Energia nu vine cu tramvaiul și nici n-o aduce, pe mătură, o vrăjitoare

Știți momentul ăla în care ești acasă și citești ceva sau poate te uiți la televizor, ori poate gătești sau – de ce nu? – faci karaoke cu prietenii? Și se întrerupe curentul.

Ori poate ești la birou și ai ceva ultraurgent de terminat sau ești într-o ședință în care se ia o decizie importantă și cineva tocmai prezintă pe un ecran niște indicatori financiari de care depinde totul. Și se întrerupe curentul.

Ce faci în momentul ăla? Pui mâna pe telefon și, foarte-foarte nervos, suni la furnizor. Abia controlându-ți tonul, îi spui că ai nevoie de curent electric în momentul ăla, că absența lui îți perturbă grav existența, că e foarte nasol ce s-a întâmplat și că trebuie musai să se rezolve cât mai repede, altfel… o să te superi îngrozitor. Pentru că, pur și simplu, nu poți funcționa fără energie. Vocea de la celălalt capăt al firului îți spune că există, într-adevăr, o avarie mai mare sau mai mică și că se va rezolva, să zicem, într-o oră. “O ORĂĂĂĂĂĂĂĂĂ? Este inacceptabil așa ceva!!!!!”, spui.

După care, bătând din picior, te pui pe așteptat. Aștepți SĂ VINĂ CURENTUL. Nici o secundă nu te întrebi cum vine curentul ăsta. Vine cu autobuzul? Vine cu taxiul? Vine pe jos? Sau poate vine cu avionul? Îl aduce, pe mătură, vreo vrăjitoare? Îl transportă vreun covor fermecat? Sau, poate bagheta magică a unei zâne îl propulsează înapoi în casa, în biroul și în viața ta?

Realitatea e că energia vine de la oameni chiar și atunci când se numește “energie electrică”. Chiar în momentul ăsta, în care tu tropăi nerăbdător, niște oameni sunt în stare de maximă alertă. Nu au voie să întârzie cu rezolvarea problemei, nu au voie să greșească, nu au voie să ezite și nu au voie să își facă treaba altfel decât repede și perfect. Pentru că, de toate astea, depinde confortul a milioane de persoane.

Eu recunosc că, atunci când m-am confruntat cu o defecțiune și așteptam să SE REPARE, nu m-am gândit niciodată la presiunea care e pe oamenii care intervin la fața locului. De-acuma o să mă gândesc. O să mi-i imaginez cocoțați pe stâlpi, așa, ca în clipul de mai jos, o să am mai multă răbdare și, cu siguranță, o să-i prețuiesc mai mult.

Clipul face parte din campania Energia vine de la oameni, prin care Grupul CEZ își aniversează 10 ani în România, o campanie inspirată de oamenii care muncesc zi de zi, pentru a le asigura celor aproape 1,5 milioane de clienți energia de care au nevoie. Grupul CEZ asigură alimentarea cu energie electrică a şapte județe din sudul țării (Argeş, Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea şi Teleorman) și a realizat, în Dobrogea, cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa, care funcționează deja de 3 ani.

Voi ce ziceți? Vă gândiți vreodată că toate lucrurile fără de care nu putem funcționa vin, în cel mai concret sens al cuvântului, de la oameni?

___________________

*** Acest text trebuia să apară acum două săptămâni. L-am amânat până astăzi, din motive lesne de înțeles. Cu siguranță, nici acum nu e momentul potrivit pentru el, doar că nu va fi momentul potrivit pentru multe luni de acum încolo. Nu e momentul potrivit nici să bem o bere, să mergem la film sau să mai râdem cu prietenii. Dar pur și simplu o facem. Viața e un tăvălug care ne împinge înainte fără să ne întrebe nimic. Plângem, râdem, ieșim în stradă, facem cumpărături, mai plângem și mai râdem un pic, muncim ca să ne câștigăm pâinea, ne onorăm contracte…