Articole scrise de - Simona Tache

Nu ştiu dacă aţi observat, dar şoferii bucureşteni au fel special de a-şi curăţa maşinile de zăpadă: o dau jos doar p-aia care le obturează vizibilitatea. Pe cealaltă nici n-o ating, o plimbă cu ei prin oraş, pe unde au treabă, până dă soarele peste ea şi o topeşte. Iată câteva poze ilustrative, din păcate, […]

De la Gabriela, fiica lui Matrix, via Matrix:

O clinică anti-aging de pe Kiseleff are, la poartă, o reclamă luminoasă cu următoarea poezie: În şase luni, cu 10 ani mai tânăr Adio dietă, grăsime, chelie Super potenţă şi energie Ce gânduri idei şi sentimente a vrut poetul să exprime prin aceste versuri pline de aleasă simţire şi adânc fior metafizic vă las să […]

Când am văzut titlul ăsta în presă, m-am gândit că o fi vorba de celebra declaraţie “Am învins! Ţup, ţup, ţup!”. Dar nu, e vorba de ceva cu un apartament dintr-o zonă rezidenţială. Păcat! Ar fi fost mult mai funny prima variantă.

Câteodată mi se face un dor nebun de vânzătoarele alea acre şi nesimţite, le ştiţi. Alea care nu se uită la tine până nu le implori: “Doamna, doamna, comunicaţi şi cu mine, vă rog din suflet?”. Şi care, atunci când binevoiesc să-ţi adreseze mult aşteptatul cuvânt, pun în el tot dispreţul din lume. Şi care […]

Oau! Nu-mi vine să cred. Am descoperit-o pe Daniela Crudu, asistenta celor doi matinali de la Antena 1. Auzisem de ea, ştiam cum arată, dar n-o văzusem niciodată evoluând. Dumnezeule! Deci eu nu înţeleg cum trăieşte, cum supravieţuieşte, cum respiră! Nu poţi supravieţui cu câţi neuroni are Daniela asta, nu poţi pur şi simplu, nu […]

Aşteptam azi dimineaţă metroul, când cineva m-a bătut pe umăr. M-am întors crezând că e cineva cunoscut. Nu era. Era o doamnă la 40 şi ceva de ani, care mi-a zâmbit timid şi mi-a arătat scările pe care urcau o grămadă de oameni, proaspăt coborâţi dintr-un metrou: – Domnişoară, nu vă supăraţi, pe acolo se […]

Promoţiile din magazine nu s-au inventat pentru mine. Nu ştiu să le urmăresc, nu ştiu să profit de ele de nici o culoare. Dacă dau unii un pachet de detergent şi-o maşină, la preţ de detergent, eu n-o să văd oferta. O să trec ca tuta pe lângă rafturile cu pachetele “detergent+maşină”, frumos lipite între […]

Zaza dă pizza pe viaţă. Detaliile concursului aici.

Mersi, eCostin! Alte Avataruri de bloggeri, puteţi vedea aici. Mie mi se pare cel mai tare al lui Tolontan.

Lixuca mi-a trimis tocmai din Piatra Neamţ un ditamai pacheţoiul cu hăinuţe şi cărţi pentru Georgiana. Lixu are 2 fetiţe, Smaranda şi Măriuca. Smaranda se potriveşte la măsuri cu Georgiana, drept care i-a dăruit, la iniţiativa mamei, o parte din hăinuţele ei. Plus nişte cărţi, pentru că şi Lixuca are aceeaşi dambla ca şi mine: […]

Mi-a trimis Una o completare la postul cu izmenele:

Dacă da, uite unele trendy: Hai, şi nişte chiloţi very fashionable, la care eu am râs, dacă tot am ajuns pe site-ul cu pricina:

Drăguţ, nu?

Am o leapşă de la Lovin. Tre’ să-mi amintesc ce-am făcut cu primii bani câştigaţi. Ei, bine, să mor dacă reuşesc să-mi amintesc. Tot ce ţin minte e că au fost bani din meditaţii la română, pentru admiterea la liceu. Aveam trei puştoaice pe care le meditam, dintre care una era atât de varză încât, […]

Continuăm cu câinii. După câinele-borsetă, descoperit de Octavian, iată-i şi pe prinţesa Leia şi pe Darth Vader, descoperiţi de Georgiana. Au nişte figuri dureros de tragice. Nu par deloc încântaţi de bătaia de joc la care au fost supuşi:

Ca o consecinţă firească a discuţiei despre câini de la postul anterior, Octavian a descoperit ceva ce, fără mari exagerări, s-ar putea numi “câinele borsetă“. Eu cred că s-a inventat, între timp, şi câinele-clamă de păr, doar că n-am aflat noi încă. Păi, ce, dacă ai unu’ d-ăla cu dimensiuni de şoricel, nu poţi să […]

Un prieten a văzut pe stradă, acum două zile, un căţel îmbrăcat în kilt. Cică era superelegant şi trendyflendy, da’ îi îngheţau codiţa şi restul de chestii pe sub kiltul ăla de n-avea aer, săracu’. N-am întrebat dacă stăpânul era femeie sau bărbat, dar, nu ştiu de ce, nu reuşesc să mi-l reprezint de nici […]

La “Răi, da’ buni”, emisiunea genialului Mihai Morar, erau, acum câteva minute, Marina Dima, asistenta genialului, şi doctorul care i-a mărit sânii. Marinei, nu genialului. Şi îl întreabă Morar pe doctor dacă nu cumva sunt, totuşi, prea mari sânii Marinei, în raport cu corpul ei. Răspuns: “Eu zic că sunt aşa, la limita bunului simţ”.

Doi fratiori – unul pesimist si unul optimist. Cel optimist era evident mereu multumit de toate, cel pesimist se plangea de orice. Parintii decid sa le dea, de Craciun, o lectie de viata. In dimineata de dupa venirea Mosului, copiii se reped sa vada cadourile de sub brad. Pesimistul primise o bicicleta rosie, superba. Incepe […]