Despre decență și cât de puține știm despre primul ajutor
Ieri a murit un om la metrou. Pur și simplu s-a prăbușit din picioare, a intrat în stop cardiac. Un medic aflat la fața locului a încercat să-l resusciteze, mai întâi împreună cu un student la medicină, apoi cu încă un medic, până când a ajuns echipajul ISU. Din păcate, nu s-a mai putut face nimic, omul avea în jur de 60 de ani și o condiție medicală complicată. Dar nu asta e tema acestei postări, ci comportamentul celor din jur atunci când cineva încearcă să acorde primul ajutor. Întâmplarea face ca primul medic care a intervenit să fie o cititoare veche a blogului, Dr. Quinn. Pentru că cele întâmplate ieri au lăsat-o cu un gust amar, mi-a trimis un text, pe care am decis să-l public. Iată-l, în cele ce urmează:
„Dragă prietene, coleg de existență,
Sunt un amărât de medic care tocmai și-a practicat meseria în stradă, fără halat, fără stetoscop, fără ecuson. Un om la fel ca tine. La distanță de câțiva metri de mine s-a prăbușit un alt om. Îți scriu pentru că azi mi-ai stricat complet ziua și m-ai umplut de amăreală și nedumeriri. Hai s-o luăm pe puncte:
– Când m-ai împins, la urcarea în metrou, am presupus că te grăbeai. Așa că, mai târziu, nu am înțeles cum de ai găsit răgazul să mă filmezi cu telefonul, în timp ce făceam masaj cardiac. Sper ca măcar să-ți folosească înregistrarea, poate ajungi să prinzi câteva idei de bază, urmărind-o. De fapt, chiar îți recomand un videoclip, dacă îți plac filmele cu bătăi, o să recunoști și personajul, îl cheamă Vinnie Jones.
– Când te-am dat deoparte ca să ajung la victimă, nu te împingeam așa, de-aiurea, că-mi plăcea cum foșneste geaca ta. Crede-mă pe cuvânt, că voiai tu să te holbezi la el din primul rând nu-l ajuta cu nimic.
– La fel, te rog să mă crezi că știu cum se face masajul cardiac, mai ales după ce ți-am spus că sunt medic. Nu trebuie să-mi spui că inima e în stânga și acolo se apasă, nu pe centru, cum făceam eu. Inima poate fi și în drepta, rar ce-i drept, dar nu de aia apăsam eu acolo.
– Când i-am ridicat hainele ca să pun urechea pe piept, nu voiam să vad dacă are maiou curat. În schimb, te-am rugat să faci liniște, că poate aud ceva bătăi… N-ai tăcut, dar probabil era mai important să comentezi tu evenimentul.
– Apa turnată pe gât nu ajută, dimpotrivă. În asemenea situații, bietul om nu se descurcă nici cu saliva proprie, iar să mori înecat nu-i prea vesel. De altfel, dacă ai fost atent, poate ai observat că, atunci când am avut cu ce, chiar l-am aspirat. Așa că nu mai insista cu sticla de apă.
De ce-ți scriu toate astea? În speranța că, data viitoare, poate te abții de la toate cele de mai sus. Sau că poate chiar te hotărăști să înveți despre primul ajutor. Sau că poate îți rogi măcar copilul să facă astfel de cursuri. Așa ai o șansă să nu-ți rămână dator cu viața pe care i-ai dat-o, când te vei prăbuși lângă el.
Cam asta aș avea de transmis celor care chibițează la câte o nenorocire ca asta. Și în viață, ca și în medicină, primeaza ideea de a nu face rău, chiar dacă nu poți să faci bine.
Să fim sănătoși,
Dr.Quinn”
Toată stima, doamnă.
Subscriu !
Doamne, e plina lumea de din astia care te-ar omor din prostie! Si sunt chiar mai periculosi decat cei carora nu le pasa .
pacat ca in scoli nu se predau macar notiuni minime de prim ajutor. “Sanitarii priceputi” era o scoala in sine, lucrurile erau luate in serios si de copii dar si de cei care ii pregateau. Si , cum spune Dr Quinn: daca nu esti in stare sa salvezi un om, macar sa nu ii faci rau sau s anu incurci..
Trist, din păcate facem circ din orice situație, fie ea de viata sau de moarte. Ce este tragic este ca nu învățăm nimic din ceea ce încearcă alții sa ne explice. Rămân însă cu speranța că generațiile viitoare vor scoate capul la suprafață.
Din pacate, intr’adevar asa este. Te omoara prostii fara sa vrea !
Ar trebui in scoli sa ii invete pe copii si un minimum de cursuri de prim ajutor.
Cred ca pana binevoieste scoala sa ni-i invete, punem noi mana si facem un curs de specialitate, dupa care ne punem si copiii la punct (cand or creste, ca a mea are 2 ani). Sau, daca is de varsta mai mare, mergem sa invatam impreuna.
de acord, asta se intelege, dar ce ne facem cu cei apti sa procreeze si inapti sa educe?:? ca sunt mai multi decat credem noi..si toarna copii fara discernamant…
Se pot face astfel de cursuri la Crucea Rosie. Eu am facut acum 2 ani si, in urma unui examinari, am legitimatie de prim ajutor. Cursul era in jur de 150 lei / 2 zile de weekend.
Pe langa asta se gasesc in comert carti de prim ajutor (se numeste manual de prim ajutor) si este destul de util pentru cine vrea.
@ eva iosdevina: atunci să-i castrăm oleacă pe ăștia inapții… ori chiar să-i trimitem direct în lagăre de muncă forțată. Atunci vom putea respira ușurați noi, intelectualii și oamenii de bine!
aCID- bre, citeste inainte de a trage concluzii din resturile gandirii matale! zisai sa ii scolim dar, nah, daca ai matale idei mai bune..go ahead!
Mda, lumea e mare amatoare de senzatii, si atunci cand cineva are nevoie de ajutor, majoritatea se holbeaza sau ( si mai rau) filmeaza sau fac poze. Nu generalizez, mai sunt oameni care chiar dau o mana de ajutor. E mai usor insa sa ignori, sa nu te murdaresti, sa nu dai atentie. Stiu cazuri de om cazut pe strada in fata spitalului, si asistentele care erau in pauza de tigara nu s-au sinchisit de el pentru ca ” probabil era mort de beat”. Nici oamenii care treceau pe acolo,majoritatea de fapt, nu au facut vreun gest. Cred ca mai presus de a nu face rau, este sa fii om, inainte de toate.
Si pe mine m-a intristat si m-a nedumerit o scena petrecuta inainte de sarbatorile de iarna, pe o artera foarte circulata de la intrarea in Bucuresti. M-au intristat mai multe de-a lungul vremii, dar asta cel mai mult. O copila fusese lovita de masina pe trecerea de pietoni. La fata locului se aflau deja o ambulanta, doua masini de politie, multi politisti si multi oameni. Copila era urcata pe scuarul care despartea cele doua sensuri de mers, cu pieptul gol, in timp ce medicii ii faceau manevre de resucitare. Era un adevarat “spectacol” cu foarte multi “spectatori” care urmareau totul de pe margine, stransi ca la circ, multi gura-casca. La acesti spectactori pietonali se adaugau soferii maisinilor care treceau in continuare pe langa, intrucat circulatia nu fusese intrerupta. Soferii incetineau ca sa urmareasca si ei spectacolul. Stiu ca romanii sunt “necrofili” si au o placere nebuna sa urmareasca oameni muribunzi, cu mainile in buzunar, nu mai am nicio pretentie sau o speranta de educare de la ei. Insa oamenii legii? Politistii? De ce nu au facut nimic ca sa izoleze zona? In alte tari, politia izoleaza imediat zona accidentului/crimei, instaleaza paravane, ii alunga imediat pe gura-casca. La noi de ce nu se poate? Noi de ce nu putem sa ne civilizam, sa ne umanizam, sa ne educam? Noi de ce trebuie sa ne comportam mereu ca niste babuini? De ce copila aceea (care, mai tarziu am aflat, a murit, din pacate) trebuia vazuta murind, cu pieptul gol, de zeci de gura casca? Trist, ingrozitor de trist si amar! Nu stim sa respectam si sa aparam demnitatea umana. Pentru ca noi insine nu suntem demni.
*resuscitare (am scris in graba)
I lav iu Dr Quinn! <3
me too doc…no other comments…
Doamne, ce cumplit. Ma ia cu fiori. Fix acum doua zile, bona mea imi povestea ca a vazut un om semi-inconstient pe o banca, intr-o statie de autobuz si ca, desi statia era plina, nimeni nu se apropiase de om sa-l intrebe cum se simte. Din fericire, bona mea e o persoana cu simt civic, s-a oprit, a incercat sa comunice cu persoana respectiva, a chemat ambulanta si a stat cu el pana l-au luat. Dar mi se pare, in continuare, groaznic, cata lumea se face ca nu vede. De fapt, nici nu stiu ce e mai rau, sa te faci ca nu vezi sau sa faci ceva care sa-i faca si mai rau persoanei respective (chestia cu apa, in cazul de fata sau, daca mai tii minte, a scris candva Karioka un articol despre aspirina si cum niste “bine intentionati” din astia voiau sa-i dea aspirina mamei ei care facea o criza de epilepsie pe peronul unei gari).
S-au făcut studii care au ajuns să explice comportamentul din prima ta poveste. Se pare că, atunci când e multă lume în jurul cuiva aflat în impas, are loc un fel de dispersare a responsabilității, practic toată lumea așteaptă să intervină celălalt. Dacă e de față un singur om la o nenorocire, șansele să intervină sunt mult mai mari decât dacă sunt 100. Trist pentru specia umană, dar se pare că așa se explică.
@ Simona: https://www.youtube.com/watch?v=iSfVvldlhqs
Masajul cardiac se face cu toracele deschis se ia cordul in mana si se maseaza …. ceea ce se face in resuscitarea “pe strada” se numeste COMPRESIE CARDIACA …. daca tot scriem poate si intelegem. BAFTA!!!!!
O, da! Iar acum, pentru ca toti cunoastem terminologia corecta, lumea va fi un loc mai bun si vom avea, cu siguranta, ceea ce ne lipsea ca sa fim in stare sa acordam primul ajutor!
Hai ca si tu ii zapacesti si ii incurci. Exista masaj cardiac intern si extern. Ce zici tu e intern si se face in sala de operatie in mediu steril . Ce se face in strada e masaj cardiac extern unde e la fel de corect sa spui compresiuni toracice. Internetul nu e intodeauna o sursa corecta asa ca intereseaza-te in sistemul de urgenta te rog si citeste protocoalele
Alex voia doar sa faca putin pe desteptul, iertati-l.
pretene…tu ești ăla cu geacă de fîș și care filmează?! postarea este despre situația oripilantă (pentru unii, desigur) în care un profesionist acordă prim-ajutor și niște părerologi nu-l lasă iar nicidecum despre vreo comunicare pe teme medicale unde s-a comis blasfemia de a se spune inimă în loc de cord…
nespa?
baspa!
Gresit. Termenul este corct. Ce zici tu se numeste masaj cardiac INTERN. Se practica extrem de rar, de obicei in timpul chirurgiei cardiotoracice. Manevra practicata uzual in timpul resuscitarii se numeste masaj cardiac EXTERN. Ambele au ca scop compresiunea cardiaca. Daca gandeai, nu incercai sa pari altfel decat esti.
Eu, in ultima instanta, n-am nimic cu privitorii-filmagii.
Dar ma omoara cu nervii capului aia care stau pe margine, habar n-au ce dracu se intampla (fiziologic, metabolic, etc) dar zbiara la tine din toti plamanii ca faci manevre gresite, sau iti cer socoteala sau se pun si pe vreun misto, asa, ca sa mai treaca timpul.
Si, vorba cititoarei tale, sa mai termine dracu o data cu apa lor, ca zici ca suntem nascuti in deșert. La orice ce se intampla, vine unu cu paharul cu apa si-l toarna victimei pe gat.
altul care ar prefera sa moara decat sa renunte la telefonul mobil.
Nu prea mai stiu ce sa comentez in plus 🙁
Din pacate de foarte multe ori se intampla situatii asemanatoare si nimeni nu reactioneaza, asteapta pe altul sa intervina..si mai si comenteaza aiurea cand cineva (chiar si calificat!!) preia procedurile de resuscitare.
De multe ori imi imaginez cum ar fi daca s-ar intampla un astfel de scenariu cu mine de fata. Si ma ingrozesc la cum ar reactiona cei din jur…
Cursuri de prim-ajutor se organizeaza, de exemplu la SMURD..la noi in Tg Mures au fost campanii in care voluntarii smurd au mers in scoli si licee pentru a invata copiii si profesorii manevrele de resuscitare..si au fost de folos, din ce am auzit eu cel putin un copil si-a salvat bunicul cand era in vizita si intrase in stop cardiac.
Si pana la urma nu cursurile sunt cea mai mare problema, ci empatia.
P.S. Dr Quinn-you are the best 😉
Eu a avut o experienta neplacuta intr-o biserica. Nu foarte departe de mine era un adolescet caruia la un moment dat i-am vazut paloarea alb-galbuie si mi-am zis ca daca nu va iesi din biserica, in curand va lesina (era o biserica micuta, iar lumanarile se aprindeau in interiorul lacasului). Nici nu am terminat bine de gandit asta, ca l-am si vazut pravalindu-se pe jos. Imediat m-am dus la el, incercand sa vad daca e constient (nu era) si am inceput sa strig catre barbati sa vina sa ma ajute sa il scoatem afara, si catre femei sa aduca o putina apa sa il stropim pe fata. Lumea privea initial paralizata, parca erau intrati in transa patrunsi de flacara credintei si nu mai vedeau nimic. Dupa ce m-am chinuit singura secunde bune, a inceput si lumea sa se apropie. Imediat ce a fost scos afara si si i-am dat cateva palme si l-am udat pe fata cu apa si-a revenit… iar eu am ramas cu un gust amar. Nu pot intelege nici azi cum stateau oamenii si se uitau la mine si la acel baiat fara sa faca nimic. Au fost cateva secunde sau zeci de secunde, dar mie mi s-au parut o eternitate. Eu nu am absolvit nicio scoala medicala, dar asa mi-au dictat instinctele in acele momente.
Am facut si eu un curs de prim ajutor acum cativa ani.
Unul din primele lucruri importante pe care ni le-a comunicat “invatatorul” a fost ca, atunci cand nu stii sa acorzi primul ajutor si ai cunostinte de genul “asa cred io”, mai bine nu mai acorzi prim ajutor pentru ca mai mult rau faci.
Dar ma gandesc ca lumea care comenta intr-un fel vroia sa ajute, nu sa faca rau..E la fel de adevarat insa ca romanu s-a nascut sa dea sfaturi si povete chiar daca nu e pe subiect..
Pana una alta, D-zeu sa-l ierte si sa ne ierte si pe noi!
pe dracu’ voiau sa ajute…cautau senzationalul…
am mai scris aici cum dimineata la 9-10 pe sensul de pitesti pe A1 ramasese o duba in pana iar seara pe la 18-19 cind ma intorceam spre pitesti aia erau tot acolo; le-am dat o sticla de apa si niste fructe, ce aveam prin masina si mi-au spus ca am fost singurul care a oprit!!! in 8 ore???!!! la aia nu s-a oprit nimeni ca erau mai brunetei de la natura, nu aveau singe pe fata sau picioare rupte;
de la gaitele lui kiritescu, alea de alergau la geam sa vada mortii, nu s-a schimbat mare lucru in tara asta…
Ti-a dat sfat prost cel care a tinut cursul. E vorba de prim ajutor unde fiecare secunda conteaza. Cand vorbesti de prim ajutor nu inseamna ca ii administrezi medicamente sa faci rau ci doar aplici metoda HELP ME :
Hiperextensia capului+Eliberarea cailor respiratorii+Luxatia mandibulei (de fapt e subluxatia mandibulei, dar nu mai suna la fel de bine)+Pensarea nasului+Masaj cardiac Extern. Cel mai rau e pasivitatea. Nu trebuie sa te bagi in bravurisme, trebuie doar sa iti pese si sa obtii anumite informatii despre starea victimei care poate fi de real folos chiar si echipei de urgenta. La un om care nu respira si nu ii bate inima mai mult rau nu ii poti face decat sa il asisti pasiv. Daca chiar nu te descurci deloc cu interventia in astfel de loc apelezi 112, pui telefonul pe speaker sa nu trebuiasca sa tii in mana si ceri ajutor sa te sfatuiasca ce sa faci pana ajunge cineva mai in masura sa acorde primul ajutor. Important e sa nu fim pasivi!
Un lucru important invatat la lucrarile practice de medicina de urgenta (anul IV) a fost “siguranta salvatorului” si ni s-au dat diverse exemple: intrat in cladire in flacari inaintea pompierilor, atins fire de inalta tensiune (masina intrata in stalp) inainte de sosirea celor de la electrica, masina intrata in teava de gaz si intervenit inaintea celor de la gaze, etc…plus un alt exemplu al unui medic urgentist f bun, belgian sau asa ceva, care atunci cand a ajuns la locul accidentului si s-a dat jos din ambulanta, nu s-a asigurat, a depasit unul cu viteza ambulanta si l-a luat din plin 🙁
Asa ca ar trebui sa ne gandim de 2 ori cand si cum intervenim…
Situatia asta, fratilor, este si rezultatul stirilor de la ora 5. Pentru ca asa cum zicea cineva aici mai sus, oamenilor place spectacolul morbid…. Mentalitatea asta aiurita si prost inteleasa, plus lipsa de educatie din familie sau/si din scoli da nastere la gura-casca, care culmea, mai si filmeaza cu telefionul.
Dincolo de educatia pe care ar trebui sa o primeasca in familie, e si statul responsabil, ca nu avem (?) sau nu aplica (?) protocoale in interventii pe strada, asa cum zice cineva mai sus, de genul paravane si/perimetru inchis, interzis…
Am asistat acum un an, fara sa vreau, la o interventie din asta cu final nefericit. In gara Saint Lazare, din mijlocul Parisului. Una dintre cele mai mari gari de zona suburbana din Europa, unde tot la 10 minute vine sau pleaca un tren. Au cred 15 linii. VA dati seama ca daca intarzaie un tren, fie si macar 5 minute, traficul este dat peste cap. Ei bine, ma pregateam sa iau un tren, dimineata sa ma duc intr-o suburbie, nu chiar la ora de varf. Un calator lesinase sau asa ceva, ca tot peronul si trenul cu care venise, era inchis pe toata lungimea lui, intrasera cu ambulanta pana pe peron (!) si instalasera paravne, astfel incat n-am vazut decat picioarele victimei si mi-am dat seama ca se agitau cateva persona in jurul lui (am vazut dupa pantofi ca era barbat).
Trenul meu era paralel cu peronul si fara sa vreau, cateva minute, am asistat mai mult sau mai putin la ce se intampla pe partea cealalta. Nimeni din compartiment n-a scos un cuvant, nu s-a inghesuit la geamuri, nimic.
Am vazut doar ca la un moment dat toata agitatia s-a oprit, au luat paravanele si am decoperit un corp acoperit cu un cearsaf alb (cliseu,nu?)… Apoi trenul meu a plecat… Am fost foarte trista toata ziua, ca mi-am dat seama ca de cand am plecat din Romania, nu mai vazusem nici inmormantare nici accident, asa de aproape….
In fine…
In ce priveste primul ajutor, am partiipat ani de- randul la “Sanitarii priceputi”, si pentru asta multumesc educatiei comuniste. N-am avut ocazia (din fericire) sa aplic cele invatate decat o data intr-o gara, (lesinase o tanti, era innabusitor de cald) si atunci prêt de cateva minute, pana au venit pomierii.
Dupa atentaele din noiembrie de la Paris, foarte mult lume s-a inscris la cursuri de prim ajutor, care aici sunt gratuite si sunt organizate fie de primarii fie de pompieri. Oamenii s-au trezit, si-au dat seama ca maine poate au nevoie sa stie ce trebuie sa faca intr-un anumit tip de situatie. Se discuta intergrarea obligatorie in scoli a astfel de cursuri si invatarea gesturilor simple care permit victimelor sa castige secunde pretioase pana vin medicii….
Imi pare rau pentru Dr Quinn, imi pare rau pentru ca a fost supusa unei astfel de situatii, pentru ca stiu ca nu situatia in sine doare, cand faci totul ca sa o rezolvi, ci prostia din jur, care te izbeste intre ochi, si de care nu poti scapa….
Aveti tot respectul meu, doamna doctor!
1-Romanul adora sa privească orice fel de spectacol, mai ales dacă e pe gratis. Și 2 la mana, romanului ii place sa își exprime inteligenta lui suprema în astfel de situatii.
Un mare procent din romani duc lipsa de cultura. Dar nu sunt numai ei de vina.
In statia Eroilor exista un defibrilator automat. Sunt curios cati stiu ca el exista acolo sau cum se foloseste, mai ales ca intra sub legea bunului samaritean si chiar salveaza vieti.
Cat priveste cursurile de prim ajutor cel putin descarcati si cititi cursul oficial ERC de aici http://www.cprguidelines.eu/assets/downloads/guidelines/S0300-9572(15)00327-5_main.pdf?
Eu poate nu m-as baga la primul ajutor daca nu as sti SIGUR ca ajut victima cu interventia mea, dar mai mult ca sigur as lua de guler niste Gigei din astia nesimtiti. Dom´le, e un medic acolo care isi face treaba, chiar asa de plin de importanta sa fii, atat de nesimtit, sa comentezi si sa ii dai lectii, stand cu telefonul in mana? Le-as baga telefoanele alea pe gat tutor care filmeaza oameni in agonie.
OK, Făt-Frumoaso, data viitoare așa să faci. Și nu uita să postezi pe FB faza!
Asta mi-a amintit de o intamplare petrecuta in metrou, acum niste ani buni.
Eram in vagonul de metrou, in picioare, ma tineam de bara. Langa mine, un pusti, student probabil. In fata noastra, pe scaune, doua fete (tot studente). Baiatul era palid si se clatina; pana sa ma gandesc de doua ori, m-am pomenit ca lesina si l-am tinut sa nu se loveasca in cadere. Una din fete s-a ridicat si impreuna l-am asezat pe scaun, apoi am deschis fereastra vagonului. Din fericire, nu a fost ceva grav, si-a revenit repede. Ce m-a uluit a fost reactia celeilalte fete: a sarit de pe scaun, a inceput sa planga si sa tipe “nuuuu, sa nu stea langa mineeee!!” – de nu mai stiam cine are mai multa nevoie de ajutor, ea sau baiatul…
Poate un alt lucru important de invatat (sau de educat) pentru unii in astfel de situatii ar fi sa-si tina firea. Nu ajuta pe nimeni daca, atunci cand cineva lesina langa tine, incepi sa urli sau sa faci crize de isterie. Mult timp dupa aceea m-am gandit ca, in cazul unei catastrofe, panica o sa faca mai multe vicitme decat dezastrul in sine.
Primul ajutor cel mai bun în caz de crize de isterie rămân tot alea două părechi de palme!
😆
Exista si o aplicatie numita prim ajutor pentru cine este interesat
@Fostasistent, subluxatia mandibulei nu se mai practica. Chiar azi ni s-a spus la cursul de resuscitare.
Subluxatia mandibulei se foloseste in continuare in cazuri de trauma. Mai pe romaneste, daca pacientul a suferit un traumatism la nivelul coloanei cervicale de exemplu, trebuie sa ii eliberezi caile aeriene neaparat. Daca nu mai poti face hiperextensia, iti mai ramane subluxatia mandibulei si o aplici fara discutie. Exceptand cazul in care ai tot ce ce trebuie sa faci o traheotomie si stii cum…nu poti lasa pacientul sa moara. Faci subluxatia mandibulei.
[…] Decenta & prim ajutor […]
[…] Acum ceva vreme, cititoarea blogului care se semnează Dr. Quinn și care – ați ghicit! – e medic îmi trimitea un text despre ce înseamnă primul ajutor de urgență, dat în stradă, și ce ar trebui să NU facă oamenii care asistă la un astfel de nefericit incident, ca să nu-i încurce pe cei care execută manevrele de resuscitare. L-am publicat aici. […]