Legat de pat sau îngrijit omenește? Boala și moartea în România

Convingerea că de cancer se moare urlând plutește încă prin spitalele românești, deși suntem în 2018. În unele secții chiar se aud, de-adevăratelea, urletele, uneori, zile și nopți la rând. Paliația, care se ocupă cu a ajuta omul să se retragă din viață cu demnitate, e aproape inexistentă în sistemul nostru de sănătate. Am povestit în acest text despre Hospice Casa Speranței, ca să înțelegem cu toții cum ar trebui asistat un om care moare, pe toate palierele vieții sale, și cum ar trebui susținută familia, inclusiv după deces. Și am mai dat niște informații pe care ar trebui să le avem cu toții, pentru că, mai devreme sau mai târziu, tot e posibil să ne trezim cu cineva drag urlând pe patul de spital, în timp ce halatele albe ne spun că nu pot face nimic ca să îl doară mai puțin. Există cadrul legal care ar trebui să ne ajute măcar să nu murim zvârcolindu-ne și legați de pat. Detalii în text.

Testul scrisului de mână

Am postat ieri, pe Facebook, un text  scris de mână, ca să atrag atenția asupra unei campanii care ne invită să fim atenți la gesturile noastre de rutină și să observăm dacă e ceva neobișnuit cu ele. Revin, pe blog, asupra subiectului.

Ana, care mușcă autismul de bot

Ana Dragu e jurnalist, scriitoare, psiholog, psihoterapeut, mamă de adolescent cu autism și omul care ține în viață Centrul pentru copii cu autism Micul Prinț din Bistrița, specializat în integrarea acestor copii în învățământul de masă. Cartea ei, Mâini cuminți. Copilul meu cu autism, e una dintre cele mai frumoase, mai gingașe, mai pline de […]

Nic, îmblânzitorul de copii și de pisici

Un text la care scriu de vreo șase luni. Am vrut să vorbesc în el doar despre cum era Nic, atunci când boala nu îl trăsese încă sub tăvălugul ei. Cu siguranță, mi-au scăpat o grămadă de lucruri, pentru că încă mi-e foarte greu să mi-l amintesc altfel decât sub acel tăvălug. Încă.

Pledoarie pentru iubire. Doar pentru iubire

Nu cred în Dumnezeu, dar cred că așa vorbește un om care crede cu adevărat. Nu despre posturi, cruci și ritualuri goale, nu despre cine cu cine se căsătorește și cine cu cine face sex. Ascultați această frumoasă pledoarie pentru iubire. Doar pentru iubire.

Întâlniri pentru bine

Când s-au întâlnit doctorul Cătălin Cârstoveanu cu Alex Popa, fondatorul Asociației Inima Copiilor, și cu Fundația Vodafone România, a rezultat Secția de terapie-intensivă nou-născuți de la Marie Curie, cea mai modernă din Europa de Est. Acum, toate trei personajele minunatei povești de succes de la Marie Curie s-au întâlnit și cu Alina Pătrăhău de la Asociația Dăruiește Aripi. Rezultă încă o secție performantă de terapie-intensivă nou-născuți, la Spitalul din Constanța.

Suntem oameni, nu bolile noastre

Bolile psihice ne sperie. Am fost crescuți cu ideea că e acceptabil să ne cedeze stomacul, ochii sau vezica urinară, dar că nu e deloc acceptabil să ne cedeze psihicul. E doar emoție și teamă în spatele acestei culturi care stigmatizează boala psihică. Teamă de necunoscut.