Lunga călătorie, prin Poșta Română, a unei notificări care putea fi trimisă pe mail
Mi-e și rușine să mai scriu despre Poștă, pe cuvânt de onoare. Dar, pentru că orice interacțiune cu ea se transformă într-o traumă, nu pot să mă abțin. O să mă vedeți, în câțiva ani, umblând desculță pe străzi, cu margarete-n păr, și certându-mă cu numita companie de stat falimentară, al cărui director general câștiga în 2013, între 72.000 și 132.000 de euro pe an. Eu o să mă cert, ea n-o să-mi răspundă, dar nici n-o să depășească vreodată starea de sinistră încremenire în comunism, în care se află acum.
Ultima mea traumă implică, în tandem cu iubita Poștă, și Arhivele Statului (pe numele lor exact Arhivele Naționale ale României), unde am depus, pe 16 iunie, cerere pentru o copie legalizată după un document vechi. Mi-am lăsat în respectiva cerere și adresa de mail, ca să îmi fie trimise ulterior, prin intermediul ei, informații despre suma și modalitatea de plată, precum și despre data la care pot ridica documentul solicitat. Pe 13 iulie, adică peste aproape 30 de zile (termenul la care mi se spusese că voi primi informații), am sunat eu la Arhive, să văd ce și cum. Mi s-a spus că, pe 10 iulie, îmi fuseseră expediate prin Poșta Română informațiile pe care eu le așteptam pe mail. Vorba-ceea, de ce să funcționeze o instituție de stat ca în 2015, când poate funcționa ca în 1980, *(&*&^^$)Â+__)**^#^%%*&^*&^&%^$%^#%#%$$^%&^(*&)(UKHG%^%&*^)(*&)(? Pentru că mă grăbeam, am preferat să nu aștept informațiile trimise prin poștă. M-am dus personal la ei, la ghișeu, ca să mi le mai dea o dată. Noi, cetățenii acestei țări, dacă nu facem 100 de drumuri pentru orice căcat care implică statul, nu ne simțim bine, doar știți. Am primit o hârtie prin care mi se cerea să fac plata TOT LA POȘTĂ, prin mandat poștal. Ce păcat că (aici, la noi, în 1980!) nu s-a inventat viramentul în cont, care durează 1 minut, și că trebuie să completăm mandate poștale absurde și să ne pierdem neuronii pe la cozi, nu? Arghhhh…
De data asta, s-a dus Nic să rezolve treaba cu mandatul și, după vreo oră, tot nu se întorsese, săracu’. Uitându-mă după el de la balcon, am zărit un val uriaș de spume care creștea-creștea-creștea, îndreptându-se vertiginos spre blocul nostru, apoi spre scara noastră, apoi luând-o cu viteză, în sus, până la etajul 7. Am deschis, căci mi-era limpede că sursa clăbucilor era nimeni altul decât bietul meu soț. După vreo jumătate de oră, a ajuns și el. Avea părul creț, deși de la natură îl are drept, și era un pachet uriaș de nervi, deși, credeți-mă, nu are deloc predispoziție spre enervare, ba chiar dimpotrivă, e cel mai calm om pe care-l cunosc. Nu l-am mai întrebat ce s-a petrecut la poștă, căci știam.
Buun. A trecut. Am ridicat documentul respectiv, ne-am făcut treaba cu el și aproape că uitasem incidentul. Dar, ce să vezi, peste uitare a venit bomba: vineri, pe 24 iulie, a ajuns în cutia de scrisori și hârtia informativă trimisă pe 10 iulie de Arhivele Naționale ale României. A făcut, așadar, din București în București, 14 zile pe drum. 14 zile, vă dați seama?
14 zileeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee!!!!!!!!!!!!!
Dar Arhivele Naționale vor continua să se ferească de adresele de mail ca de dracu’. Vor trimite, cu Poșta Română, notificări de plată tot prin Poșta Română, care vor ajunge după două săptămâni. Cineva trebuie să susțină companiile de stat falimentare ai căror directori au salarii de zeci de mii de euro, nu?
Știe cineva unde găsesc niște margarete? 🙄
Problema nu e neaparat ca exista inca Posta Romana, sau ca este folosita in anumite cazuri… dar e ca functioneaza probabil mai rau decar pe vremea bunicilor. Eu locuiesc in Germania si aici se foloseste extrem de mult posta clasica (cred ca in 6 luni de zile am primit mai multe plicuri decat in 30 de ani de stat in Romania), daaaar este foarte eficienta si sigura. Se trimit frecvent documente in original fara ca cineva sa-si faca vreo grija, ba chiar toate institutiile trimit documentele cu date personale prin posta deoarece astfel se asigura secretul datelor, iar prin email nu.
In schimb, la mesagerie …
A trebuit (vorba vine … de fapt am vrut, motive serioase, nu spun care!) sa trimit un pachet cuiva (persoana importanta) care locuieste undeva afara, peste doua tari. Nu mai trimisesem un pachet asa mare (aprox. 30x30x30 cm … desi unele sunt mult peste), dar orsicat. Asa ca primul gand a fost sa merg la posta sa aflu (eventual sa si cumpar) o cutie postala adecvata ca marime, care sa-mi asigure spatiul necesar si siguranta continutului pana la destinatie. Cateva “piese” erau foarte perisabile, evident ca urma sa le oblojesc cum stiam eu mai bine, plus ca doamna mi-a dat o bucata buna de ambalaj din plastic cu bule (care-mi place mie sa le sparg pana la ultima si ma oftiiiic … ca nu mai sunt altele de spart).
– N-avem nici un fel de cutii. Folositi ce cutie doriti Dvs. si luati-va masuri sa protejati perisabilele.
Candva stiu ca erau cutii, cam 4-5 marimi, inclusiv cutiute mici pentru carti, acte, etc. Doamna de la mesagerie se oferi sa-mi de-a o cutie reutilizabila, din carton desul de rezistent , dar care depasea de cateva ori volumul de care aveam eu nevoie. avand mana libera, am folosit o cutie de vin. Multfatlar (si nu numai) foloseste asemenea cutii de 10 l, in care se afla, practic, o punga din plastic placata cu folie protectoare din Al, prevazuta cu cana, astfel incat vinul nu ia contact cu aerul pe masura golirii… chestie importanta, zic cunoscatorii academicieni.
M-am dus cu cutia si doamna de la mesagerie m-a ajutat sa imbrac cutia si s-o sigilez cu scotch. Parca i-o trimiteam ei, atat a fost de amabila. Mesageria nu-i tot posta?
Pentru cine nu ma crede sa se convinga la OP 5, care este, fix langa Primaria S5..
Ce vroiam eu sa spun au cam zis deja Alina si Matrix Brain: nu ar fi fost chiar asa rau ca Posta sa functioneze “ca in 1980”, necazul este ca merge mai prost!
La Paris aveau de dinainte de 1900 “posta pneumatica”, tuburi prin care circulau, impinse de aerul comprimat, capsule cu scrisori sau obiecte mici. Puteau ajunge oriunde in oras in numai cateva ore!
Si da, imi amintesc bine prin anii ’70 ca existau la posta cutii de carton STANDARD de diverse marimi, pentru colete (greutatea maxima era de 15 Kg), nu trebuie decat sa le asamblezi si sa le lipesti!
Ce-i normal in toata povestea e ca Nic s-a intors cu parul cret, ceea ce intareste zicala “permanenta s-a nascut la posta”. Ca si sotul ei, permanentul, zic.
Parerea mea: in Romania, fiecare hartie in legatura cu statul/posta/administratia/inmatriculari etc, are propria ISTORIE! Si neaparat si cel putin un timbru fiscal :))))
Adevar fundamental si oriunde-n Europa cu stelute pe fundal :))))
Omul a fost ABSOLUT invidios pe buclele tale naturale, de-aia a vrut un permanent zgarliontat
Simona … bucle … ‘aida de!
Ca functionar public, nu am decat sa iti dau dreptate, Simona. Cand m-am angajat in institutie, am zis ca voi face eu razboi cu ei si vom ajunge la un nivel cat de cat european. Dar nu ai cu cine! De cate ori nu am insistat sa folosim posta electronica, numai eu stiu! Acum pare-se ca ne-am mai dat pe brazda, dar nu suficient. Am avut chiar si ideea unui proiect care prevedea instalarea unui ghiseu in cadrul cladirii judecatoriei/tribunalului, la care omu`sa isi poata plati taxele de timbru. Dar nu, nu s-a putut, nu e mai bine ca cetateanu`sa ne admire frumusetea orasului in drumul spre primarie si inapoi la tribunal?
Si fix azi a sunat un cetatean din alta localitate sa ma roage sa ii trimit niste hartii inregistrate la noi pe fax si a fost saracu`om asa de mirat de raspunsul meu: astazi veti avea acele hartii, acum merg sa vi le trimit. Incerc si eu sa fac ce pot, dar mentalitatile sunt inca invechite si interesele mari.
bravo ție, Alina
Felicitari, Alina! Bravo! Ma bucur sa aud ca mai sunt oameni care isi fac meseria cu responsabilitate.
Nu mai vorbim ca au si curaj sa se lupte cu morile de vant. Inca odata iti spun, din tot sufletul, felicitari!
Multumesc, Mihaela T, datorita ție și altor persoane care îmi lauda efortul, lupta mea contra sistemului bolnăvicios devine cu atât mai înverșunată.
Simona
uite margarete cite vrei 🙂
(doar de privit nu pt ce zici tu.)
https://www.google.com/search?q=flori+margarete&biw=1600&bih=904&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&sqi=2&ved=0CBwQsARqFQoTCOiW_qGc-8YCFUlcFAodDpMFdg&dpr=0.9
Exista si cu suport la purtator (cine suporta, normal!):
http://www.fabricademagie.ro/images/D/1-47.jpg
au aparut niste margarete interesante pe la…Fukushima! 😆 😮
asta este o problema minora, eu m-am confruntat cu o problema majora , nu am gasit la posta cutii sau plicuri …penibil !
Au in schimb vederi, format ingust.
Ce-mi place mie e atunci cand primesc mandat. Frenezia urca la cote paroxistice odata cu rasfoiala aia a 5-6 vrafuri de hartii cand ti se cauta mandatul dupa ce prezinti instiintarea si bolintinu’. Dupa cateva cautari “Da Capo al Fine”, presarate ici-colo cu cate un “ritornello”, rasai si tu din hartoage, umplandu-i doamnei postarite fata de zambet:
– Haideti, ca abia v-am gasit!
draga nu mai birfiti atita posta ca nici alte institutii in romania nu sint mai bune probabil nu aveti de munca de mincati atita cacao posta in sus si posta in jos ca voi nu stiti cu ce se manica munca de la posta ROMANII SINTETI UN SOI DE NEAM PARSIV UNDE E BIRFA HOP SI EU CA DAKA SE POATE de ce sa nu dam cu noroi RUSINEEEE SA VA FIE POSTA ESTE O INSTITUTIE SERIOASA DEPINDE CE TRIMITETE .-TI CUI SI DAK ACEA PERSOANA A RIDICAT CITATIA SAU CORESPONDENTA a da si nu confundati europa cu noi sintem mult in urma
acum vreo 2 ani am fost parte intr-un proces lung si complicat privind retrocedarea unei mosteniri de la bunici; subiectul imi da inca multe palpitatii ( dosar de vreo 30 de cm inaltime – ajuns asa in decurs de vreo 4 ani, castigat proces eu, depus partea adversa cerere de recurs, stabilit recurs peste cateva zile si pierdut proces lung de 4 ani in 5 minute – dispozitie data de un alt complet format din niste june fandosite care nu au citit acel dosar in viata lor ) DAR , sa revin: mi se trimiteau citatii acasa; cum? prin posta Roamna. Ajungeau vreodata??? nooo, nici vorba; am fost la posta, am facut scandal, reclamatie scrisa samd..s-a rezolvat ceva? NOOO.
Cardurile de sanatate trimise prin Posat Romana: in zona in care locuiesc eu nu a primit nimeni aceste carduri prin posta; TOATE au fost returnate de la Posta Romana inapoi la Casa de asigurari. Pe banii nostrii, evident- adica Posta a capatat bani inclusiv pentru retur; decat sa aduca plicul la destinatie, nu e mai simplu sa dai retur si sa incasezi si bani? zau, ce ei sunt prosti?!!
ca sunt complet ineficienti nu ar fi asa o durere daca ar concura libe rin piata; dar spune-le tu Arhivelro Statului sau tribunalelor si judecatoriilro din taoat tara ca nu vrei sa fi informat prin intermediul postei! nu exista – asa cum spuneai, trebuie sa pape si ei bani pe nervii nostrii.
Nu vreau sa imi amintesc de formularele lor absolut cretine in care nu ai cum sa scrii ca omu’ datele cerute; sunt varza, sunt facute sa chinuie …
Si eu ma vad cu aceleasi margarete in par umbland cu petitii din usa in usa ..
Asa ajungi sa ii intelegi pe bietii oameni internati pe la boli psihice. Astia te duc in stare ..
“Nu vreau sa imi amintesc de formularele lor absolut cretine in care nu ai cum sa scrii ca omu’ datele cerute; sunt varza, sunt facute sa chinuie …”
…ehei, dragii moșului, era pe la 1998… da’ văd că nu s-a schimbat nimic, așa că (re)povestesc: lucram la o agenție de turism și pe vremea aia, cînd internetul abia intrase la școală, făceam campanii de publicitate cu scrisori trimise prin poștă; și ajung la tanti la ghișeu; în centrul ieșilor! facem predarea/primirea și ajungem la plata serviciului; ea, să-mi taie chitanța:
-numele!
-SC …. tur SRL
dă să scrie…se oprește cu pixu’ în aer
-ce nume-i ăsta? numele tău!
-la ce vă trebuie?
-să scriu chitanța!
-păi scrieți ce vă spun! SC…. SRL
-dom’ne, mata ești nebun?
-nu doamnă! dar banii sunt ai firmei! și în numele firmei solicit chitanța!
-păi ce? a venit firma la mine? (se uită pe lingă, în spatele meu) nu văd nici o firmă aici; eu nu pot să iau bani de la o firmă! tu ai venit, ție îți iau banii, ție îți tai chitanță! numele!
circul de pe lume…rîdeau clienții…a venit diriginta… etc
pînă la urmă am dat la pace; chitanța pe numele meu și între paranteze denumirea firmei
costica ma uimesti !
santa monica iti mai lasa timp si de noi>? 😛
dacă-s în vacanță nu înseamnă că nu vreau să fiu “agiornat” cu ce se întîmplă p’acasă!
oricum, la peste 95 farenheit cine dracu’ umblă pe afară?
btw, a demisionat monta?
uf, farenhaizii aia sunt mai dulci in vacanta, nu? in Bucuresti, daca continua canicula in halul asta, o sa devenim mai agresivi decat eram , eu una incep sa dau semne ..
asa ca, io zic sa nu stai prin casa sa prapadesti bunatate de vacanta. Daca vrei in birou la racoare face schimb imediat
si te..updatam imediat ce apari! MONTA e tot acolo, nu se da plecat neam
scuzati cacofonia
Eu zic să iniţiem o petiţie online prin care să cerem ca la conducerea Poştei Române să fie numit un cimpanzeu. E clar că va fi în stare să facă tot ce arată actualul mare vîrf în materie de management. Şi poate aşa mai reducem din cheltuieli. Cît poate să coste 2-3 kile de banane pe zi?
cea mai buna idee din ultima suta de ani 😛 🙁 👿 ❗ 🙂 😀 😎 😆 😈
Posta Romana = cosmar.
Acum 2-3 ani cred primesc prin Posta ceva de la Whiskas, sa ma bata cucu daca mai tin minte cum si de ce. Vad fituica in posta si ma duc in ziua aceea sa recuperez obiectul. Ca sa constat ca tanti intentiona sa ma taxeze pentru ca am venit dupa 2 zile de la inmanarea fituicii. Eu ma uit la ea tampa si ii explic ca am primit fituica abia azi si ca nu intentionez sa platesc o prostie a altcuiva. Tanti cat de cat rezonabila sau plina de experienta, zice ca e posibil sa o fi primit doar acum si gata.
Anul asta, cum am si lucrat la Amazon, comand un cadou de pe Amazon Germania. Cum aveam timp si nu aveam chef sa dau 22 de euro pe transport, aleg varianta standard si ma rog la toti sfintii sa nu fie posta romana. Caci stiind cum merge posta in alte tari si ca nu tot timpul trimit prin posta chiar daca e standard, ma rog. Se pare ca nu destul. Posta Romana nu livreaza acasa, evident. Iar plimbare la Posta si pierdut jumate de ora stand la mai multe cozi pentru ca de ce sa fie coletul la ghiseul care zice: Ridicari Colete?
Cand am plecat din Amazon, am primit un cadou, comandat de pe amazon.uk. Nu stiu cine a fost de vina, dar a venit un pic lovit. Nu stiu cine era de vina, dar Amazonul a trimis altul, cum ma asteptam si nu prin posta. Ceea ce mi se pare aberant este cineva plateste pentru serviciile de toata jena si cand o dau in bara nu ei sunt de vina. Niice, nu?
Dragii mei, voi va loviti de Posta Romana pentru lucruri complicate, eu am un cosmar in fiecare luna cand trebuie sa primesc prin aceasta institutie talonul de pensie ( din fericire, banii vin direct in cont la banca, chiar nu inteleg de ce talonul nu ajunge tot acolo… probabil/sigur 😉 cineva vroia sa dea un os de ros si Postei Romane). Postasul devine un scamator care pierde/gaseste avizul si evident pentru recuperarea talonului sunt necesare 3 convorbiri telefonica si rugaminti… oare de ce??? Cand i-am prezentat problema Sefei oficiului postal, mi-a recomandat cu dulce glas “Vorbiti cu postasul la care este arondata strada Dvs,”, Ce concluzii putem trage din filmul asta ???????
E urât ce spun dar la poștă au angajat toate persoanele cu probleme dar funcționale pe undeva (în sensul că puteau să vină la serviciu). Singura poștă cât de cât funcțională e cea din Centru de la Sala Palatului. În rest la oficiul poștal 10 – de care țin- fie că te înarmezi cu foarte multă răbdare , muuultă răbdare- fie că găsești un tanc și vii cu tancul la poștă (să o văd eu pe cucuveaua aia care mai trece în 10 registre și pe calculator o amărâtă de poștă rapidă). Și apropo, de ce naiba se cheamă Poștă Rapidă dacă nu vine la tine acasă- și trebuie tu să te duci la ea ?
păi nu puteau să-i zică ” indianul-talpă-iute-cum-te-prinde-cum-te-….’ntreabă”, nu?
Toti sefii de la Posta Romana sunt membrii PSD sau simpatizanti. Ei trebuie sa dovedeasca zilnic atasamentul fata de partid si nu au timp de alte lucruri. Saptaminal trebuie sa posteze pe Fb. un elogiu la adresa lui Monta , nu e o gluma , partidul vegheaza.
Si eu sunt in general o persoana nu neaparat calma, dar nici nu ripostez, din pacate pentru mine si pentru noi, cand sunt calcata in picioare de incompetenta oamenilor (si in special a “doamnelor”) care lucreaza in institutiile statului (in speta la Posta Romana, ca tot e vorba despre asta). Dar saptamana trecuta mi-am iesit urat din fire.
Stiti zilele acelea toride de vara, cu minim 40 de grade sub cerul liber? Ei bine, mi-am trimis sora si verisoara (amandoua mai mici decat mine), pana la posta, sa puna un plic, cu o confirmare de primire. Am completat confirmarea de primire cu tot ce trebuie, dar e adevarat, am uitat sa scriu si pe plic (invatata fiind “prost” de catre firmele de curierat, unde trebuie sa completez doar un AWB si de restul se ocupa ele) adresele. Au venit fetele inapoi, ca sa le completez adresele, pe plic, pentru ca doamna/doamnele de la Posta nu aveau timp sa-l completeze (nu va imaginati ca era coada in mijlocul zilei, la ora 12:00, la Posta!). Bun, am completat adresa. Dupa inca o ora (nu ca distanta ar fi fost foarte mare intre casa mea si posta, dar subliniez faptul ca doamna/doamnele aveau “muuuuuuuuuuulta” treaba), vin fetele mele inapoi, acasa, cu plicul, si imi spun ca nu au numarul unic de inregistrare si ca nu pot face factura, ca nu stiu pe ce nume, pe ce firma. M-au apucat spumele din doua motive: lucratorilor de la stat le place la nebunie sa rezolve “cate o problema, odata”, si sa puna oamenii pe drumuri, indiferent de cum e vremea.
Insa, de data asta, m-am uimit pe mine insami si m-am dus plina de nervi la stimabilele functionare si le-am spus pe un ton apasat ca isi bat joc de oameni pe banii lor, punandu-i inutil pe drumuri si tinandu-i la rand, tratandu-i cu “respectul” vadit de “nu ma uit la tine, nu existi”, ca nu sunt capabile nici macar un plic sa trimita, nici macar informatii complete sa dea.
Este inutil sa mentionez ca era in fata mea o singura alta doamna, care era servita de una dintre stimabile, iar cealalta stimabila era “in pauza”, la ora 14:30. Si am stat si 15 minute la “coada” din fata, pentru a pune plicul. Dar ma bucur ca in final nu am mai trimis plicul acela cu Posta Romana, ci am ales sa platesc dublu, pentru acelasi serviciu, dar unde sunt tratata cu respect si rabdare pentru toate intrebarile si nedumeririle mele. Le-am zis si stimabilelor ca nu am sa trimit nenorocitul ala de plic cu Posta Romana, pentru ca nu am incredere in competenta lor.
Este batjocura la adresa noastra, a platitorilor de rand, este nu numai rea intentie, dar nesimtire crasa si doamna/doamnele de la orice intreprindere de stat nu se simte/simt bine daca nu te face/fac sa te simti umil, jegos, imputit (nu o data mi s-a spus “Dati-va, domnisoara, mai in spate, ca imi luati aerul!”), un servitor de rand.
Dar apreciez ca au scris pe foi si puse in geamuri, sau pe pereti (in special la ANAF-uri am vazut “anunturile” astea): “Va rog sa imi zambiti, ca sa va zambesc, sa imi vorbiti frumos, ca sa am o zi buna si sa va tratez cu respect.” Sau ceva de genul asta. Si nu o data mi s-a intamplat sa fiu tratata cu “respectul” de “nu ma uit la tine, nu existi”. Si nu o data mi s-a intamplat sa vorbesc de una singura, sa intreb de timbre, de informatii, de pix sau cine stie ce altceva mai poti avea nevoie in general, de la un oarecare ghiseu de stat.
Mi-e sila de atitudinea asta si nu ma face sa ma simt nici mandra, nici mai puternica faptul ca m-am rastit la niste doamne mai in varsta. Tot mie mi-e jena de atitudinea mea, dar sunt convinsa ca dansele nu au inteles si nici nu au invatat nimic.
Ne intebam cand si daca o sa ajungem “vestici”. Si-mi vine sa rad. Vrem schimbare, dar sa se schimbe altii, nu noi.
Sa stii ca si in tarile asa-zis civilizate din europa noastra probleme se rezolva cate una pe rand. Trimit un email cu doua intrebari primesc raspuns doar la una, merg azi la un ghiseu si mi se spune sa ma intorc cu x,y,z…ma intorc in juma de ora si prind cealalta tura care imi zice ca de y nu era nevoie in schimb tre sa-i aduc w. (Eventual ma intorc cu actele cerute dupa saptamani in care incerc marea cu degetul ca sa fac rost de ele ca sa mi se spuna ca nu erau necesare) Totusi exista o diferenta: in Ro probleme se rezolva cu multe drumuri si raspunsuri scurte si nelamuritoare din pura rautate, absenta chefului de munca, ei se fac ca ne platesc noi ne facem ca muncim sau poate chiar din lipsa totala de motivatie (salariu, conditii de munca …etc) insa in strainatate de multe ori asta se intampla datorita lipsei de competente. Cei mai multi functionari nu cunosc mai mult de una sau doua situatii din fisa postului. Daca te duci cu ceva iesit putin din tipar fiecare are varianta lui, ce-si aminteste el ca ar putea fi. Dar in schimb se framanta tare ca nu stiu cum sa te ajute si convoaca pe loc brainstorming cu toti colegii prezenti pentru a deslusi misterul.
Ete exemplu : trimis corespondenta cam 2 luni la aceeași adresa apartinand unui clent..primește normal fără probleme…dupa ce probabil s-au saturat burtosii de noi s-au hotaratara sa ne transmită dovada cu mențiunea “destinatar inexistent”…ne batem cu pumnisorii în pept și ne creste tensiunea..facem sesizari..primim raspuns..”regretam eroarea și va returnam contravaloarea serviciilor plătite de dvs”…pai 5 lei stimabililor era problema?
Babe centenar care-si freacă pixele gandindu-se la cum sa pună castraveții în borcane..mirosuri deosebite..atmosfera primitoare și calda( cam 40 de grade)..femei zimbitoare-de la proteze..mobilier de la oamenii cavernelor…si diriginți (de santier) foarte bine pregatiti..cam asta este imaginea lu’ Posta..a și încă ceva..salarii de te doare în creștetul capului..aia este..
Sunt și oameni care-si fac treaba și sunt dedicați meseriei pe care o au acolo..insa ăștia sunt rari..si pentru colegi..paria!
Mama ei de Posta..
Intr-adevar, mama ei de posta… Dar sa stiti ca salarii mari au doar cei din functii de conducere. Noi, cei de jos, mai putin… Lucrez de 10 ani la Posta si abia anul acesta salariul meu a ajuns undeva aproape de 1000 lei net. Iar din acesti 1000 de lei multi se duc pentru materialele de birou. Adica noi ne cumparam pixuri, hartie, plicuri de serviciu, produse pentru curatenie, facem renovari in locatia oficiului, ca altfel ne cade acoperisul in cap sau ne mananca soarecii. Si mi-e rusine de multe ori sa spun ca lucrez la Posta. Sunt constienta de marile lipsuri si atitudinea multor salariati, dar va rog nu ii bagati pe toti in aceeasi oala. Sunt si oameni care isi fac treaba, care isi respecta clientul, care vor sa il serveasca cat mai bine si mai repede, dar nu are cu ce. Cu ce e salariatul de la ghiseu vinovat ca nu poate vinde un plic, daca in majoritatea oficiilor postale masinile fiscale sunt defecte sau lipsesc. Si noi putem fi amendati de anaf ca nu dam bon fiscal, ca orice magazin. Cu ce e vinovat salariatul ca imprimanta, din anii 80 probabil, tipareste o chitanta in 5 minute sau mai multe atunci cand prinde hartia(si asta se intampla foarte des). Daca cerem ceva, nu sunt bani. Dar pentru salariile imense ale direcorilor, se gasesc mereu.
Poate se ia cineva de Cristina, sa vada el/ea ce pateste! Si nu vin cu mana goala, ci cu mandat!
Eiiiiii!
@Cristina:
Noi nu cu (toti) salariatii avem ce avem, ci cu institutia in sine, cu metodica invechita, cu cladirile subrede si insalubre, cu echipamentele uzate moral si ineficiente … e clar ca salariatii nu au nici o vina, ba stau si cu frica in san (no offence 😳 ) sa nu fie dati (pe 😆 ) afara.
O sugestie am: daca ai alternativa pentru alt job, run Cristina, run! Putine sanse ca Posta Romana sa se reformeze in avantajul salariatilor.
Pai sa le numaram (motivele, gen):
“În februarie 2015, patru foști directori ai Poștei (Mihai Toader, Emanoil Lepădatu, Andrei Marinescu, Vasile Bărbuleţ) au fost condamnaţi, în prima instanţă, la 10 ani și șase luni, pentru abuz în serviciu; ei sunt acuzaţi de un prejudiciu de peste 6 milioane de euro, pe care l-ar fi făcut acum șapte ani, când au cumpărat produse informatice de la o firmă din Cipru, supraevaluate de 12 ori, faţă de ceea ce era pe piaţa locală;”
Restul in:
http://jurnalul.ro/special-jurnalul/reportaje/posta-romana-datorie-stransa-plic-cu-plic-692302.html
Despre ce vorbim?
Aaa, uitam … si TATICII ei de Posta!
La reclamatii la ANPC s-a gandit cineva? 🙂
Un pic out of topic,dar unde e ” Bataia in dialog” ….nu mai citim si noi nimic, ” sa ne radem”?
Acum cativa ani mi-am trimis un plic gol (de proba) de la tara la oras (45 km). Ghici!
Politiei i-a trebuit un an sa ma gaseasca chit ca locuiam peste drum de sediul lor central. Nu, nu comisesem nici o crima. Erau trimisi de armata sa ma ia cu arcanu’. Atunci ce pretentii mai ai de la posta?
Pe canicula asta or coace altceva, ma gandesc. Si la o adica, putem pune si noi cateva paie. Evident ca doua nu ajung! “Speak to speak” se face snop! Sau ne punem cocarde, vedem noi! Vrem baaaataaaaieeeeeeeee! 😆
Era un raspuns pentru @Calin the dream, dar a iesit asa. O cam caut!
Bataie,bataie,da’ s-o citim si noi!
Dam si o idee? Despre impachetarea bagajelor pentru concediu! Eu,7 tricouri,slapii,slipul si un sort ,undeva in coltul coltului din troller. Ea,ratiunea mea de a trai,plus cele 2 rezultate ale iubirii noastre,restul portbagajului!
Fiecaruia dupa nevoi, nu asa suna un slogan comunist? Nu-s multe 7 tricouri? Pluralul “slapii” imi suna dubios, sa nu zic excesiv. Ai mai multi sau mai muuuuulti?
sibe:
Fac pariu ca precis tot tu cari intreg portbagajul, inclusiv cele 2 (felicitari!) rezultate ale iubirii voastre cand vine Ene si tocmai ati ajuns acasa seara tarziu! Remarci ca n-am zis nimic de ratiune 😳
In acceptiunea lor ( produse + mama lor ) probabil ca sunt multe tricouri,se restrange spatiul ,vital pentru bluzite,costume de baie ( multe,aici intervine ratiunea ),creme si cremute,geanta de medicamente ( am impresia ca am produs fetele cu Asclepios si ne vom deschide farmacie ambulanta ! ),mingii,palete,galetuse, lopetele si mii de forme,barca si colace,toate astea la un inventar de suprafata. Si da,je la cara si de acasa la masina,si de la masina in casa.
P.S. Nu ma pling.Constat. Fiecare varsta cu farmecul ei, ma gandesc ca o sa ma apuce nostalgia in viitor ,cand vom pleca doar noi doi!
P.P.S. Doar 2 slapi,cate unul pentru fiecare sustinator al corpului meu sculptural! 😀
Vezi, exact ce banuiam, relational ratiunea invinge. 😳
Asa si la posta, rezista in relatia cu clientii prin prisma (sic!) acelorasi ratiuni. Daca observam bine (prin gemuletul ala meschin de mic, cam periculos dealtfel pentru cei insistenti care, in incercarea de a se face auziti sau intelesi, isi baga, pardon! nasul sub el ca sub ,ghilotina! 😥 ), pe scaunele de la ghisee stau numai reprezentante ale ratiunii, care este ele. Ei, in schimb se intalnesc mai des “pe teren”. Nu concureaza decat cu un mic procent de ratiuni mai atletice sau care nu suporta statul (pe scaun) si din obisnuitii lucratori (pe) la domiciliu: laptarul, tamplarul, instalatorul … se stiu ei 😆 Dar mai ales ii stiu ele! 😮
La posta nu mai sunt gemulete, doar la Administratia Financiara stai in pozitia aia ce seamana cu un animal!
Ba sunt gemulete, vezi O.P. 69. 😆
Pe bune!
matrixbrain, si eu tot de OP 69 tin. acolo e o diriginta d epoveste, de fo 50 de ani si 100 de kg, nevwer maritata, tinuta de printi in palma,care a refuzat cererea tatalui meu si inca unei fete sa le dea pensia in aceeasi zi cu ceilalti de pe strada,ca in data imediat urmatoare erau la citostatice. Fomeia a zis nu,ca posta nu e pt cancerosi si posta era plina cand urla asta, cu spume. Acefala a decis sa dea pensia pe juma de strada, apoi, in loc sa termine strada ina ceeasi zi,da la cealalta strada,de dupa noi,dar tot pana la jumate. nimeni nu pricepe nimic,dar bovis cornuta e talpa iadului.parol
OMG, trist!
http://www.descude.com
Nu pot decat sa simpatizez cu problema ta si sa-ti sugerez o cale de urmat: fiecare zip code din tara noastra are arondat un postas! Odata ce l-am identificat am luat numarul lui de telefon mobil si l-am salvat in agenda telefonului linga celelalte numere importante (si am grija sa-l updatez de fiecare data cind isi schimba cartela sau se schimba postasul). Pentru orice corespondenta primita are grija sa ma anunte (evident sunt atent periodic cu el) si mai mult decat atit si viata lui si a mea e mai usoara (nimic nu-l seaca mai mult decit sa scrie instiintari sa vii sa-ti ridici corespondenta – munca siciitoare si facuta cu pixul). Dar sa fie clar – Posta Romana e vai mama ei cat priveste personalul de conducere (numit politic) dotarile postasilor (telefon + cartela personala nu de servici, geanta de piele – piele, foarte grea, aceleasi formulare vechi neactualizate, sistem de triaj vechi). La inceputul anilor “90 ma jucam direct din DOS cu editor de texte WorldStar – am avut senzatia ca recunosc programul cand l-am vazut folosit in oficii pentru comletat/ eliberat chitante. Pacat, sunt totusi cei mai ieftini, cu cele mai multe centre in tara, consider ca sunt cei mai ecologici (cara coletele cu trenul, da, da) si au o componenta de DIY ce face corespondenta mai ieftina (te duci tu la centru si-ti lasi/iei pachetul, mai ales daca stii happy hours – cand sunt libere ghiseele 😈 ). Inchei spunand ca USA si Germania au FedEx si DHL insa cota mare de piata au USPS di Deutche Post – si sunt tinute de catre stat. Am pentru ei un respect mai mare decit pentru curieratul door to door. insa DA terbuiesc depolitizati, modernizati si adusi la zi postasii romani. Foarte greu, chiar imposibil.
Pe mine nu m-au găsit la posta pentru ca pe aviz era trecut numele de familie primul iar in registru era prenumele. Mai zi ceva. Atâta atentie la detalii si dedicație nu am văzut in viața mea.
Si eu evit (atunci cand pot) Posta Rrrromana.
Pentru ca in loc sa iti lase un cacat de plic in cutie iti lasa un cacat de hartiuta cu 2-3 mazgalituri si trebuie sa te duci tu sa ridici plicul (a, stati ca nu e la noi, e la postas si alte mici muite d-astea), pentru ca desfac pachete, pentru ca stai 2 ore la coada pentru un colet, pentru ca platesti prin mandat si completezi 2 pagini , pentru ca pute a transpiratia tuturor mosilor de la coada de platit Romtelecomu’.
Eu le inteleg pe femeile alea de lucreaza la Posta, nu ele merita sa fie “postite”
In schimb, cand am negociat un contract (in calitate de client care trimitea cam 200-300 de mii de plicuri) pe luna, atunci AM VAZUT HIDRA.
Mai Mancav’assufletu’ , astia au SUTE DE DIRECTORASI de toate felurile (comerciali, sefi de servicii, sefi de sefi, barosani etc) iar aia sunt niste mici dumnezei (ai ma-sii) pe tarlalele lor si ale noastre tuturor. Iar in timp ce femeile din orificiile postale iau salarii de 800-1000 de lei, acele sute de directorasi (micuti, mititei, mediocri, marisori si barosani) iau MILIOANE DE EURO salarii (toti, cumulat) in fiecare luna.
Ei, d-asta nu functioneaza Posta.
Si nu CU NAPALM (cum i-am amenintat eu o data la coada – canci, caci nici un Molotov nu stricam pe ei, benzina e scumpa) am rezolva solutia, ci cu o privatizare corecta, d-aia cu listare pe bursa, cu management pe baza de concurs etc. Nu, nu ca la Tarom/Hidroelectrica etc. caci acolo tot stat in stat a ramas.
Ceva gen Petrom/OMV, poate – caci Posta, cu sutele ei de ghisee si o retea de postasi care cunosc fiecare locuitor al tarii – da, aceasta mica mare Posta este cu adevarat o mina de aur. Numai sa fie in mainile unui gospodar.
Două faze azi. Prima: am avut nevoie de o hârtie de la Registrul Comerţului (Braşov). Intru în biroul de informaţii, doamna de acolo, foarte amabilă, mă trimite la secretariat, un etaj mai sus. Ajung la secretariat, aştept preţ de 30 de secunde să iasă domnul care vorbea cu secretara, intru, spun ce îmi trebuie şi îmi dă să completez o cerere. La rubrica “Cum doriţi să vă fie trimis răspunsul?” prima variantă era POŞTĂ. Râd instantaneu, gândindu-mă la articol şi o întreb pe secretară ce mă sfătuieşte să bifez. “Ce vreţi dumneavoastră, că oricum nu contează pentru că primiţi răspunsul în scris acum, dacă achitaţi 8 (opt) lei la casierie. A fost cea mai rapidă plată pe care am făcut-o vreodată, am dus chitanţa şi într-un minut jumate femeia mi-a dat hârtia de care aveam nevoie.
A doua: am de trimis o scrisoare, aşa că am intrat la oficiul poştal din cartier. “Dacă sunteţi amabilă, aş dori un plic cu timbru.” (aşa vorbesc de obicei, nu făceam excepţie pentru doamna supărată de la ghişeu). Se uită pe deasupra ochelarilor la mine şi-mi spune: “Plicuri găsiţi la librărie, iar timbre nu mai avem de vreo două luni. Următorul!” Un alt record de viteză azi, n-am mai fost de mult expediată atât de repede…
belgienii vor schimba totul la posta romana
As vrea s-o vad si p’asta : c a reuseste cineva sa ne schimbe……. 🙂
Eu cand am treaba la posta deja ma enervez dinainte sa ajung acolo…
ooo, anul trecut am avut nevoie de cazierul juridic. ma informez pe site si pe la prieteni, descopar ca pot sa-l iau si din bucuresti (chiar daca-s din provincie). booon. ma duc frumos la politie, intreb, zic sa fiu sigura ca se poate, doamna politista imi explica ce si cum. ma duc la posta, completez, iau timbrul si dovada platii, ma intorc la politie, imi iau cazierul.
anul asta, imi schimb jobul. convinsa fiind ca se rezolva repede, ma duc la posta. completez eu, ma asez la coada… stau… stau… stau… vine randul meu. doamna de la ghiseu:
“pai, nu se poate!”
“cum sa nu se poata, doamna, am completat ceva gresit?”
“nu, dar nu sunteti din bucuresti.”
“doamna, dar am fost aici anul trecut si s-a putut.”
“nu, va duceti la posta din orasul dumneavoastra si va luati cazierul de aici.”
“doamna, nu ma duc la posta la focsani sa platesc timbrul acolo si sa vin aici la politie, ca daca tot fac drumul, imi iau cazierul de acolo, nu? dar tocmai pentru ca n-am timp si pentru ca pot sa-l ridic de aici, vin sa platesc, la dumneavoastra.”
“nu se poate, domnisoara. n-are cum! platiti la posta la focsani si va luati cazierul de unde vreti.”
moment in care m-am enervat, am insistat un pic, a venit o alta doamna si am reusit sa platesc.
acu’ un an crezusem ca se mai schimbasera lucrurile….
Tu stai in Bucuresti, dar maica-mea sta intr-un satuc care n-are nici macar gara, nici macar dispensar, ci doar doua birturi si un ABC. Si un camin cultural. Si un primar cercetat penal.
Acolo cum crezi ca ajung scrisorile, coletele pana si chiar ziarele? Postasita trece de doua ori pe saptamana…. (primavara chiar mai rar, ca are de plantat ceapa, vara are strans fanul, toamna cartofii, iarna e prea frig)
Sa nu mai vorbesc de momentul in care i-am trimis niste documente de la ambasda, prin recomandata cu aviz de primire!!! Am sunat si am avertizat ca e eveniment mare la posta (atentie! posta din comuna de care apartinem, ca satucul nostru n-are asa ceva; daca ma gandesc bine n-are nici macar o cutie postala, si daca ar avea nu cred ca ar servi la ceva, ca nu cred ca se gandeste nimeni sa colecteze , dar ma indepartez de subiect!), deci am sunat si am avertizat, sa lase aia sapa si sa aduca plicul, sa semneze mama, ca m-au costat o groaza de bani documentele la ambasada…..
“am sunat si am avertizat, sa lase aia sapa si sa aduca plicul” 😆 😆 😆
da, exact aşa era şi la ţara lui bunică-mea.
dacă voiai să trimiţi ceva prin poştă, era musai să găseşti o cale alternativă ca să anunţi poştăriţa că urmează să aibă parte de nişte acţiune. de obicei sunam pe cineva din oraşul cel mai apropiat, care avea o mamă în satul ăla, care mamă îi spunea vecinei şi tot aşa, din gură-n gură şi din poartă-n poartă, până afla şi poştăriţa, că locuia la vreo 3 uliţe distanţă de casa noastră.
Mie îmi place posta română. Unde mai găsești mașina timpului?
propo de masina timpului, Posta Romana foloseste imprimante din secolul trcut care utilizeaza hartie cu marginile perforate iar o chitanta are o dimensiune corespunzatoare. numai vorbesc despre rapiditatea cu care se tasteaza pe caculator, La Posta am inteles de ce primesc salariatii de la stat spor de computer – deoarexe lucrul pe calculator eeste un chin pentru ei , Ha,Ha ,Ha !!!
Iti multumesc poentru articole. Imi voi incepe toate diminetile cu ele. Datorita lor plec zambind oriunde, chiar si la munca.