmăresc din hol cum asistentele și brancardierii intră și ies pe aceeași ușă. Se duc la lift, la oficiul de curățenie, pe scări și se intorc. Pun mâinile pe butoanele liftului, apoi pe cele de la intercom, apoi pe mânerul ușii și intră în secție și apoi în saloane.
Unde este filtrul steril prin care trebuie să intre toată lumea? Unde este instalația de sterilizare cu raze gamma? Unde este ușa cu sens unic pe care după ce ieși nu mai poți intra?
A doua zi urmează transferul. Este scoasă pe brancardă din salonul încălzit la 28 grade în holul spitalului, la 16 grade. Repet – în stare critică. Durează un pic logistica din hol. Îl intreb pe ambulanțier dacă mașina este încălzită. Este încălzită, dar toate ușile sunt deschise (firesc, în timpul transferului). Afară sunt 8 grade. Mă rog să închidă o dată ușile alea și să pornească. Se aprind sirenele și pleacă spre aeroport.
Unde este sasul încălzit pentru transfer?
Cum îți permiți în condițiile astea să plantezi panseluțe și să ai granit pe trotuare, când spitalul este o provocare de supraviețuire?
Și nu uita – faptul că nu am trecut pe-acolo nici eu, nici tu, este o chestiune de noroc.
PS – share!
Off topic :
(deşi dacă Doamne fereşte e incendiu într-un spital, nu ştiu ce se întâmplă…)
tot de pe facebook
Era intr-o miercuri, acum o jumatate de an. Ma dusesem sa-l iau pe Patrick de la gradinita si din departare suna enervant o sirena. O intreb pe educatoare ce se aude si mi-a zis ca e prima miercuri din luna, privindu-ma oarecum ciudat. Probabil ca nedumerirea de pe fata mea a facut-o sa priceapa ca din punctul meu de vedere putea fi si ultima marti din an, ca fix tot aia era pentru mine. Mi-a explicat atunci ca sirena respectiva face parte din sistemul de alarma al municipalitatii, si in prima miercuri din fiecare luna toate institutiile publice, incl. scolile si gradinitele particulare, fac exerctii de alarma – evacuare in caz de incendiu, atac terorist, poluare chimica, etc. iar sirena respectiva este semnalul care declanseaza “operatiunea”. Asa incat, daca se intampla vreo nenorocire, fiecare stie exact ce are de facut, pentru ca s-au repetat de nenumarate ori procedurile de urgenta.
legat de neregulile grave survenite in tratamentul arsilor de la colectiv. la urgenta floreasca arsii au fost internati in terapia intensiva alaturi, sau in imediata vecinatate a celorlalti pacienti gravi, septici uneori, din reanimare. uneori foarte septici. or regula numarul unu este ca bolanvii cu arsuri TREBUIE sa stea izolati, separat de alti bolnavi, pentru ca sunt f fragili, se pot contamina f usor. de aia si exista spitale, sectii separate, de arsi. o sa vi se spuna ca nu erau locuri. trecand peste faptul ca deasupra reanimarii exista un departament special de arsi complet utilat dar tinut inchis de sefu de la plastica, saru mana don profesor!, ar fi existat si solutia ca unul dintre compartimentele de reanimare, sunt 3 mari, sa fie evacuat, curatat si tinut special pentru arsi, dar nu s-a facut asta. pentru ca. nu stiu de ce, nu am o explicatie rationala. probabil la viteza au fost adusi si aruncati pe unde s-a gasit un pat liber. da, e drept ca un mini compartiment de arsi, complet neizolat si ala, exista intr-o alveola, dar pe langa faptul ca avea doar 4 paturi, 3 erau deja ocupate. nu stiu cum a fost in celelalte spitale dar in afara de spitalul de arsi sunt sigur ca s-a procedat la fel, s-au pus la gramada cu ceilalti bolnavi, si asta nu e corect. da, nu erau in aceleasi paturi dar intre ei si restu era o perdea plus ca spatiile comune si personalul comun desfiinteaza orice idee de izolare. si sa nu uitam faptul ca personalul de la spitalul de arsi, pus sub urmarire penala pentru ca faceau operatii estetice in sectiile de plastica, ar fi fost de mare ajutor, dar asta e, nu putem face o derogare de o saptamana ca sa salvam cativa copii, ca doar aici e elvetia si legea se respecta pana-n maduva ei. bine, cu piedeone, oprescu si pe nastase n-a fost o problema sa fie lasati in libertate, ca sa ne salveze si ei putin.
nici eu nu am înţeles de ce nu au suspendat suspendarea doctorilor de la spit de arsi …
da. nici eu, am vb cu ei, voiau sa ajute,dar na, orgoliul
@Gip: foarte interesant comentariul tău
@nike: tu ai vorbit chiar cu TOȚI??????
din pacate manipularea si isteria colectiva a transferului afara,lipsa unei celule de criza si a transparentei, interpretarea eronata a protocolului, care precizeaza transferul imediat in unitati specializate si NU afara, a dus la erori mari. Pacienti transferati afara si care au murit pe drum, parinti deznadajduiti, energie consumata aiurea.
de asta mi-e ciuda.
de derapaje de astea. pana la urma Raed a fost singurul care a zis din prima ce si cum.atat.
s-a propus trierea dura, multi au fost evaluati fara sanse de a trai,ceea ce s-a si adeverit.
cui a folosit tot circul asta?
acum altul. in fine, cine doreste, rog a imi trimite mail pentru a le da conturile reale ale ranitilor, mai ales ale copiilor,pt donatii.
de ce pisici nu apre celula aia, macar sa zica ce si unde sa se faca, ce trebuie sa donezi,ce sa faci cu banii?
faci niște afirmații foarte grave: cum că cei care au murit pe drum au murit din cauza transferului. prin asta îi acuzi mai tare decât pe cei care au pledat pentru transfer pe doctorii care au făcut selecția, români și străini deopotrivă, și sugerezi că, dacă ar fi rămas aici, pacienții ăia trăiau.
Postare de azi, pe facebook, de la Hope and Home fo Children
Fiul prietenului nostru, Vasile Vlașin, a plecat între îngeri. Suntem alături de părinții îndurerați și ne dorim să contribuim, împreună cu ei, la dotarea Spitalului Județean Maramureș cu aparatul (bronhoscop pentru copii) care ar putea salva în viitor alte vieți.
Astfel, părinții ne roagă ca, în locul unei coroane, să donăm contravaloarea acesteia în contul HHC deschis în acest scop. Contul este RO40BRDE250SV36784292500. Vă mulțumim.
dar altfel declaram ca avem de toate: http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Stiri/Lista+medicamentelor+de+care+ar+avea+nevoie+spitalele+care+trate
standarde internaționale: https://www.simonatache.ro/2015/11/06/domnilor-doctori-curaj-ridicati-va-ochii-din-pamant-si-spuneti-adevarul/#comment-766215
”Iubita mea a studiat in Olanda cativa ani Crisis Management. S-a remarcat ca fiind exceptionala in cadrul Erasmus in asa fel incat i s-a cerut sa ramana in Olanda. Si a ramas. Si a terminat, si a facut un master. Dizertatia ei a castigat locul 1 pe Olanda pt cea mai buna lucrare pe toata tara. Si apoi a venit acasa in Romania. Cazuse avionul in Apuseni. Fiind experta in Crisis management, incepe sa vada erori. Ii scrie lui Arafat un email, sa se ofere sa ajute. Nimic. Incepem sa -i cautam de munca, peste tot. Trec o luna, doua, trei, cad aia de la smurd in Sutghiol. Cade planoristul. Descoperim o posibilitate de angajare pe la MAI, incep sa ma interesez, mi se spune ca ar putea fi angajata dar ca o sa faca ceai si cafele, nu exista Crisis Management in Romania. Adica nu avem preventie, proceduri, care sa fie actualizate des. Nu avem nevoie. Nu avem nevoie de specialisti care sa conceapa scenarii si sa pregateasca oamenii din diferite structuri.
A venit o oferta din Olanda, de la o companie extraordinara. Am plecat, nu puteam sa o condamn la imaginea clasica de casierita in banca. Lucreaza acum la niste scenarii, pe fonduri europene de zici ca sunt rupte din filme sf. Ce tehnologii, ce oameni pregatiti. Romania nu are nevoie de Crisis Management. L-am avut pe Oprea la MAI.
Ok si a ars Colectiv. Nu avem acces la canale tv din Romania ca nu am venit aici sa ma uit la maruta. Am inceput sa citim pe FB. Fata a inceput sa planga. A plans 2 zile. In a 3 -a zi am inceput sa dau telefoane si sa postez pe grupuri sa strangem medicamente si consumabile, pentru ca am prieteni care fusesera prin spitale si lipsea tot. Nu aveau scutece pt adulti, nu aveau fase, etc. Sunt spitalele dinRomania, ce dracu? Ultima oara am fost internat acu 2 ani pt o interventie pe coloana si am venit cu toate de acasa.
Deci am postat. Marturisesc ca eu nu am incredere sa trimit bani in conturi de fundatii. Nu pot. Multe telefoane de la romani si olandezi, sigur, ajutam. Am sunat prin tara sa vad ce e nevoie exact. Pe tv se spune ca ” avem de toate”
Pe net, diferiti voluntari, povesteau ca au dus lucruri la spitale si li s-au spus ca mai trebuie anumite lucruri. In timpul asta, cateva conturi de FB (nu le poti da add, nu au alte poze, nu poti vedea de unde sunt, etc) ma acuzau ca fac tara de ras, ca nu e nevoie de nimic, ca diseminez informatii aiurea ca un diletant, ca sa incetez demersurile. Am ales sa ii ascult pe cei care vroiau sa doneze, gasiseram niste pansamente impregnate cu anumite substante (special pentru arsuri grave) 103 euro cutia, continea 50 de bucati. Am aflat ca daca scrie in olandeza pe ele, nu pot fi folosite in Romania. Am sunat la spitalul de arsi. Am inregistrarea audio. Femeia de acolo a spus ca au ce trebuie pt saptamana asta DIN DONATII. Dar ca sa revenim luni pt ca donatiile scad vertiginos si saptamana viitoare nu va mai suna nimeni.
Sun la ambasada Romaniei sa le explic ce fac. Desi probabil imi vedeau numarul de telefon mi se spune, golaneste, da-mi si mie un numar de telefon inainte sa discutam. Le dau numarul si le cer sa ma ajute cu o hartie ca sa am credibilitate in fata oamenilor de la care cer (oameni puternici la care ajungeam prin bunavointa sefilor iubitei mele) si sa ma ajute si in discutiile cu spitalele din Ro, traduceri, etc, pt ca ei sa poata folosi ce le trimit. Mi s-a raspuns sec sa sun la Crucea Rosie, ca ei nu presteaza servicii dintr-astea. Am intrebat daca la Crucea Rosie din Romania si mi s-a spus ca da, ca ei ma ajuta in orice colt al lumii. Mi s-a multumit si au inchis.
Azi am vazut la televizor ca spunea Banicioiu ca francezii au fost uimiti de ce au vazut la noi, ca nici ei nu atatea medicamente. Ca au fost impresionati. Am renuntat. Si gata.”
mărturii despre buna organizare si nr de minute după care au ajuns salvarilehttp://www.dela0.ro/colectiv-apocalypse
se poate sa vorbim pt ca sunt curios te rog
Gigi despre ce vrei sa vorbim?despre ce esti curios?
Şi pt cazul că dispare linkul, iată pasajul care arată cum avem noi de toate :La spital s-a dus cu un taxi impreuna cu un prieten care a remarcat ca e ars pe spate. Ajuns la urgente, a primit o masca de oxigen si a fost pus pe un scaun langa alti raniti. A insistat sa plece acasa. Era convins ca nu are nimic in comparatie cu cei de langa el. “Nu aveau masti de oxigen pentru toti cei care erau in salonul respectiv, intelegi?”. D. a vrut sa ii dea masca lui unei tinere intinse pe o targa langa el.
Medicii si asistentele care au ingrijit victimele sunt niste eroi – asa crede D. “Erau socati de ce se intampla, dar faceau tot ce era posibil sa salveze vieti”. “Tot ce era posibil” nu includea insa chiar tot ce ar trebui sa fie la dispozitia unui spital. Cand a fost sa isi schimbe pansamentele, cateva zile mai tarziu, nu mai aveau Kanamicina. Asistenta a vrut sa mearga sa ia “de altundeva”. De altundeva insemna de la un alt pacient.
Pana si pansamentele erau numarate, spune D. Si-a cumparat singur unguentele pentru arsuri. I-a recomandat doctorita ce sa ia. Spitalul nu dispune de ele pentru ca sunt prea scumpe.
Citesc ce zice unul si altul, medici, pacienti, politicieni, si concluzia trista este ca sistemul sanitar in Ro este precum mesteru Manole.
De pe facebook, scris de OANA JOSEPH, azi :
Noi avem de toate, episodul 2, spitalul brusselez. Aterizam cu mama si celalat frate pe Charleroi. Oameni inimosi de la Ambasada Romaniei aici, vin, ne iau, ne duc la spital, ne dau informatii si ne asigura de tot ajutorul lor. Pentru fratele meu, cel teafar, este prima experienta cu un alt spital, altul decat cel romanesc. Pentru mine, este o normalitate cu care tara al carei cetatean sunt, Belgia, m-a invatat in ultimii 13 ani. La intrare, ne asteapta cei de la receptia spitalului. Primim informatii legate de modul in care este structurat spitalul si unde se afla pacientul nostru. Strabatem un hol lung, enorm de lung, si ajungem la unul din cele 4 lifturi. Urcam la etajul unde trebuia sa ajungem. In tot acest timp suntem insotiti de un domn foarte empatic, de la Ambasada, care stie deja drumul si cum trebuie procedat. Ajungem, asadar, la etajul cu terapia intensiva.Aici, liniste si nici tipenie de om. Intensive Care, nu ajungi oricum aici….Inca 30 de pasi si ne gasim in fata unei usi din lemn masiv. Ni se explica faptul ca , din motive de siguranta, usa este blocata si nimeni nu poate intra fara a suna si a fi verificat. Sunam. Ni se raspunde si suntem rugati sa zicem numele pacientului. Dupa verificari, se deschide, in sfarsit, si usa. Ne gasim, din nou, intr-o alta camera de asteptare. Iar, o usa din lemn masiv. Iese o doamna, toata numai un zambet si spunem un cod, pe care doar familia il stie pentru a putea intra. Spunem codul. Fiind in afara orelor de vizita, ne roaga sa asteptam sa vada daca putem intra. Spre surprindera noastra, ne intampina fix directorul centrului pentru arsi. Un zambet si un calm extraordinare. Se uita cu intelegere la mama, ne roaga, daca avem intrebati legate de starea fratelui nostru, sa il intrebam . Si intrebam. Si ni se raspunde. Langa el mai vin si alte cadre medicale, se strang maini, se schimba zambete. Un medic tanar, care pare pustiulica, ne este prezentat ca seful de la terapie intensiva. Ne spune prenumele lui si ne roaga sa ii spunem fix asa, fara dom’ doctor, fara brizbrizuri, simplu, doar prenume. Ne explica si paraexplica. Ne da inclusiv sfaturi despre cum sa avem grija de noi, sa incercam sa mancam macar, desi stie ca numai de mancare nu ne arde in momente ca astea…Primim incurajari dar suntem si rugati sa fim obiectivi, starea este inca critica, lupta inca se lupta! Sa stim situatia asa cum este. Mergem mai departe, pe niste holuri lungi, desi nu sunt chiar atat de multe camera la Terapie Intensiva. Doamna psiholog, o belgianca cu zambet cald, care se ocupa de fratele meu, ne intreaba daca ne poate insoti. Ii raspundem ca ‘da, cu siguranta’. Si ajungem in fata rezervei fratelui meu. Mare, cat tot salinul ala de la TI spitalul de la Bucuresti, unde erau inghesutiti 5 raniti grav. Camera cu pat special, pentru o persoana care a suferit arsuri, cu nu stiu cate monitoare, cu vana de dezinfectare langa pat, cu aparat scan langa pat, cu muuulte, muulte muuulte aparate medicale atat de necesare. O camera cu un aer tinut la o presiune anumita, cu filtre (chiar imi araatau prin geam filtrele), o camera cu geamuri duble, cu perdelute (….), cu radio cu muzica in surdina… Il privim pe fratele nostru prin geam si, sincer, ni se ia o piatra de pe inima, stiind ca este aici. Lupta pentru viata lui, e inca intubat, dar macar lupta in conditii adaptate starii lui si are tot ce inseamna aparatura medicala langa el. Si, chiar daca va pierde lupta, o va pierde demn. Si noi vom sti cam am facut tot ce era omeneste posibil! Dar nu va pierde, revin la povestire: decidem sa intram la el. Pentru asta, trebuie sa trecem mai intai printr-o camera sterila. pe care o deschidem printr-un sistem special, cu piciorul, sa nu trecem din clanta in clanta. Acolo, o mare rezerva de halate si alte materiale de protectie. Suntem invatati cum sa le folosim. Nu asa dupa ureche. Odata imbracati, intram, tot la fel deschizand usa incaperii lui printr-un sistem special, cu piciorul….Dupa cateva minute iesim, iar celalat frate, imi spune’ Mi se face rau, ma doare capul de-mi crapa. Nu pot sa cred ce e aici. Nu pot sa cred ca in Romania ne-au mintit in fata’.
!!!! Arsii au nevoie de conditii speciale!!!!!!! Scoateti-i din spitalele din Romania pe cei care INCA mai pot fi salvati!!
nu am urmarit cu atentie evenimentele de dupa tragedia de la colectiv,neavand nici un cunoscut implicat pt mine evenimentul nu are un impact deosebit, am retinut ca unii au murit prin spitale din afara tarii.Intreb oare o fi fost neprofesionalism,lipsa de dotari,or fi fost medicii nostri vinovati ca n-au fost aia in stare sa-i salveze.
cat despre ce scrie in articol,in viteza cateva chestii,daca ar fi oprit-o intr-un spital din romania sa o verifice la vizita,ar fi facut criza de isterie fatuca cu pricina,reguli,proceduri sunt bune pt altii,noi vrem tratament preferential.
Cate saloane minunate erau in spitalul ala? 100,200 mai multe?
Transferul unui bolnav de la un spital la altul presupune o procedura ,daca birocratia romaneasca e de tot rahatul,cea europeana e desavarsita!
“Lupta pentru viata lui, e inca intubat, dar macar lupta in conditii adaptate starii lui si are tot ce inseamna aparatura medicala langa el.
Si, chiar daca va pierde lupta, o va pierde demn.”
aici ceva nu se potriveste,
nu stiu cine a scris relatarea,
Ce inseamna moarte demna?
Adica moarte in conditii aseptice, cu medici zambitori care-ti permit sa le spui pe nume. Ca asta a impresionat-o maxim.
Sotia lui Cristian Matei, unul dintre tinerii raniti in incendiul din Clubul Colectiv, care este in prezent internat in Israel, a postat pe Facebook un mesaj tulburator. Femeia compara dotarile din spitalele din Romania cu cele din Israel, dar si numarul mare de specialisti comparativ cu cel din tara.
„Aici si acolo.
Aici Dumnezeu lucreaza prin mainile doctorilor. Si acolo la fel. Numai ca acolo are prea putine maini.
Aici sunt aparate complicate si seruri si injectii pe care le folosesc doctorii prin mainile carora lucreza Dumnezeu. Acolo sunt seruri si injectii.
Aici e timp de intrebari si raspunsuri despre aparate complicate si seruri si injectii. Acolo sa raspunzi la intrebari inseamna sa nu mai ai timp sa faci injectii.
Aici doctorii sunt buni si au aparate complicate care ii fac si mai buni. Acolo doctorii sunt buni. Si atat.
Aici doctorii vorbesc o limba pe care eu nu o cunosc. Dar n-a fost nimeni sa nu ma inteleaga. Acolo cuvintele doctorilor ies cu forcepsul din multele ore de nesomn in sala de terapie intensiva.
Aici milionarii construiesc spitale. Acolo milionarii construiesc biserici. Aici fiecare spital e de fapt o biserica. Acolo, langa fiecare spital e o biserica.
As vrea ca AICI sa insemne Romania. Dar Romania e ACOLO. Acolo, departe de tot ce ce aici. Departe de spitale, aparate complicate si multe maini de medici. Maini prin care lucreaza Dumnezeu.
Poate si de asta aici e Tara Sfanta. Pentru ca sunt multe spitale in care sunt multi medici prin mainile carora lucreaza Dumnezeu.
Scriu randurile astea la doua saptamani de la tragedia de la Colectiv. O saptama acolo. O saptamana aici”, a scris Oana Matei pe Facebook
Uite ce mai ” nu tace ” unii doctori:http://24life.ro/plecati-in-occident-sa-invatati-medicina-adevarata/
http://www.tolo.ro/2015/12/01/ce-ti-doresc-eu-tie-dulce-romanie-vitamina-c-e-d-si-a/
…si au inceput sa vorbeasca:
http://www.jurnalistii.ro/ranitii-de-la-colectiv-au-murit-din-cauza-infectiilor-spitalicesti/
http://www.realitatea.net/colectiv-medic-i-am-salvat-dintr-o-bomba-de-foc-si-au-murit-intr-o-bomba-cu-microbi_1842370.html?utm_source=Cub-Homepage&utm_medium=Clicks&utm_campaign=trkweb
Mai devreme, la Realitatea, directorul Spitalului de Arsi: “n-avem standarde internationale, dar avem conditii destul de bune….i-am tratat cu destul de mult succes”
WTF???!!
Și încep să vorbească mai mult:
http://www.tolo.ro/2015/12/03/colectiv-medic-de-la-spitalul-de-arsi-i-am-salvat-dintr-o-bomba-de-foc-si-au-murit-intr-o-bomba-cu-microbi/
”UPDATE: Telefon la prima oră de la doctorul Stănculea, șeful terapiei intensive și reprezentantul oficial al Spitalului de Arși: ”Vă mulțumim mult! Sperăm ca măcar de data asta să se înțeleagă. Sînt lucruri pe care le-am tot spus, dar n-au fost auzite. Poate pentu spitalul nostru va fi mai bine””.
http://lbhn-1602388572.eu-west-1.elb.amazonaws.com/stire/20883618
http://www.agerpres.ro/politica/2016/05/07/macovei-despre-scandalul-dezinfectantilor-toata-lumea-trebuie-demisa-toti-trebuie-sa-plateasca-22-21-14