Femeile vin de pe Venus, bărbaţii de la băut Femeile vin de pe Venus, bărbaţii de la băut

Suntem sclavii confortului nostru

Screen Shot 2015-03-20 at 10.53.21

Avem de toate. Case, mașini, aifoane, internet, laptopuri, sisteme de sunet surround, biciclete de fitness, cuptoare electrice cu timer, aparate de gătit slowly, cu timer, aparat de aspirat mucii bebelușilor (cu timer?? 🙄 ), încălzitoare de apă pentru ceai, lift, aer condiționat, ansambluri de joacă și de cățărat pentru pisicile de apartament și așa mai departe. Neam de neamul nostru n-a avut confortul pe care îl avem noi azi. Și, totuși, neam de neamul nostru n-a sclavagit mai mult nu doar ca să-și câștige standardul de viață, ci și ca să și-l conserve. A naibii mașină, dacă nu se strică de două ori pe an, trebuie dusă ori la revizie, ori la niște neni care să-i echilibreze roțile, ori la unii care să le umfle, ori la alții care s-o caute sub țeava de eșapament și să pună o ștampilă de ITP în talon. Iar dacă, prin absurd, chiar nu trebuie dusă nicăieri, atunci îi expiră sigur-sigur asigurarea și… mda, știți ce e de făcut. Iar, după ce se rezolvă și cu asigurarea, îi fură cineva oglinzile, de tre’ să alergi ca tâmpitul la poliție, la asigurator, la magazinul de oglinzi și apoi la cineva care să ți le inscripționeze cu numărul de înmatriculare sau cu “‘MNIEZĂII MĂ-TII, NU MAI FURA!! HOȚULE!”. Mă rog, de fapt ar fi și cam lungă inscripția și ar putea crede lumea că le-ai furat chiar tu, deci mai bine nu, numărul mașinii e mai mult decât suficient. Mai ales că tre’ să te eliberezi repede, căci, după ce vei avea și oglinzile, ți se vor fura capacele de roți și va trebui să… mda…

Avem centrală, ce frumooos, stăm iarna la căldurică și ne uităm cum ninge afară cu clăbuci. Dar cine tre’ să cheme meseriașu’ să-i facă revizie o dată la nu știu cât timp? Să stea după curul lui cât amușină ăla toate țevile, după care să-l mai și plătească? Beneficiarul călduricii, ați ghicit. Repede, după ce pleacă meseriașul cu centrala, tre’ să dăm fugă să plătim întreținerea, apoi și mai repede la frizer, să ne tundem. Dacă aparținem sexului slab, tre’ să ne și vopsim, pentru că, yesss, trăim în epoca în care nu mai stăm cu niște câlți în cap, nu ne mai îmbrăcăm într-o piele de oaie și nu mai alergăm desculțe după mamut, cu măciuca-n mână. Trăim în cea mai confortabilă dintre toate epocile posibile, daa? :mrgreen: Și e chiar bine că ne-am făcut timp să ne moțăm, altfel ne găsea instalatorul jumuliți și-și făcea o impresie proastă despre noi! Tre’ să vină să spargă niște pereți, ca să afle de ce apa în care își spală vecinii chiloții ne curge nouă în cap. Sau invers. Așa e când nu mai faci băică în călcătura de mamut și caca în boscheți, ca-n neolitic, ci ai wc în casă, chiuvete șmechere și mozaic. E confort, tată, și nu-i nicio problemă dacă tre’ să spargi pereți, ca să-l conservi, că poți să chemi după aia și un zugrav să-i repare, mai ales că acuma nici n-o să mai fie așa de complicat ca săptămâna trecută, când l-ai chemat să repare după electrician. În timp ce facem conversație cu zugravul, ar fi bine să nu ne stea mâinile, nu de alta, dar ăla micu’ are serbare peste o săptămână și încă nu are costum de iepuraș sau de ou sau de castan sau de urs. Tot ce-i posibil să nici nu găsim pe net țoale de castan, așa că mai bine punem mâna și le facem. Sau, dacă suntem handicapați la capitolul “mâini dibace”, căutăm pe cineva care să facă treaba ca lumea, nu înainte de a cumpăra noi material și a merge cu castanul… ăăăă, ăsta, cu copilul, să ni-l măsoare.

Când, în sfârșit, târziu în noapte, după o zi de-asta în care 10 ore ai muncit ca să-ți poți permite toate obiectele care-ți asigură confortul, iar încă vreo 6 ca să repari o parte dintre ele sau să pui în legalitate altele, e momentul să te și odihnești, pregătind, în sfârșit, documentele pentru contabilul firmei tale. Căci, da, și ăsta e un mare avantaj al vremurilor: putem să fim propriii noștri stăpâni și șefi. Din păcate, după ce suntem propriii noștri stăpâni (până după 2 noaptea, așa), nu mai putem da și telefon să programăm pisica la castrat și nici la firma care ne-a montat mobila, să reclamăm că ne-au căzut niște rafturi în cap, doar pentru că am adăugat pe ele un biblioraft cu facturi. Dar cine are rafturi, cine are biblioraft, cine are facturi, cine are confort? Omul modern, adică noi, ieeee, uraaaa! :mrgreen:

Să nu disperăm însă: va veni și momentul în care vom beneficia cu-adevărat de confort. Într-o zi, o să dăm colțul și o să privim amuzați, de-acolo, din coșciug, la fraierii rămași vii care se vor agita să rezolve cu certificat de deces, cimitir, groapă, gropari, popi, slujbe, pomeni, prosoape, colive, coroane și, neapărat, cu uriașele sume necesare pentru toate astea. Doamne, și cum o să mai savurăm faptul că noi, personal, n-o să mai avem nimic de “rezolvat”! Poa’ să ni se strice și balamaua la coșciug sau să ni se strâmbe crucea, o să ne doară fix în fund, nu va mai fi treaba noastră să chemăm reparatorul de balamale și îndreptătorul de cruci. Va fi treaba altora, noi o să avem, în sfârșit, confoooooort. Și multă odihnăăăăăăăă! 😛

P.S. Nu, pe bune, acuma: Voi mai puteți să sclavagiți juma’ de zi ca să vă conservați standardul de viață pe care vi l-ați câștigat muncind ca robii în cealaltă jumătate de zi? Ia să-mi ziceți repede câte chestii aveți, încă nebifate, pe lista de lucruri “de rezolvat”. Eu am… dar mai bine nu vă zic, că nu vreau să m-apuce disperarea…

Foto Shutterstock

152 comentarii

  1. Stii ce imi zice dr chinezoaica de acupunctura: muncesti din greu sa castigi bani ca sa platesi terapie.

  2. Si uite asa incepe trist un weekend care se anunta de dimineata frumos …. De ce a trebuit Simona sa ne aduci aminte astazi de asa ceva? Nu se putea amana pe Luni, cand oricum te simti de parca ai muri un pic in interior..
    Daca gasesti solutia problemei prezentate astazi te rog sa ne spui si noua muritorilor de rand (elimina te rog castigarea la Loto a unei sume colosale si angajarea unor persoane care sa se ocupe de aceste treburi “Dan Bilzerian” style).
    Iti doresc un weekend placut!

    • solutia este simpla: sa incepi sa ai nevoi false mai putine si sa incepi sa traiesti mai mult. nevoia de un telefon performant este falsa, nevoia de nush ce cuptor cu microunde performant e iarasi falsa, nevoia de a avea scaune incalzite la masina este iarasi falsa etc. Incepe sa traiesti in prezent, sa te bucuri de ceea ce ai fara sa fii trist sau preocupat despre ceea ce nu ai si sa te tot intrebi cum sa faci sa le ai. Incepe sa ignori presiunea sociala gen “vai, nu are iphone 6, uite ce masina veche de 10 ani are etc”. Cand mori nu iei nimic cu tine asa ca incepe sa iti umpli viata de emotii autentice si nu de cele date de bunurile materiale.

    • Citeste o carte
      Tata bogat, tata sarac de Robert Kiyosaki

    • Una din Bucuresti

      @Doru:

      Aahahaaa, ce chestie, uitasem de Kiyosaki asta! Acum vreo cinşpe ani, barbate-miu avea niste cd-uri cu el, si le ascultam cu o prietena. Parca facea ceva cu casele, le cumpara ieftin si le vindea mai scump?…nu mai stiu…

    • Ala cu casele, Kiyosaki sau cum ii spune stiu eu ce face… Vinde carti! 🙂

    • @carstean.leonard, cred ca ieri ai muncit prea mult sa-ti intretii gadget-urile si ai obosit. Nu ai realizat ca ti-ai dat adresa email la vedere. De acum zilnic va trebui sa mai aloci in plus cate 10 minute, cel putin, sa stergi spam-urile din Inbox :))

    • Una din Bucuresti

      Kiyosaki e un sarlatan. Sau smecher.

    • bai..totul pana la scaunele incalzite! habar n-ai cum e cand ai anexiat cronica!

    • Nevoia de scaune incalzite e reala?! God bless pe ala care le-a inventat??!

  3. No aici chiar am de comentat 😛
    1. Centrala. Mi-a mancat toti nervii (si nici nu aveam magne b6) cand cu revizia. Scria pe factura ca expira revizia in 12 septembrie (sau asa ceva) iar eu plecam la un congres. No stai si milogeste-te la gaze (nu dau nume, incepe cu “e” si are o liniuta) sa vina sa-ti faca revizia si la centrala si la tevi, ca de nu, amenintau ca taie gazele!! Am sunat in disperare, au promis unii ca vin, am asteptat vreo 5 ore dupa ei si au avut tupeul sa spuna ca au sunat la interfon dar eu nu am raspuns!!! Pana la urma au venit si au “amusinat” si a fost ok. De prin ianuarie incoace a inceput centrala sa scoata niste sunete ciudate si am ajuns la concluzia ca recircula mizerii de prin tevi (sunt de cupru) si nu mai bag in seama..o sa-i chem candva pe talambii aia sa curete tevile..altadata
    2. Robinetele. Mi s-au stricat robinetele la baie si la bucatarie (picura apa de sus de unde se ridica robinetul)..mi le-a inlocuit saracul taica-meu. Asta de la bucatarie (nu are nici o saptamana de cand a fost schimbat) a inceput sa picure de mai de jos dintr-un fel de santuletz..daca ii povestesc lui taica-meu o sa creada ca halucinez
    3. Vreau sa-mi iau carnetul de sofer, dar ma apuca disperarea cu cate voi avea de rezolvat daca imi iau masina (plus cand vad cum conduc unii…)
    4. Vreau sa ma inscriu la doctorat (pe bune) dar ma apuca disperarea cu toata hartogaraia care trebuie completata..
    Concluzia: la tatzi ni-i greu!!

    • de aia nu dau nici eu de carnet 🙂

    • Noroc ca stau si citesc comentariile pe blogul Simonei, ca asa aflu ca nu sunt singura. Alta firma de gaze mi-a facut revizia la centrala si toata iarna a scos sunete dubioase si eu am stat stresata ca o sa explodez 🙁
      Ontopic: o senzatie similara o aveam si eu pana cand am reusit o performanta: intr-o vineri seara, am inchis usa de la casa prin ridicarea clantei cu cheile de la casa in yala pe dinauntru. De ce? Pentru ca eram mult prea obosita de la cat muncisem si alergasem ca sa asigur confort si demult uitasem ce inseamna cuvantul relaxare. Si asa pe scara blocului, bocind in ultimul hal, a trebuit sa caut pe net si sa sun un lacatus non stop cu un telefon cu 3% baterie.
      De atunci am hotarat sa investesc mai mult in lucrurile care ma fac fericita, de la calatorii pana la un buchet de flori cumparat fix de mine pentru mine. Tot muncesc pentru confort, ca nu ma vad plecand sa stau in pestera, dar nu mai simt aproape deloc apasarea.
      You hit a spot with this post…ma bucur ca ai stat sa il rescrii

    • nu cumva firma aia cu “e” si-o liniuta se termina in “on”? ca oarescum am patit si eu ceva de genu’ asta cu niste prestatori de la o firma dintr-asta…

    • @ba-laura: da, da aia sunt 😛

    • Ametist,
      Imi pare rau sa-ti spun ceva ce deja cred ca stii de fapt : pune mana si rezolva toate lucrurile de la 1 la 4 , sau si mai multe. Nu ai nici o scapare in “Matrix”-ul in care traim .
      Trebuie si carnet si doctorat si robinete si centrala si inca alte 1 milion de chestii.
      :mrgreen:

    • Va recomand sa scoateti aerul din calorifere. Exista niste dispozitive speciale pentru asa ceva, intrebati la magazinele de profil,

  4. Mierea Naturala

    Ai..” Sunt un sclav…scoate-ma de aici “

    • Atât de adevărat….ne agităm, ne stresăm, suferim, înjurăm, ne supărăm și….uităm să trăim și să ne bucurăm. Nu suntem mulțumiți cu ce avem și vrem mai mult….mai mult….intrăm în horă și uităm de ce am intrat. Ne învârtim și dăm din picioare pentru că așa fac toți cei prinși acolo. Fericiți cei de pe margine, dar nu prea apucăm să-i vedem pentru că suntem prea atenți să nu joace altul mai bine ca noi și să fie, Doamne Ferește!, bonusat cumva….hmmm….m-a pus pe gânduri grav perspectiva asta…. 😕

  5. O colega de birou ce lucrează part time ca să poată fi mamă full time, tot timpul se lamentează că în fiecare săptămână trebuie sa piardă câteva ore cu călcatul rufelor. Pe bune dacă înțeleg de ce o mai face. Cred că oamenilor le place să fie până peste cap de ocupați. Poate că le este frică să trăiască viața cu adevarat…

    • Da, asta cu călcatul nu o înțeleg nici eu. Nu e necesară nici pentru adulți, nici pentru bebeluși. Înțeleg să calci o cămașă de corporatist sau o rochie pentru un eveniment fancy. Dar chiloți, lenjerie de pat, body de bebeluș?

    • daca ar sti soacra ca nu am calcat de cativa ani, credeti ca ma mai primeste in vizita?

    • Wow!!! Mai exista cucoane care calca camesi si alte alea!!!! Ce bine ca barbatu nu are dress code la munca!Nu pot,nu vreau si nu mi-a placut niciodata sa calc!

    • lela, din nefericire pt mine eu insami am dress-code la munca. si inca unul afurisit rau. asa ca vreau-nu vreau, din cand in cand trebuie sa calc.

    • Pe mine calcatul ma relaxeaza 🙂

    • Pentru Liliana: calcatul are si el rostul lui. Nici eu nu calc, ca nu-mi pre place, doar cand e musai si atunci, in sila. Chestia cu hainele de beblusi, chiloti, lenjerie – e alta treaba… iar cine o face, bine face! O parte din microbi se distrug prin spalare (mai ales la temperaturi mari: ma gandesc la prosoape, lenjerie de pat etc), iar ceea ce rezista la spalat nu trece de proba fierului de calcat. Chestia cu calcatul lenjeriei intime e chiar indicat, mai ales and materialul permite: pune capat si unor probleme de gen candida etc. Altfel faci tratament degeaba…

    • eu am o adevarata obsesie cu calcatul. ma si relaxeaza foarte tare, pentru ca eu am munca de birou, stau cu curul pe scaun toata ziua. si orice munca manuala ma relaxeaza. dar calcatul rufelor e special. habar n-am de ce.

    • Una din Bucuresti

      @Nadina:

      Candida nu este contagioasa.

    • Eu nici nu-mi aduc aminte unde am pus fierul de calcat. Am incercat sa scap de cutele de pe un tricou cu uscatorul de par. 😀

  6. pe langa mine e la moda e downshift-ingul sau cum se numeste curentul asta cu nume de mi se incalceste limba.
    Am un fost coleg, a renuntat la serviciu si se descurca din rezerve. Cheltuiel 600 lei pe luna. O face pt a scrie o carte..
    Cateva din lucrurile invatate de la el: sa imi raspun la intrebarile Ce e necesitate, Ce e confort, Ce e moft???
    In final, am actionat:
    -am renuntat la 90% din chimicalele din casa (da. pot trai fara maglavaitz pe fata)
    -am redus electrocasnicele ( inca ma tin cu dintii de unele ce nu le-am folosit de 1 an dar e cool sa le am)
    -am redus din facturi
    -am redus din achizitii haine
    -am dublat nr de concedii
    -lupt la redus mancatul (greeeeeu….sunt moldovianca, e greeeeu).

    imi repar ce mi s-a stricat. Deseori stric mai tare, dar ssst, nu spuneti la nimeni, da?

  7. io nu mai am nevoie de mizilicuri de astea! no, mie ministerul sanatatii mi-a mancat juma din viata,creier, inima si sanatate!
    de fapt crez ca va bantui.

    robinete,centrala, masina, lemanraie, clante, usi si tot ce misca repara sotul.repara infernal d emult.ador sa faca pic, pic, pic un robinet.poate primesc unul cadou care sa faca pic, pic,pic.

    si eu am fost manata de idealuri amrete, si eu am muncit 14 ore pe zi si cu un efort minim as reveni,as schimba jobul si as trece in dreptul salariului,dupa prima cifra, 3 zerouri in euroi.

    pa cuvant de pionier,care am fost in prima grupa facuta,ca ma simt atat de impacata cu mine ca am avut puterea sa refuz doua oferte de job, numa luna asta, la multinationale pe bani super, pentru care acum 10 ani mi-as fi dat jumatate din viata.

    castig bine aici,am 8 ore de munca, nu voi lauri, nu voi avea never cat la ofertele refuzate,dar abia astept sa ma joc cu strumf, sa hoinarim prin parcuri,sa gatim toti trei sau sa barfesc competent cu sotul la o bere, ori cu prietenii.

    am invatat lectia asta in urma unui diagnostic si de atunci traiesc fiecare zi ca fiind ultima.eu mi-am invatat lectia. mai bine ceapa cu slana la munte decat caviar in spital.

    • Cred ca am mai zis asta pe undeva..te admir sincer pt tot ce faci si pt mine esti un model 🙂 De multe ori cand ma apuca disperarea ma gandesc la tine si imi spun “uite, mai e cineva intr-o situatie grea ca tine si uite cate a realizat si cat mai lupta inca” si evadez din butoiul cu melancolie 😛
      Sper sa ai succes in cele din urma in demersurile tale si cele mai bune zile ale tale de astazi sa fie cele mai rele din viitor!

    • uniidau dislike la orice comentariu ,chiar dacaacele comentarii sunt cu mult bun simt ,la obiect si nu lezeaza moral neuronul nimanui ,o fac ,,asa de al dreacu,, stil gica contra si vreau sa spun ca ar fi frumos si sa explice ce nu ia placut ,ce la deranjat ,stiu cu totii ,,je suis charlie,, dar uneori simt nevoia si a unor cuvinte ,nu doar a unui sut in neuron 😈 😉

    • de ce crezi ca ceapa cu slana este mai inferioara!!! decit caviarul.Luna viitoare voi lansa cu mare tam-tam,simultan,la Paris Milano,Londra,New York,Tokyo,celebra slanina de la Vintu de Sus in Jos,din porc rasa Mangalita de E(u)forie hranita exclusiv cu caviar de sturion de Dunare din specia Morunus Extinctus

  8. pai e cea mai tare epoca pentru ca avem cele mai bune & mai multe optiuni
    nu te opreste nimeni sa-ti vinzi totul & sa-ti iei un bilet 1 way catre Africa/Amazon & sa vanezi acolo cu sulita;
    sau sa-ti cumperi o bucata de pamant si sa-ti faci o cabana & sa traiesti cu ce produci – ca’n vremurile medievale

    avem toate variantele; ne alegem ce ne convine 🙂

  9. cineva care incearca

    Eu am abandonat masterul, am pus in cui supervizarea ( nu spun in ce specialitate,na ),dupa un an de alergatura, studii de caz la miezul noptii, zeci de manuale de citit pana la ora 3 dimineata, si……..acum zic ca ma odihnesc. Zic !

  10. Locuiesc intr-un oras mic asa ca am renuntat la masina, merg cu bicicleta cam 10 luni pe an. Am eliminat o lista de probleme legate de intretinerea masinii si fac miscare. Cind am nevoie de masina iau un taxi, nu am treaba cu parcatul, condusul, ma gindesc doar la ce am de rezolvat si discutiile cu taximetristii sint intotdeauna amuzante. 🙂

  11. Nu e vorba doar de confort. e vorba si de orgoliu. trebuie sa fim mereu in priza sa demonstram ceva (nu stiu ce) celorlati. cum se zicea la un moment dat intr-un film: “reclamele ne fac sa muncim la niste slujbe pe care le uram, ca sa cumparam lucruri de care nu avem nevoie, pentru a impresiona oameni care nu ne plac”.
    intotdeauna vor exista lucruri de facut, de cumparat, de reparat, dar ce am observat e ca aproape niciodata pe aceasta lista nu exista : “sa fiu sanatos/oasa, sa previn, sa fiu fericit/a, sa traiesc nu doar sa exist”.

    • Tyler Durden rules. Dar tot el zice “Self improvement is masturbation. Now self destruction…”
      De aia se agita lumea, din frica de disparitie. Nu-i ceva usor de depasit. 🙂

  12. De asta ma feresc eu sa imi iau masina sau sa imi montez centrala 😀

  13. Ntz.. nu sunt de acord! Eu am tot confortul asta.. si stau la tara .. si gradinaresc! Si asta m-a invatat multe, de exemplu ce ar insemna sa n-am confortul asta, nu sa gradinaresc de placere, ci sa sap pamantul sa nu mor de foame, sa n-am baie in casa ( ca multi dintre vecinii mei) , sa nu am 4×4 ci caruta …. Eu zic ca un stagiu la tara i-ar prinde bine orasanului.. sa nu-si mai planga atata de mila si sa nu idealizeze :)) Si nu renunt nici la fondul de ten ca in gradina bate soarele !!

    • Dar banutii de unde vin??…si noi vrem sa ne mutam la tara…iar intr un plan idilic sotul vrea sa stea pe terasa cu un pahar de coniac si muzica clasica ( musai privelistea) sa calarim pe dealuri , sa nu ne saturam de apusuri si rosii gustoase, fi-su sa scurme dupa rame , sa i ia un ponei…o alta copilarie visam pt el…lumea ne intreaba: da’ nu va plictisiti?? Ha..sunt un trilion de carti pe care vreau sa le citesc, sa fac cu fimiu hs, sa coc placinte…dat pt a avea tot acest yimp sa ma bucur de viata tre sa fie si un venit sigur

    • Maria, din cliseu in cliseu spre victoria finala. Doamne fereste de asemenea viata pe care o descrii tu.

  14. Am toot confortul care imi este mai mult sau mai putin util…daaaar am si o SOACRA talent inascut sa-mi dea peste cap tot.Apropos citesc de mult timp ce scrii ma amuz ma identific ma delectez dar este prima data cand indraznesc un coment.A meritat tot efortul tau sa-l rescrii.

  15. Pe mine m-au apucat dracii odata si m-am apucat sa calculez cat timp si bani imi ia toata “administrarea” averii, ca cica e bine sa ai case si terenuri si masini, da’ mi-am dat seama acu’ vreun an ca echivalentul unui salariu lunar se duce pe an NUMAI pentru intretinerea tuturor acestor “conforturi” ! wtf… 😯 😯 Shoc si groaza. Si ca timp, e un fel de part -time asa… vreo 60 de ore pe an ! 😮 Si asta dupa ce-am redus la maxim toate drumurile, fac plati online de ani de zile si tot asa.. Intr-o zi cu soare cred ca o sa angajez om sa-mi faca toate draciile astea: asigurari, impozite, revizii, reparatii, prostii… O noua meserie se intrevede la orizont, tineri absolventi sariiitiiiii ca nu mai puteeeeeem !!

  16. Mi s-a intamplat si mie sa-mi dispara texte de pe WordPress in timp ce le scriam.
    Dupa ce m-am enervat de cateva ori am gasit si rezolvarea. Scriu in Word iar apoi copy si paste! Din pacate din cand in cand uit si iar o patesc…. si iar imi promit sa nu mai scriu niciodata direct…
    Revenind la subiect, bunica-mea avea o vorba:
    ‘Mancam ca sa traim sau traim ca sa mancam?’

    • Pai, traim ca sa mincam, nu? Intelepciunea populara ne spune ca “iubirea trece prin stomac”. Deci daca mincam, implicit iubim. Am impuscat doi iepuri 🙂

      Acum serios, nu sint multe lucruri care produc o placere mai mare decit o mincare bine gatita atunci cind ti-e foame. Singurele mai mari placeri sint urinatul si sexul (in aceasta ordine).Iar cresterea numarului de bucatari celebri si a emisiunilor lor TV cred ca imi da dreptate.

  17. mm, meditez la chestiile astea de fo 2 ani; in concluzie: suntem prea lasi sa facem o schimbare, ne sperie si o vedem ca pe o renuntare la lupta; da, e gresit, nu e o renuntare, nu e abandon – dar asa o simt acum; ni se pare ca am alege si pentru copil si nu e corect desi daca te uiti din alt unghi il crestem aici in mijlocul nebuniei din Bucuresti si am ales deja pentru el cel mai prost: sa il pregatim pentru o viata de sclav, dependent de un confort pe care il platim mult prea scump – exact cum scrii mai sus, Simona.
    Facem socoteli si cica peste vreo 5 ani ne oprim; copilul ar trebui sa fie major atunci iar noi o sa vindem tot , o sa locuim intr-un oras mic, cu cheltuilei mici, sa umblam cu bicicleta si sa renuntam la sutele de lucruri inutile (pt ca da, cand ai prea multe stiti ce se intampla: nu le gasesti cand ai nevoie de ele sau renunti sa le folosesti pt ca trebuei sa te cateri pe vreo scara sa ajungi la dulapul x sau in pod sau mai stiu eu pe unde!! patesc asta frecvent ;
    O prietenea imi spune ca ma amagesc singura ca de fapt suntem deja defecti si nu ne-am mai putea adapta la un trai linsitit si simplu; eu parca as risca..dar peste vreo 5 ani. Doamne ajuta sa ramane intregi pana atunci pt ca AVC, infarct samd sunt deasupra noastra ca sabia, doar stau sa cada;

    Exista si parti bune , sa nu fim ipocriti – insa atunci cand tragi linie, intradevar – nu merita. Sau nu merita sa iti petreci toata viata asa.
    Ii admir pe cei care au facut sau fac pasul inainte de a fi prea tarziu si ma bucur sa citesc ca nu sunt putini – poate prind mai mult curaj.
    Visez ca noua mea viata va incepe cu un pelerinaj pe Camino ..
    (mama, ce suspin am tras! gata, e vineri doamnelor si domnilor, weekend palcut

  18. Mda…m-apuca filozofeala, vad ca unii se gandesc sau deja s-au mutat intr-un oras mic, unde traiesti cu aer si pe baza de biciclete, triciclete, pas vioi.. dar ce te faci daca stilul tau de viata si meseria nu se potrivesc deloc cu locurile linistite si pastorale, orice-as face trebe sa raman intr-o mare metropola (care e printre cele mai scumpe din lume de altfel). Bine, pe de alta parte, eu una daca as sta la tzara dupa 2-3 saptamani mi-ar tziui urekile grav de tot a plictiseala 😆 . Nu e genul meu viata la tzara.

  19. Pe scurt 👿 niciodata nu am sa ma plictisesc de confortul meu. Mai rau ca o matza sub plapuma.
    In afara de asta 😆 😆 pace si-un praz verde.

    Vrea cineva sa traisca intr-o pestera? (“trait frumos” sau cum se mai zice la moda zilele astea, sau downshift sau trait sustenabil) frumos, dragut, luati-o dvs tot inainte si faceti prima dreapta si sanatate.
    Nu inteleg de ce tre’ sa se laude cineva cu asta. La fel cum nu trebuie sa se laude nici cu oh man ce super masina si supertelefon am.
    E o chestie de 1. alegere personala si 2. respectarea alegerilor celorlalti.

  20. eu am decizia de a demisiona in stand-by (astept sa imi treaca frustrarea si furia, ca sa o fac cu singe rece si sa gust din plin momentul). nu am niciun plan dpdv profesional, sper sa decid “ce vreau sa devin cind o sa fiu mare” dupa ce iau o pauza si putina distanta. Cind nimic nu e sigur, totul e posibil 😀

  21. Eu va intreb,chiar aveti nevoie de lux?Aduceti-va aminte pe vremea bunicilor,nu au avut lux si au trait mai bine decat noi.

    • de unde stii tu ca au trait mai bine ca noi? ai trait tu cu ei atunci sa faci comparatie?

    • De unde știm ca au trăit mai bine? Întrebă-i dacă acum la bătrânețe se simt fericiți pentru viata pe care au dus-o și în special uite-te la ce vârstă au..70, 80, 90 de ani.. Vârsta la care cei din generația mea sigur nu vor ajunge(am 18 ani) din cauza poluării, e-urilor dăunătoare din alimentație și asa mai departe. Cred ca au trăit o viata cel puțin mai liniștit dacă nu mai buna din toate punctele de vedere. Liniște, socializare și de toate pe când noi cei tineri dacă nu avem capul prins în laptop, smartphone, tableta etc parca nu ne e bine

  22. Din pacate traim in una dint tarile unde toate acestea sunt considerate a fi un lux, cel putin pt. un om cu venituri mici sau medii, si ce este cel mai rau e ca ne-am obisnuit cu acest “lux”. Stiti cum se zice, “rau e cu rau dar mai rau e fara rau”. Nu zic ca nu se poate renunta la unele chestii, avem exemple mai sus, dar teoretic nu ar trebui sa fim nevoiti sa renuntam la ele. Multe din obiecte sunt facute sa ne usureze viata sa avem mai mult timp liber sa ne bucuram de viata dar la noi trebuie sa muncim mai mult si sa luam din timpul acela liber ca sa ne putem permite acele lucruri. Din pacate unii chiar trebuie sa renunte la multe lucruri doar ca sa poata supravietui.
    De ce trebuie sa toci carnea si sa umpli carnatii la masina de tocat manuala, sa dai cu matura in toata casa, sa speli de mana scutece si restu` de haine si toate astea sa-ti ocupe o zi intraga si sa fii si super obosita, cand poti sa toci si sa umpli la o masina de tocat electrica, sa dai rapid cu aspiratorul sa schimbi un pempers si sa bagi masina de spalat si sa-ti ramana timp si pt. tine (asta e doar ca exemplu).

    Sunt persoane care au gasit portita spre acea viata in care pot renunta la o parte din aceste obiecte si totodata sa aiba o viata cat de cat frumoasa cu ceva timp liber de care sa se bucure cu familia (felicitari acelor persoane) dar din pacate nu toti putem face acest lucru, nu pt. ca nu vrem ci pt. ca pur si simplu nu ne permit imprejurarile. Asa ca trebuie sa muncim in continuare de ne ies ochii ca la melc ca sa ne putem permite in continuare asa zisul confort, daca nu… succes la cautat portita 😉 😆

  23. Stiu ca poate suna ca un cliseu dar… este alegerea noastra. Noi alegem toate lucrurile alea care mai tarziu au nevoie de atentie. Si oricum in marea majoritate a zilelor nu prea am nimic de rezolvat, dar poate ca sunt eu mai norocos 🙂

  24. Aaaaaah… Simonaaaaa… de ce azi? De ce trebuie sa ne aduci aminte? 🙁

  25. Casuta din Povesti

    Cel mai bun lucru care mi s-a intamplat in februarie a fost sa nu fiu atenta la o masina de politie parcata langa trecerea de pietoni si in momentul in care am pornit de pe loc, ca ma oprisem, era coada ca de obicei, un pieton a atins zebra cu varful degetului mare de la picior si am ramas fara carnet pentru 30 de zile.

    In primele zile ma simteam de parca imi taiase cineva o mana, zici ca ma nascuse mama cu volanul in brate. Apoi m-am obisnuit si mi-am dat seama ca nu mai imi face mie masina programul: la ce ora plec sa nu prind trafic prea mare, gasesc/nu gasesc loc de parcare, fac plinul ala de motorina si golesc portofelul, sa nu uit sa platesc asigurarea, azi nu pot sa vin, sorry, merg cu masina la service ca troncane pe dreapta cand iau de volan. Ce naiba?!?
    Stau langa Bucuresti si circul ocazional cu masina si stau in dreapta, ma uit si eu pe geam si vad ce a mai rasarit pe sosea, ca inainte nu vedeam decat drumul. Mai merg si cu maxi-taxi si citesc linistita; am ajuns chiar sa socializez cu lumea in statie, “unde merge autobuzul asta, cum ajung si eu in cutare loc, vine greu de obicei, nu?”. Inainte doar ma mai injuram ocazional cu alti participanti la trafic, eram irascibila, incordata si stresata. Din cand in cand realizez OMUL ARE PICIOARE CA SA MEARGA PE JOS si tare bine imi e.
    Pierdeam mult prea multe si castigam maxim 10-15 minute in plus cand era sa ajung intr-un loc. In concluzie: politia mi l-a luat, politia sa il tina, ca eu nu-l mai vreau 🙂

  26. Stau in chirie, nu repar nimic.
    Am masina de serviciu, nu repar nimic.
    Toti banii ii investesc in calatorii, nu repar nimic.
    My guilty pleasure e sa trag un pui de somn

    • In fotoliu, unde stau si acum, si de unde trimis din greseala comentariul fata sa termin ce am de zis.
      Mi-au reprosat unii intr-o zi, niște unii care alergau grăbiți dintr-o locație în alta, desi eram în vacanta, ca trebuie sa fiu tare relaxată sa pot sa dorm atat de linistită… Si ca de ce nu îmi fac credit sa iau casa, de ce plătesc chirie, de ce nu, de ce asa… Păi de asta, ca sa nu repar nimic, nici macar pe mine.

    • @Adela: inca n-ai 30 nu-i asa?

    • Adela = dragoste la prima vedere

  27. Tu ai atins doar un platou acum…e timpul sa treci la etapa a doua, aia in care muncesti putin mai mult ca sa iti permiti sa angajezi pe cineva sa faca toate astea pentru tine :mrgreen: Cum era aia cu omul de afaceri si cu pescarul?

    Dar serios acum, fa un calcul cat timp consumi lunar cu toate sarcinile astea administrative, cat ai putea sa castigi daca ai munci in timpul asta, si cat te-ar costa un asistent personal care sa se ocupe de lucrurile astea pentru tine, si vezi cam care e raportul.

    De masina in Bucuresti sincer nu ai nevoie iar cand ai de iesit cateva zile undeva poti sa inchiriezi una. Cumparaturile voluminoase (gen baxuri de apa si altele) poti sa le faci online cu livrare acasa, in Bucuresti cred ca poti sa cumperi cam orice cu livrare acasa.
    Facturile se platesc deja de ceva vreme online.
    Daca vrei sa faci mai multe reparatiii planifici un weekend in care sa pleci undeva si aranjezi cu electrician/zugrav/intalator sa vina toti sa rezolve ce e de rezolvat.
    Pentru curatenie prin casa, spalat si calcat o menajera.
    Si tot asa…

    • Din seria life hacks, am un prieten care si-a cumparat o placa de surf pe care trebuia sa o duca la Constanta. Un om normal ar fi petrecut doua ore chinuindu-se sa fixeze o placa de 5 metri lungime pe masina, dupa care ar fi condus cu o viteza de melc pana la Constanta..
      El a trimis-o cu Fan Courier-ul.

    • N-as vrea sa fiu gica-contra, dar sunt 😀 : in Bucuresti ai mare nevoie de masina daca vrei sa faci si altceva decat servici intr-o zi. Mi-amintesc traumatizata cum vreo 3 ani cand am venit intr-o vacanta si trebuia sa ma duc la o administratie ceva cu impozite si n-aveam masina (e in tara in care locuiesc), si deci am zis s-o iau cu tramvaiul frumos ca-n studentie si apoi usor-usor pe jos pana la destinatie. Va declar ca m-a apucat turbarea…mi-a luat 3 ORE ! pt o distanta de vreo 3-4 km in total. Am schimbat 2 tramvaie si am mers vreo juma de ora pe jos prin praf si printre masini parcate pe trotuar.. aveam maxim 5 cm la dispozitie ca sa ma strecor printre ele..m-am umplut de nervi.
      Faza cu plecatul in weekend si lasat zugravii si reparatorii singuri prin casa…sincer nu stiu cine ar face asta si ar mai fi intreg la cap dup-aia 🙄 . Daca nu stai cu ei sa le explici si sa verifici ce fac, mai bine nu-i chemi.

    • am trait 10 ani in Bucuresti fara masina. Si inca ce bine. Mai inchiriam /imprumutam de la prieteni in momente cheie, plecat la munte cu microbuz/tren.
      Apoi a primit sotul masina de la serviciu. Coboram, eu urcam in casa, si el mai cauta 10 min loc de parcare. Zilnic. In ziua cand i-au furat oglinzile a mai petrecut 4 ore la politie.

    • @Ryo
      Inteleg dependenta unora de masina, intr-o oarecare masura, dar asta este o exagerare ingrozitoare. SAU erau mult mai mult de 3-4 km… Eu lucrez la 2 km de casa in acelasi Bucuresti si merg exclusiv pe jos – 15 min mers lejer. 2 tramvaie si 30 min pe jos pentru 4 km e ceva!

    • As vrea eu sa fi fost exagerare Andreea: din Pantelimon pana la admin financiara sector 2, str Maria Rosetti. Cati km sunt? maxim 4, sigur si numarat. Doar ca m-a pus cucui sa iau un tramvai spre calea mosilor, unde am asteptat parca 5’ul vreo juma de ora… si dup-aia pe jos. Total…v-am zis. La cate lucrari interminabile si deviatii se fac in Bucuresti sa nu-mi spuneti ca eee, exagerez eu groaznic.

  28. eu ma bucur ca traiesc in secolul asta, cu acest confort. vasele le spala masina, rufele le spala si usuca masina (nu mai trebuie calcate), cafeaua o face masina, painea o face masina, centrala noastra nu face nazuri, mancarea o face slow cookerul, robotul toaca legumele, facturile se platesc cu direct debit singurele, cumparaturile se fac online, nu ma simt foarte sclava a confortului 😀 mai vreau un robot din ala de aspira si spala pe jos singur si un air fryer (ca sa pot cartofi prajiti fara sa fie prajiti) si pot sa zic ca rolul meu in casa e de a porni si opri divaisurile :)) in rest, pt ca nu pierd timpul cu corvezile, il pierd in moduri cat mai placute sufletului meu, yaay

    • Asa este! Nici nu se compara cu cat trebuiau sa munceasca ai nostri parinti sau bunici! Nu este o tragedie sa mai chemi un meserias sa iti repare ceva in casa si pe de alta parte nimeni nu te obliga sa iti cumperi lucruri de mega lux pt ca apoi sa te imbolnavesti ca nu mai poti plati creditul pt ele. Drama este bineinteles nivelul de trai totusi scazut al romanilor si lipsa clasei de mijloc.

  29. “neamul nostru n-a sclavagit mai mult nu doar ca să-și câștige standardul de viață “??? Pe bune? Consider ca e preferabil sa lucrezi un numar de ore saptamanal si cu doua zile de weekend, prin comparatie cu strabunii nostri care nu aveam garantat niciun standard minim si mai si munceau nonstop. Si unii chiar erau sclavi, la propriu.

  30. Pun pariu ca exista milioane de oameni care ar vrea sa aiba astfel de probleme decat cum o sa supravietuiasca pana maine sau unde o sa doarma diseara… Daca devii sclavul confortului, vei deveni si sclav la munca. Dar un sclav nu are de ales. Dar sunt oameni care pot renunta la confort si vor face un job mai prost platit dar care ii face fericiti. Deci intotdeauna vei avea o alegere.

  31. Eu mă enervez ptr ca m-am mutat în alt apartament și în contractul de vânzare cumpărare notarita mi-a perpetuat o greșeală ce trebuia sa o constate din istoricul celorlalte vanzari anterioare prezenta si in cadastru și anume în loc de bl. B2 mi s-a trecut bl.2 restul e corect noroc ca pe str.cu nr.. e un singur bloc cu nr meu de apartament. Acum pe lângă erori materiale trebuie și un nou cadastru ptr o litera. Cel de la care am cumpărat a stat 10 ani cu litera greșită în contract și act de identitate.

  32. Cel mai important lucru pe care il “ai” e numarul si durata momentelor petrecute cu cei dragi. Credeti-ma, am aflat dureros de brutal asta si nu e doar o vorba.

    • Este exact punctul de plecare al multor ciorovaieli in familia mea. In timp ce eu optez pentru concedii in tara, cu zone linistite, munte, padure etc, cu vizite pe la diverse rude si prieteni pe care-i vezi din an in Pasti, confortofaga mea consoarta baleste la Paris, Geneva, Londra, Miami si te mai miri ce turn Babel din care pleci mai istovit decat ai venit! Eu, personal, daca e sa aleg intre o sara de taifas cu un unchi sau un prieten drag si un selfie cu hidosenia de turn Eiffel in spate, as alege de o mie de ori prima varianta.

    • Consoarta “baleste”? Si i-ai aratat ce-ai scris aici? Nu ti-e teama ca nu se mai intoarce din calatoria urmatoare?

      Unora le plac calatorile (mie, de exemplu), altora sfatul la un pahar de vin (ca sa vezi, tot mie). Asa ca ma acomodez la orice tip de partener!

  33. Ce tot cainezi pisica aia atat? O duci la castrat zilnic? Daca nu-ti convine stilul asta de viata, incearca sa te muti la tara. Dar ai grija, acolo iti trebuie antrenament, nenica! Daca nici asa nu-ti place, asteapta ca poate vin rusii in ”vizita” pe-aici. Sa vezi atunci confort…

  34. nu zice Simona sa ne mutam in pestera. Dar pt ca imi doresc ceva, am luat niste decizii, mici economii, banii ce ii pun deoparte pe an si sunt cat mai aproape de visul meu.

    Stiti ce bani pierdeam aiurea pe comisioane bancare? un pic de efort, am verificat toate conturile si tranzactiile pe ultimii 2 ani si comisioanele, am inchis toate mai putin cel curent; am invatat ca scot cash doar de la banca si plati online fac o data pt 3 facturi pt a diminua comision si in final… am economisit 200 lei pe an:
    La fel, am decis ca pot negocia cu Vodafone si am abonament de 4 euro. Colocatarul e mai a dracului, are la Orange de 2 euro: le-a zis ca pleaca din retea si trece pe cartela ca sunt scumpi.

  35. the things you own end up owning you.

  36. Eu n-am nici jumătate din nevoile dvs., doamnă Tache. Eu sunt ardelean. Pe mine nu m-a lăsat mama, iar pe mama e greu s-o conving să își ia iphone. Mănânc ce îmi dă nevasta, nu ce zice nutriționistul. Vă invit să locuiți la țară, cu noi.

  37. Una din Bucuresti

    Eu jonglez din mers, de ani de zile. Sint dispusa sa pierd niste bani, dar sa am uichendurile si sarbatorile libere. Dar nu sint in stare sa sparg cercul vicios, chit ca am facut primii pasi, prin refacerea resumeului si schimbarea atitudinii fata de alegerile facute pina acum. Adica imi trag suturi in cur, in mod constructiv :mrgreen:
    Taiasem cablul vreo doi ani, as fi taiat si internetul, avem celulare cu hotspot, am redus gigabaiții la cel, ca nu ne trebuie atita “putere”, dar mai am de lucru…este ideal sa ne simplificam viata, usor de zis, greu de facut.
    Mie imi place sa gatesc, dar si sa citesc, sa fac sport, si nici la munca nu ma deranjeaza sa ma duc, daca as avea un orar mai bun.
    Gata, ma apuc de vase! La 10 seara :mrgreen:

  38. Bine scris, Simona , dar din pacate in Romania nu se poate vorbi de confort decit daca stai la casa cu gradina si livada si angajati care sa aiba grija de toate. Traiul in ghetourile de blocuri vechi fara instalatii moderne facute profesional si unitar sau in blocurile noi, concepute dupa viata celor din occident este foarte lipsit de confort. Daca ne gindim la traiul simplu, atunci el este frumos intr-o zona pitoreasca…of, nu stiu ce se intimpla cu mine…m-a atras blogul tau deoarece este scris cu atita umor,dar cind ma gindesc mai bine, toate aceste probleme pe care le exprimi hazliu sunt tare dureroase. Am senzatia ca cei din tara nu stiti cu adevarat ce este o viata buna…of, of, of…

  39. Epilatul chiar e un stres.

    • nu si daca ai un divais care face treaba asta in cateva minute cu durere neglijabila 😀

    • Nu operatiunea in sine e stresanta, ci momentele cand iti doreai sa fi fost treaba deja facuta si acele cateva minute simple e posibil sa nu ai unde sau sa ai unde, dar e moartea pasiunii.

    • Una din Bucuresti

      Pai este! 😆
      De-aia exista lama de ras, ieftin si rapid. La fel cu manichiura si coafura. Lama! :mrgreen:

  40. Mi se pare un text slab care descrie o non-problema, o incercare esuata, o combinatie intre “Totul despre sex” si “Click!”. Imi pare rau ca a trebuit sa-l scrii de 3 ori, daca renuntai dupa a doua incercare cred ca era mai bine.

    Si ca sa aduc niste argumente la ceea ce am spus mai sus…in primul rand descrii doar o parte (as spune destul de mica) a populatiei care isi traieste cotidianul in aceasta “jungla”. Sa stii ca populatia Romaniei nu este formata doar din corporatisti sau oameni care isi platesc ITP-ul. Sunt cel putin la fel de multi, daca nu, chiar mai multi, care nu se duc la service sa-si repare oistea de la caruta, care nu au smartphone dar nici nu stiu sa citeasca, care nu au centrala fiindca nu au curent, apa sau gaze. Poate doar sobe.

    Inclin sa cred ca vrei sa preiei ideea de consumerism, importata din afara, si ca prin textul tau incerci sa ne explici ca ceea ce credem ca ne face fericiti, de fapt nu ne face. Exista si zicala cum ca “Banii nu aduc fericirea” si sunt perfect de acord cu ea.
    Oricine isi poate schimba job-ul care il face nefericit, se poate duce sa traiasca la tara si sa aibe stress doar din cauza ca nu i se prind rasadurile de rosii si ca au murit 5 pui de gaina. Daca acest cotidian urban este atat de groaznic, se pot lua in considerare alte alternative. Ca doar nu suntem toti masochisti.

    Nu trebuie sa ai ultima fita de gadget! Corect! Si mai mult, daca vrei sa o ai, trebuie sa-ti permiti macar sa ai credit pe cartela bagata in iPhone. La fel de bine nu trebuie sa tintesti sa ai seria 5 si sa stai intr-o garsoniera cu chirie. Sunt niste chestiuni de bun simt, zic eu, dar depind in mare masura de scara valorilor fiecarei persoane. Aceasta scara a valorilor, la noi, este supusa, in fiecare zi, la indobitocire prin media, scoli si in general de societate (mai sunt si altele dar am enumerat ce am considerat mai important).

    Sunt de parere ca fiecare trebuie sa-si traiasca viata asa cum simte. Dar si sa-si asume deciziile luate. Ai masina, ai niste obligatii. Nu vrei sa ai batai de cap, exista transport in comun, mers pe jos sau cu bicicleta. Intotdeauna exista o alternativa. Poti fi demn si sa ramai demn, nu trebuie sa epatezi la tot pasul.
    Eu, recunosc, sunt un fan inrait al gadgeturilor, asa cum exista fani de automobile sau aeromodelism. Dar sunt constient de puterea mea financiara si ma comport ca atare. Nu am bani suficienti, nu ma infometez sa-mi iau Apple Watch.
    Si nu l-as lua fiindca traiesc in consumerism si “trebuie”, ci fiindca imi place tehnologia in acelasi mod in care alti oameni si-ar dori sa aibe o pictura celebra in casa lor.

    Ca sa inchei, mi-au placut foarte mult unele articole ale tale, si este singurul blog “de beletristica” pe care il citesc.

    • Ce te face sa crezi ca oamenii care nu au curent, centrala sau dreg oistea carutei citesc blogul roz?
      Nu cred ca textul asta se vrea litera de lege pentru toata suflarea Romaniei, pur si simplu semnaleaza un aspect in care am senzatia ca multi dintre cititorii acestui blog se recunosc intr-o oarecare masura.

    • Mansplaining … rolling her eyes … 🙄 🙄 this term is used to describe boorish men who felt the need to “correct” what a woman said, even on topics that the man didn’t know anything about.

    • @Bogdan: ” ideea de consumerism, importata din afara”

      Ai un like de la mine pentru aducerea in discutie a acestei idei. Sint uimit de atitudinea anti-consumerista si anti-corporatista a unora dintre tinerii de azi, impinsa uneori pina la absurd. N-au trecut decit 25 de ani de cind in magazinele patriei domnea pustiul, iar pentru multi romani belsugul asteptat inca nu s-a materializat. Dar ei se lupta cu consumerismul. De obicei provin din familii instarite, sint la al doilea masterat si locuiesc cu parintii.

    • Olivia, inteleg ca sunt reduceri la Nissa in aceasta perioada si nu ai apucat sa citesti tot ce am postat. De inteles…poate nu m-am exprimat eu corect, data viitoare o sa incerc sa scriu un text mai clar si mai scurt.
      Vezi ca aia cu oistea, daca locuiesti in capitala Romaniei, sunt la maxim 5 km de tine, in orice punct ai sta. Daca nu ma crezi, te duc personal sa vezi. Nu suntem in New York…

    • @Ryo “to delighting in condescending, inaccurate explanations delivered with rock solid confidence of rightness and that slimy certainty that of course he is right, because he is the man in this conversation.” this is what I found in urban dictionary. Can you point me what was innacurate? Also, if you just write in English just to prove that you are a person that needs our consideration and Romanian is not cool enough, please don’t bother to answer me.

    • @Bogdan: ramine valabil ce a zis Ryo (in engleza !)

    • @Bogdan: n-ai facut decat sa demonstrezi inca o data ca aveam dreptate, iar faptul de a adauga continuarea citatului fara sa pricepi ideea de baza, sau macar sensul frazei, doar intareste ideea. PS: era un citat, am preferat sa-l las in engleza, caci in romana nici macar nu exista echivalent, de ce oare?

  41. Draga Simona si “internet”,

    Sunt si nu prea sunt de accord in tot ce s-a scris mai sus. S-a ma explic: Da, sunt toate comoditati ale noastre si nimic nu e gratis sau usor, dar fiecare lucru pe care il avem, dorim sa-l avem sau a devenit o necesitate in societatea in care traim (care am ales-o sau pur si simplu ne-am nascut) asa ca, nu va mai plange-ti si acceptati-va soarta, ori gasiti solutii pentru ca, postandu-va viata mizerabila nu ajuta defapt la nimic.

    • Ba ajuta! si inca cat sa vad astfel de “postari mizerabile”. Solutii se gasesc oricand, fiecare adult poate, daca vrea cu adevarat sa vina cu o solutie. Mai greu e pana ajungi sa-ti dai seama ca ai nevoie de una. E mai usor digerabil cand ii vezi pe altii chinuiti, daca e si umor, atunci razi de altii, razi de tine si pac dintr-o data esti constient. Si viata poate fi frumoasa din nou. Pentru mine locul asta e o mare sursa de relaxare si asta e singura solutie a mea de a ma opri sa ma comport ca o nebuna. Pentru ca imi dau seama ca ma agit doar ca sa transpir:)

    • Ionut, ar trebjui sa ai un pic de simt al umorului. Cind oamenii “isi posteaza viata mizerabila” de fapt se autoironizeaza si descriu situatii de natura umoristica.

    • ionut, da n-ai citit tu bine. io am cea mai misto viata ever.
      ia zi, fiule, a lu matale de ce e mizerabila?

  42. Sa spunem ca omuletul asta reuseste sa sintetizeze. Oricum,e o serie de urmarit.

  43. beletristica si gramatica ne omoara mai rau decit gageturile si stresul 🙂 🙂 🙂

  44. eu am renuntat odata la stresul asta. adica am plecat dintr-un job pe care mi-l doream foarte mult, pentru ca am vrut sa am grija de mine. dar nu merg toate ca in povesti. un an m-am zbatut ca pestele pe uscat. a fost groaznic. ma imprumutam si de bani de paine. asa ca acum prefer sa am stres ca sa am un comfort minim spre mediu, decat sa mai trec prin ce am trecut cand am vrut eu sa fiu free spirit. de fiecare data cand imi vine sa fug, imi aduc aminte de ce am patit atunci si ma gandesc ca n-as vrea sa mai trec prin asta si cu fiul meu. am o munca intr-o multinationala, destul de prost platita, doar ca nu imi permit sa plec. n-am unde. asa ca stau si indur. stiu ca nu iau nimic cu mine dupa ce mor, dar nici prea multe nu am acum. nu incerc sa reduc, ca n-am ce. incerc numai sa mentin. in imaginatia mea, imi dau demisia si imi vad de viata mea unde fac ce vreau, imi cresc copilul asa cum trebuie, ii acord atentia si timpul pe care il merita, la fel si sotului meu. doar ca in imaginatia mea nu exista bani. ce zici, tu, simona, se refera la oamenii desi tocmai a aparut iphone 6 se gandesc deja la lansarea iphone 7, desi habar n-au ce ii deranjeaza la iphone 6 sau ce i-a deranjat la iphone 5 de l-au schimbat cu iphone 6. ala nu se numeste comfort. aia se numeste prostie, consumerism inutil.

  45. Eu mi-am dat demisia acum 3 ani si lucrez de acasa. Nu sunt un om bogat, dar ma descurc. Si am un frumos sentiment de implinire, desi am si spaime firesti (daca luna aceasta nu lucrez, idiferent din ce cauza, no papa! ) 😉
    E greu? 😉 Destul. 😉 E bine? 😉 Super! 😉

  46. Draga Simona,
    iti spun drept ca am vazut titlul publicat de cineva pe facebook si am citit doar 30% din articolul tau astfel incat sa imi formez deja o parere, si tot ce spui tu poate fi adevarat dar daca nu esti multumita poti incerca oricand varianta traiului in padure unde nu trebuie sa platesti nimic decat sa facilitezi anumite servicii padurarului sa te scape de anumite “neplaceri” care ti s-ar putea intampla pe acolo (nu o lua personal, vroiam sa zic ca nici acolo nu ai avea linsite). Sau, varianta a doua sa nu mai traiesti in romanela unde ti se iau 110% din ce produci luna de luna sau poate chiar mai mult si nu iti permiti absolut nimic, si mai mult de atat vezi doar oameni incruntati, rai, si tarani prosti si ne-educati si ca te indrepti spre vest 😉
    Mda.. cam atat a ramas in mare din tara lui papura voda. 🙂 betivi in canale, noroi, mancare expirata si preturi de las vegas, apucaturi de rusi, batai, bisnitari samd.

  47. Din punctul meu de vedere exista un confort necesar, minim, restul sunt fite.
    Stau intr-un oras mic, am un serviciu bunicel, sotul idem, 2 copii si o soacra, casa, curte, cateva oratanii, un solar, ceva pomi fructiferi in curte, pentru consumul familial, o masina – normala, si sunt multumita. Dar la curte trebuie sa muncesti. Daca vrei sa mananci sanatos trebuie sa mulgi capritele pentru lapte si branzica, sa sadesti, uzi, sapi, plivesti daca vrei sa ai legume bio – adio maini finute si unghii mari de primavara pana toamna. Pentru cineva care a stat la bloc de cand s-a nascut si pana la 29 de ani, e o schimbare majora, mai ales daca n-ai ingrijit decat 2 – 3 flori la ghiveci. Si totusi imi face placere si am o mare satisfactie cand adun recolta, si imi fac conservele pentru iarna.
    Si totusi n-as renunta la baia din casa, la apa calda la bucatarie, la cuptorul cu microunde, la masina de spalat rufe – cea de vase mi se pare un moft – la robotul de bucatarie, la cablu tv, la internet – desi nu-mi permite timpul sa le folosesc prea mult. As renunta la creditul de la banca, la sobe pentru o centrala pe gaz – bugetul nu permite inca, la calcat am redus la minim.
    In concluzie: viata la tara nu e chiar usoara! Chiar daca sunt la oras!
    Si n-as renunta la telecomanda tv-ului, telecomanda care, de 3 zile, e de negasit. Am o banuiala ca cei mici i-au facut de petrecanie si au aruncat-o la gunoi, altfel as fi dat de ea prin casa. Si din acest motiv tv-ul sta pe un singur canal, caci e foarte greu sa fii pe post de telecomanda.
    Va doresc o seara buna si sa faceti intotdeauna numai ce va place!

  48. Maaaaa rautaciosilor lasati fata in pace,vine vine primaaaaavaraaaa,astenii pe cimpiiii,hai sa le adunam cooopiiii.totusi parerea mea este ca ai prea mult timp liber si energie de consumat altfel n-ai fi deschis subiectul asta.Din ce am inteles corecteaza-ma daca gresesc,ai si tu acolo o gospodarie cu cevasilea acareturi,oratanii in curte,omu tau,un puradel,alea alea.si ceva auxiliare(adica parinti,socrii) de te ajuta in curte sa tii gospodaria.Zic si io nu dau cu paru,daca nu ai avea ajutoare nu prea mai aveai timp sa tii blogu ,sa scrii articole cu astenia in depresie.Umbla o vorba in tirg, ca paianjenu nu sta sa-si plinga de mila.cind vine ploaia si-i strica pinza,se apuca si o repara,dupa care trece mistretu si-i rupe pinza,o repara iar,si tot asa,fara oprire, povesti cu tilc.Hai pa ma duc sa joc cu fi-mea “Nu te supara frate”,daca vrei vino sa joci si tu.

    • Cristi, faci confuzie! Nu e blog-ul meu! Eu doar am adaugat un comentariu. Cat despre timp liber, inca mai am putin pana incep treburile prin gradina. Si, din pacate, mai traieste doar mama – care e la 400 km de mine – si soacra – are 76 de ani, crezi ca mai poate munci?
      In alta ordine de idei, citeste cu atentie si nu incerca sa judeci! Aparentele pot insela!
      O zi buna tuturor!

    • Raspunsul era adresat,evident,Simonei,si apropo,eu nu judec pe nimeni,este o intuitie…….feminina

    • eu mereu ma intreb cum mamaia si tataia reuseau pe langa serviciu (tataia) s i muncit cu ziua (mamaia) mai aveau si gospodarie (vaci, porci, minim 100pasari, gradina etc) , gatit de 3 ori pe zi ( nu era curent electric tot timpul sa mearga frigiderul mereu), si 4 nepoti. Si erau calmi si senini, si aveau timp si de mers la biserica.
      Da, totul era mai simplu.

  49. parerea mea e ca de multe ori aceasta ,,alergatura,, intr un cerc vicios e doar un mod de a fugii de probleme ,de ce mai multe ori chestii sentimentale ,pisice,greseala intentionata ,legate df relationarea cu ceilalti si chiar cu noi insine ,o chestie de genul,,nu vezi ce ocupat sunt nu am timp si de prostii sentimentale psihico fanteziste,sunt un om cu picioarele infipte solid in concret cu un standard de viata si restul sunt prostii, si mai luam cite ceva de firma ,de fite incercind sa umplem un gol caruia nu i putem da nume sau chip in alta ordine de idei tin sa multumesc celor cu dislike si ca sa i incurajez sunt primul care mi dau DISLIKE 😕 😛 😈

  50. a socotit cineva vreodata cat timp pierdem sa ne stisfacem nevasta / sotul din dotare ?
    eu mai am si doo secretare, noroc ca una e naspa…
    restul sunt fleacuri…

  51. Anon,ai perfecta dreptate,nu o sa mai fie niciodata ca inainte.Afroditus,tú nu sti pe ce lume traiesti,trezeste-te la realitate!!!!

  52. […] Suntem sclavii confortului nostru – simonatache.ro316 shares 428 comments 6289 likes 8 tw. trackbacks 14178 tw. followers […]

  53. Bine te-am regasit Simona.,Nu-mi place sa critic pe nimeni,dar nici sa fiu criticat,fiecare cu ideea lui si o respect!

  54. […] Suntem sclavii confortului nostru – simonatache.ro 316 shares 428 comments 6289 likes 8 tw. trackbacks 14178 tw. followers […]

  55. Comentarii si comentarii ! Fiecare cu orgoliile, egoismul, aroganta, libertatea, constiinta, umilinta, compasiunea etc adica cu calitatile si defectele pe care si le-a format-implementat considerand ca-i sunt necesare pentru a experimenta unica trecere prin viata ! Unii se trezesc la timp si simplifica totul altii nu se trezesc niciodata si se complica din ce in ce mai mult iar altii care nu dispun material se vor multumi cu cat au fara a avea aspiratii sau iluzii ! Daca am urmari natura am avea foarte multe de invatat si am constata ca viata pe care o obtinem este un miracol care trebuie trait cat ma simplu in perfecta armonie, unitate, dragoste, iubire neconditionata si nu in egoism, ura, orgoliu, altruism. Goana, de la nastere pana la moarte, pentru acumulare sau asa-zisul trai decent ne-a transformat in robi-sclavi-arendasi-aristocrati-elite-regi-imparati, uitand permanent ca toti ne nastem egali si murim egali, adica venim in iata fara nimic si plecam fara nimic ! Luati ca exemplu corpul uman care este constituit din trilioane de celule . Toate lucreaza la unison pentru asi mentine viata . Daca un grup de celule s-ar revolta si ar iesi din ritmul sacru al vietii ele stiu ca urmeaza moartea organismului in care se afla, motiv pentru care urmeaza oarbe misiunea de a lipta pentru viata. Separarea aduce distrugerea. O familie unita intotdeauna, cu bune si cu rele, va invinge greutatile vietii. O familie separata, indaratnica, orgolioasa etc va distruge si alte familii pentru a trai numai ea . Deci viata trebuie traita de catre fiecare individ in parte dar si in comunitate, in modestie, unitate, armonie, compasiune, umilinta, iubire neconditionata in legatura cu tot ceea ce ne inconjoara. Sa iubim lumina, energia, aerul, apa, focul, pamantul, eterul, ziua, noaptea, plantele, animalele, piatra, stanca, muntii, padurile etc pentru ca in acest fel si ele ne vor raspunde cu aceeasi iubire si daruire ! Pare utopie dar milioane de oameni au experimentat acest mod de a iubi si nici n-au stiut cand a trecut experienta dintre viata si moarte !

  56. costicamusulmanu

    fără să fac vreun fel de aprecieri asupra comentariilor precedente vă spun tuturor o poveste reală:
    ea, diagnosticată cu cancer, speranță de supraviețuire cca. 3 luni; soțul, prof universitar, ambii foarte ancorați în materiala realitate imediată; după multe căutări ajung la tratament în china (foarte scump, cca 20000usd) la o mănăstire; un călugăr și niște pastiluțe din ierburi au reechilibrat-o energetic (după a doua vizită analizele nu indică nici un fel de tumori!

    • costicamusulmanu

      s-a pierdut restul postării în care era vorba despre faptul că felul lor de a trăi/fi s-a schimbat la 180 de grade; voie bună!

  57. Mie imi chiar place confortul asta. Si, pentru mine, chiar merita efortul. Am avut si experienta vietii la tara (pe care multa lume o vede intr-o lumina asa de idilica, dar asta e o imagine falsa) si imi place mult mai mult acum. Masina e in garantie, daca se strica o duc la service si nu prea am de plata. Asigurarile si alte facturi le platesc online, fara stat la coada, fara nervi. Aspiratorul e silentios, doar ca inca trebuie sa il “indrum” prin casa 🙂 , hainele doar pe pun in masina de spalat si apoi in uscator (mama la varsta mea avea “zi de spalat haine” cand asta facea toata ziua), cuptorul se incalzeste doar cu o apasare de buton, nu trebuie sa sparg lemne, sa le car in casa, sa cladesc / aprind focul, sa astept nu stiu cata vreme sa se incalzeasca cuptorul, caldurica… caldurica – cand e nevoie, daca e prea cald, avem aer conditionat, baia in casa – nu imi ingheata nimic in timpul iernii, nu trebuie sa orbecaiesc prin curte in timpul noptii, netul merge la cautat retele noi, locuri noi, vorbit cu oameni aflati in celalalt capat al pamantului.
    E drept ca nici nu prea ma intereseaza sa am tot timpul ultimul racnet de smart phone, cine stie ce gadget sau masina. Asa ca nu am prea multe de “bifat”.

  58. E bine ca va chinuie luxul si nu saracia…

  59. […] ce sunt angajații sclavi? Păi Simona explică destul de bine. Varianta scurtă: cum poți spune că ești liber când ai rate la casă de plătit […]

  60. Atâta am râs, că era să uit că sunt la lucru şi trebuie să-mi termin task-urile! 🙂

  61. DE MUTAT LA TARA NU SE INGRAMADESTE NIMENI…..STIU DIN PROPIE EXPERIENTA.AM DE VANZARE O VILA IN PARADIS SI NU O VREA NIMENI. FAZA E CA SI EU AM ZIS SA MA MUT LA TARA(DIN BUCURESTI) PT A-MI TRAI VIATA FRUMOS SI SANATOS.EI ASI…..DUPA UN AN ( DA’ AM REZISTAT CEVA 😛 ) M-AM PLICTISIT GRAV SI VREAU INAPOI IN ORAS.
    FAZA E CA FIECARE E FERICIT IN FELUL LUI, SCAV SAU NU .
    FIECARE DUPA POSIBILETATILE PSIHICE……

  62. Am de 3 ani de zile pe lista sa-mi cumpar un raft IKEA si o tableta… doar ca eu nu pot muncii ca sa-mi indeplinesc visul si sa ating standardul visat !..

  63. SI SA TERMIN CE AM INCEPUT MAI SUS : SUNT DE 5 ANI LA TARA , ASTA DUPA CE AM LOCUIT 31 DE ANI IN BUCURESTI, OSAKA, TOKYO, BARCELONA, SIEGEN, KOLN, SI AM RENUNTAT LA TEHNOLOGIE DE ULTIMA GENERATIE SI APARATE EXTRA SCUMPE SAU HAINE DE COLECTIE….NU PT CA NU AS MAI FI VRUT CI PT CA LA TARA NU-TI MAI PERMITI 🙁 FAZA E CA NU-MI LIPSESC, SI ASTA MA BUCURA :P. DECI SE POATE SI FARA SI CU ….DEPINDE DE TINE. RESTUL ESTE POEZIE
    SIMONA TE CITESC ZILNIC….ESTI OAZA MEA <3

  64. Multumesc, ai dat glas la ceea ce simt de cativa ani buni.
    Dar totusi oamenii ma fac sa ma simt ca o ciudata cand le spun ca nu imi place statul la birou 9 ore inchisa 5 zile pe sptamana (deh, sunt dintre cei norocosi). DE CE SUNT O CIUDATA cand spun ca NU E NORMAL ASA CEVA?????

  65. Dar si fara toata bataia asta de cap parc e cam plictiseala :)))

  66. Trebuie sa repar din nou piscina.

  67. Ete fleosc si daca n-ar exista toate astea ce-am face? Ai doua variante: le vrei sau nu. Poti sa-ti faci o bojdeuca in Ticau si sa traiesti bine merci cu 3 gaini si 2 porci. Dar cati vrem? Sa nu ne mai lamentam c-o ducem bine. La munca puturosilor.

  68. Eu cred ca trebuie sa iei niste cursuri de Reiki sa inveti sa te relaxezi 🙂

  69. Eu nu am nimic de rezolvat. Ma intorc de la un job care-mi place si acasa ma duc sa imi fac de mancare, tot ca-mi place. In schimb, nu traiesc mai nimic din tot ce scrie mai sus. Deci, sunt o fericita. De cele mai multe ori, repar singura lucrurile, iar dupa caz, prietenu’. Nu am rate, nu am masina, am doar intretnere de platit, lumona, o suma mica, si cablul. Impozitul e si ala lejer. Cu restul de bani ma bucur de viata. Pe cuvant! Dar aceste bucurii le-am descoperit dupa varsta de 30 de ani. Carpe diem, sau cum zice un mare filosof in viata, “sa fie bine ca sa nu fie rau”. Daca ar fi dupa mine, toate business-urile ar da faliment.

  70. Bine punctat….e unul din motivele pentru care am fugit din Bucuresti dupa 10 ani de trai si carierit…acum sunt acasa cu sotu si copilul aproape de ai mei parinti in Ardeal. De 6 ani nu mai carieresc decat la capitolul mama…si sporadic incerc colaborari…si culmea sunt si happy….ma rog jumatatea mea mi a permis aceasta aroganta…Avem mai putini bani decat in Bucuresti dar mai mult timp pentru noi, liniste in casa de la tara in weekenduri, langa padure si confortul s a simplificat…deci se poate simplifica daca chiar e prea MULT…confort!

  71. Cat de greu o fi sa stai dupa instalator cat verifica centrala, mai bine era sa cumperi sau aduni lemne, sa chemi hornarul, sa faci foc in fiecare soba etc Nu mai ramanea atata timp sa te vaiti pe FB ca nu ai timp 🙂

  72. Sunt putini cei care sunt sclavi si isi permit sa aiba toate cele scrise in acest articol. Din pacate, majoritatea romanilor nu au toate astea, poate doar o casa la care platesc chirie sau rate si o masina dar nu cea mai buna. Sunt sclavi dar doar ca sa aiba ce manca si cu ce se imbraca, restul sunt elitele bucurestiului si ale altor orase mari.

  73. Unele sunt pe alese, cum s-a mai zis in alte comentarii. Afone vs. noname fone, etc.
    Altele aproape ca nu.
    Vrei caldura? Tre’ sa repari centrala.
    Ma rog, sau nu trebuie, si atunci izolezi cu chirpici, pui beshica de porc in geam, ca sa nu platesti nici izolatie, nici termopane, faci TBC sau oftica la 25 si daca economisesti si la antibiotice scapi dracu’ mai repede ca sa te hlizesti de belele altora cu groparii si cateringu’ de coliva.
    Si daca n-ai dat deja coltu la 40 (cum era modelu 50% prin sec.XVIII-XIX) arati de 75 sau 95 si nu-ti mai arde de filozofie.
    Iar daca ai avut inspiratia sa faci copii la 18, asa cum trebuie, poti sa ai bafta sa iti faca copiii cadou un smartfon, da’ problema o sa fie ca n-o sa te poti loga pe FB ca fin’ca nu-ti mai aduci aminte nici cum te cheama, necum parola.
    Vorba poetului spaniol, “in diesem Leben es musst nichts”.

  74. Eu am rezolvat simplu toate astea: m-am maritat. Stiu, la toti ni-i greu!

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Acest site foloseste serviciul Gravatar pentru afișarea pozei de profil a comentatorilor. Pentru setarea unui avatar, accesați acest link.

Question Razz Sad Evil Exclaim Smile Redface Biggrin Surprised Eek Confused Cool LOL Mad Twisted Rolleyes Wink Idea Arrow Neutral Cry Mr. Green