Uite mâța pe șperhet, dă-i cu colișeru-n cap!
Ia să vă văd cum traduceți în limba literară standard această frumoasă frază moldovenească (de dincoace, nu de dincolo 
).
Fără să căutați pe internet, da?
Succes! 😉
LATER EDIT: Tradușirea coriectî iesti “Uite mâța pe cuptor, dă-i cu făcălețu-n cap”. Felicitări celor care au rezolvat “ghicitoarea” fără probleme. 😉
Hai ca-i tare asta. Eu zic “Uite matza pe masa. Da-i cu facaletul in cap!” 😀
Coleșer stiu ca este facaleț. Șperhet nu stiu insa ce este. O fi masuta aceea mica pe care se manca odinioara?
mamaia zice serbet la prosopul de bucatarie. 🙂 pronuntia e delicioasa!
Vezi că am să chem protectia animaleleor ! 😥
Aș încerca și eu o traducere că am înțeles tot în afară de “uite” și “cap”, dar din aceste motive nu îndrăznesc că mă pronunț. Dar în rest totul e foarte foarte clar! 🙄
clar! 😆 😆
Sa fie prosop si facalet ,zic eu,acum poate ma insel.
Vezi ca e shparhat, nu shperhet :-))
Nu dau raspunsul ca pt mine e prea simplu.
Dau insa alta tema, mai simpla, dar mie imi place f mult cum suna: ce inseamna “olecuțî di chişcî”.
puțin ardei iute?
Simona, o dai in “odaia tupilata”. Nu toate regionalismele sunt din Moldova. Ciushca (a.k.a. ardei iute) e regionalism din sud, preluat din bulgareste (bulgarii chiar spun asa in limba literara, radeam de ei zicand ca le vin The Chushkas – adica Red Hot Chili Peppers – in concert).
La mine in familie numai de ardei iute n-am auzit, erau care cu ciushca, care cu chiparush (ultima e din Ardeal/Banat/Crisana nu stiu sigur).
Si cuhnia si parjoala exista tot in bulgareste, desi la noi parjoala am auzit in Moldova si inseamna chiftea (la bulgari inseamna mancare prajita).
Iaca ce sî hii, ăi, așa sî zîși la caltaboși pi la Ieși
caltabosi, da. eu pana pe la 30 de ani nici nu am stiut ce inseamna caltabosi, sincer sa fiu, ma gandeam la ceva cu cartosi si nu intelegeam cum se face ca nu stiu eu despre ceva ce se face din porc, avand in vedere ca taica-miu a fost specialist la porcarii :))
Uite pisica pe cuptor; dă-i cu făcălețu-n cap!
coreeeect
Cand am citit asta mi-am adus aminte de profa de fizica din liceu. Am urat fizica in liceu dar crede-ma ca imi aduc aminte si acum legea lui Arhimede spusa astfel : ” Un bdicasheu potromoshit in apa, scade din gherhetul sau hapt atata apa cata tzipa afar din el”. De mentionat este ca eu si liceul suntem din Oltenia. Profa nu!
ahahahahahaaaaaa 😆 😆 😆
Un ghicasheu cioflingat intr-o vighere cu apa scade din chehertzul sau tot atat cat o scazut apa de sub ghicasheu 😉
iote mata pe rel da-i cu bîzdîgău in cap. si e culiser nu coliser!!! 😀
sau cu melesteul 😉
shpoieri in Banat:) este cuptor in germana/schwabeasca
http://www.banaterra.eu/biblioteca/sites/default/files/mihai_t._ioan_-_tara_de_la_capatul_tarilor.pdf
look at the ( hot) pussy on the oven ! hit her hard with your wooden stick?
Cruela, numai la prostii iti sta mintea!! Hihihihiiiii
Pt rimă, primul cuvânt ar fi dulap, iar celălalt cuvânt, după cum se obs, majoritar ar fi făcălețul.
“Colişer” e facalet. In partea de Ardeal de unde sunt eu i se zice “coleşer”, de aceea stiu. “Şperhet” – habar n-am. 🙄
Da’ stiu legea lui Arhimede ca in tara Oasului (de la profu’ de fizica din liceu o stiu):
“Un ticaşău ciuflicat in zamă perde din teheşu sau pont-atât terheteşte zama care s-o desciuflicat cân’ s-o ciuflicat ticaşău-n zamă”. O stiati, nu?
🙂 Asteptam si alte legi ale fizicii in limba oseneasca!
Mai e o variantă mai sus: “Un bdicasheu potromoshit in apa, scade din gherhetul sau hapt atata apa cata tzipa afar din el”.
Care e cea corectă?? 😯
A mea respecta (destul de) fidel varianta pe care am auzit-o la profu’ de fizica. Care-i corecta nu stiu!
mai draghe Adi, sa zic ca da? sa zic ca nu? 🙄 🙄
Stii bancu’ cu “mai bine ma impiedic”? Sa ti-l zic?
Eu stiu ce a zis Adi!E de bine,nu cred ca a injurat…
Sperhetul este de fapt plita de la soba, iar regionalismul se intalneste doar in Bucovina, fiind o reminiscenta a stapanirii austro-ungare. Culiserul, așa cum s-a mai spus, este facaletul,folosit la amestecarea mamaligii. Buna treaba cu postarea asta, Simona, urmăresc blogul tau de ceva vreme, dar abia azi mi-am făcut curaj sa postez un comentariu 😀
bravo pt curaj, te mai aștept pe-aci 😉
Imi aduce aminte de o intrebare a unui coleg de internat la Siret(Sv).Intra omul la noi in camera,noi amestecati,moldoveni,tulceni,vasluieni;”Baieti,care are o spoanca sa-mi prind pricinarul?”Nici unul nu a inteles ce vroia omul….
șpoancă: agrafă, ac de siguranță. da’ “pricinar” ce-o fi? 🙄
Spoanca ai ghicit-0! Pricinarul e elasticul de la pantalonii de ”treiling” 😆
In marginimea Sibiului bracinar=cureaua de la pantaloni
Pe mine m-ai spart cu astea, io is din Ardeal si poate doar logica mea m-ar fi ajutat sa dibui ce vrei sa zici cu mata asta a ta. 😀 La noi se vorbeste cu multam fain, no bine, ce fain ii, tulai Doamne, din astea, nu cu sperhet si coliser. 😀 No numa daca ma uitam un pic in dictionar aflam si io. 🙄 🙄 Ca are sotul la dictionare frate, cateva rafturi intregi dar ma rog, asta e alta poveste. Alta data zi si tu din astea usurele de la noi din Ardeal ca te lamuresc bustean, no bine ?
Pai si prin Ardeal is multe graiuri si se poate-ntimpla asa: m-am dus io la piata cu ordin de la stapina sa cumpar “scoaca”. Ihi, n-a priceput nimeni, sibiencele nu stiau, telefoane mobile nu erau si-a trebuit sa vin pina acasa sa cer traducerea din bihoreneasca. Mno 😀
mno, deci ce-i aia “scoacă”? 🙄
Scoaca e o brinza dulce de vaci. Mno
Da in încercați”O chicat o pierja pi borta di la bagdadii s-o patat prostirea di la lajitza”
Asta e usoară frate…a cazut o prună pe gaura din tavan și a pătat..nah, că nu mai știu ce e prostirea… de pe laviță
Eu sunt de pe lângă Slobozia de Ialomița, acolo se vorbește decât, ca să folosesc cuvântul la modă, agramat…cuvintele sunt ceva mai literare…
🙄 ❓
O traduc şi pe asta ardeleneşte:
” O pticat o prună pîn strunga din hăizaş şi s-o muruit ţolu’ di pă laiţă. ”
(Lăsînd la o parte ciudăţenia faptului – şi acoperişul găurit, şi prunul fix acolo).
Dup’o saptamana hop si io cu corectura: nu “patat” ci “tămânjât”, eu finalul il stiam cu “șî ni s-o tămânjât oghealu di glod”
Coleserul e un soi de bat cu care se mesteca mamaliga, careia i se mai spune si colesa in anumite zone din Ardeal. Sperhetul ma depaseste. 😯
Mai, Simona, tu bagi zazanie la mine in familie! Am intrebat moldoveanul din dotare si a ridicat din umeri. Mai mult, mi-a zis ca nu a auzit veci pururi de asa ceva… Cele mai regionale regionalisme pe care le stie sunt galsiava pi ser si barabulii batusite. :))
Păi șî doamna Simona ari moldovean în dotari, da’ sî vedi c-o fost băietu’ pisti gârlî, pe la MIT, Stanford su pi undi-o mai fi umblat el și-o uitat dulcile grai moldovinesc… 😈
nici moldoveanu meu n-a știut decât partea cu “colișeru'”, stați liniștiți, eu știu “ghicitoarea” de la maică-sa.
Parerea mea e ca “sperhet’ este adica display si ‘colisheru’ este mouse-ul…adica ‘fa clic pe…,ca e mitza sau ce-o fi.
E din categoria ‘mi-am facut o poza cu mine in portbagajul masinii mele,care sint eu in poza si porbagaj,eu cu mine si portbagajul meu care sint simpatica si sint felurita,de altfel… voi ce ziceti de cum sint eu?…”.Nu mai ai subiecte,Tache?
Asta-i manipulare, io ca moldovean ce sunt n-am auzit termenii ăștia niciodată! Și cum am avut bunici la țară știu câteva regionalisme:
făcăleț= melesteu
cobiliță= coromâslă
praf= colb
noroi= glod
nasture= bumb
cartof= barabulă
varză= curechi
prună= perjă
porumb= păpușoi
șamd
Mai intervine și pronunția, la barabuli, perjî, etc… 😳
toate ca toate, dar “coromâslă”? 🙄
Păi care-i vina mea, ăsta-i termenul prin zona de pe lângă Iași. Bonus: se pronunță de fapt ”coromâslî”. 😈 Și eu le-am aflat pe la 10-12 ani prin vacanțele de vară, când se uitau ăia cu milă la mine, ca la un retardat… 🙁
Da’ las’ că nici cu alte zone nu mi-i rușine:
cartofi= picioci
sicriu= copârșeu
a arunca= a țâpa 😯
ai frantuzoaica de la Sighii, este?
“Bumb” nu e de fapt “bunghi”? 🙂 Imi zicea bunica mereu “îmbunghi-ti, bunicî, cî tari-i jer afarî!”
Mult e dulce si frumoasa, dar voi o faceti si mai si!
).
Simona, ne-ai dat olecusoara de oxigen inainte de alegeri.
Ce bine ca sunt mandru, ce bine ca suntem inca pudrati cu zambet (normal, sub acoperire
Adaug si eu ceva din Ardeal: porodici = roșii:-)
moldoveanca-s si io
! da’ mai di la vali ! si di…culisar am aflat la o varsta tare frageda…undeva pe la 7 ani, cand ai mei au decis sa-mi ofere o vacanta “exotica” in nordul-nord, in Vorniceni-Botosani 🙂 ! atunci ma trimisa tusa-mea in cuhnii sa-i aduc culisarul ! io…amabila am iesit imediat….da’ m-am blocat in fata usii…intrebandu-ma siderata un’ sa merg…si ce naiba sa aduc ??? 😯 pan’ o iesit tata dupa mine si m-o luminat 😆 ! el provenea de acolo 🙂
Am revenit (m-am documentat despre cum să scriu cu diacritice de pe IPhone
) : fâsaică, tăulcer, coșarcă, lușcoș. Vă provoc să traduceți! 😀
Daca bine-mi aduc aminte tolcer e polonic, cosarca e cos de nuiele. De luscos sau lucicos am auzit da’ nu stiu ce-i 🙂
Coşarca e coş de nuiele, da.
Tolcerul e pîlnie, polonicul e linguroi.
Luşcoşul e ceva mîncare de varză, nu se foloseşte termenul la noi, dar are rezonanţă maghiară.
Nici fîsaică nu e folosit la noi, dar, dacă nu mă înşel, e fasole.
Foarte fain concursul asta de traducere..!!
Pe mine m-ai nimerit, ca-s bucovineanca, si mi-a fost clar de la prima citire ce vra sa zica fraza postata!
Mai vin eu cu o provocare:
-bevoanca
-pampusti
-alivenci
-spilhozan(reminescenta a regimului austro-ungar)
In rest, sa auzim de bine!
De alivenci stiu din piesele de teatru cu Coana Chirita… sigur 100% e ceva de mancare; siur 80% un fel de placinte, sigur 50% cu branza. Am nimerit-o?
Si spilhozen sunt salopetelele alea pe care le poarta copiii
Simona, sa stii ca eu nu cred ca șparhat/șperhet inseamna cuptor.
eu stiu ca cel putin la bunicii mei in sat inseamna plita, de aia m-am si mirat cum sa fie pisica pe plita, ca doar nu-i proasta.
acest dictionar zice ca mine
http://www.regionalisme.ro/index.php/term/Graiul+bucovinean,%C5%9Fparhat.xhtml
🙂
Mie dictionarul ala nu mi se pare profesionist alcatuit. Pare o amestecatura de cuvinte rare pe care autorul s-a intamplat sa le auda in Bucovina. Unele sunt intr-adevar regionalisme bucovinene, altele sunt regionalisme moldovenesti in general, altele sunt cuvinte nemtesti pe care le gasesti si in alte zone cum ar fi Banatul, altele pur si simplu sunt arhaisme.
wow…sunt depasita de situatie.. 😳
am citi cand eram mica Amintiri din copilarie si basme populare..cred ca pe atunci intelegeam mai mult decat acum. Citind cele postate mi s-a facut dor de o plimbare prin nordul Moldovei..frumoasa zona!
(Din cand in cand trebui sa mai fim “out of office” sa mai scapam de “deadline”, “SLA-uri”, “call-uri”, SOP-uri samd , ma bucur ca ai ales acest subiect!)
Da, da! Frumos (si in Moldova si fara SLA, deadline, call sau TAT). Deci zic, du-te! Nu mai sta! 🙂
coleg de al nostru de la Chisinau a facut comanda la conta de ” opritor de parjol ” ( extinctor )
fii-mea in tabara , mai demult , la Codrii de Arama , a avut ” parjol in gatlej ”
si de la bunici din Ardeal ”
castraveti=ogarcai
rosii = porodici
fasole = pasula
paine = pchita
friganele = bundash chener
ciorba de varza =lucicoshi caposta
cartofi = picioci
Uite pisica pe șperhet, dă-i cu colișeru-n cutia craniana!
Ah, amintiri din copilarie! Parc-o aud pe bunica-mea: “care fusarati in gradina sa loati lubenita si calcarati paradaisele?”
Cu privire la “sparhat:
in germana “Herd”=”soba”, “spar”=”economie”; “Sparherd”= “soba cu economie”
http://www.dictio.ro/dex/sparhat
Am 36 de ani, moldoveam de la Vaslui, femeia e din Piatra Neamt, am facut liceul in Iasi, am fost intr-o vacanta la Chisnau si intr-alta la Hincesti (tot in Republica), cunosc aproape pe de rost legende cu Stefan cel Mare, dar sa-mi bag piciorul daca am auzit vreodata cuvintele alea. Din ce fund de sat sunt aduse, si… cati oameni le folosesc? 🙂
Pana si “O chicat o cherja-n glod” parca e mai folosit (desi “perja” n-am mai auzit de vreo 20 de ani)
Culisar(cu diacritica pe a ) e chiar folosit, cu sensul de unealta cu care se mesteca in mamaliga. “Sparhat” n-am auzit niciodata, eu fiind din Suceava; am auzit in schimb “obarlig”- mai stie cineva ce inseamna ?:))
din Fefeleaga :
Bator , legat de un pociumb , rumega la ogrinji ( mi-a ramas din copilarie )
Traduc fraza în limba din satul meu (MM), cu o modificare. Adică să fim mai blînzi cu biata pisică, doar o alungăm, nu-i dăm direct în cap.
Deci, ” uite pisica pe sobă, alung-o cu făcăleţul ” ar fi
” Ni mîţu pă şpor, ţîpă-l cu sîcitoarea ! “
“Corect” se pronunta: Uite mata pe sparhat, da-i cu culisaru’-n cap!
Iar traducerea corecta ar fi: Uite pisica pe plita, da-i cu sucitorul / facaletul in cap!
😀