Țonțonica și Țonțonel, când li se urcă siropelul la căpuț
– Iubiiiiii!
– Da, Țonțonico!
– Mai știi tu, pisic mic și dulcic, unde mi-am pus eu poșețica aia albastră?
– Albastră???
– Albăstrică, mă rog.
– Aaa… Nu am habar, fluturașă drăgălașă, nici măcar nu aveam idee că ai avea o poșețică albăstrică.
– Hai, mă, zmeuleț cu funduleț, cum să nu știi, am purtat-o și în ziua în care ne-am pupăcit pentru prima dată. Mai ții minte primul nostru sărut?
– Sărut????
– OK, scuze, primul nostru sărutuleț. Mai ții minte? Zi-mi, zi-mi…
– Ce? Sărutulețul sau poșețica?
– Ambele. Hai, mă iubi, că m-apucă nervii…
– Nervișorii.
– TERMINĂ!
– Ce-ai, mă, rățușcă, de ce te-ai supărăcit?
– Nu mă mai întrerupe la fiecare cuvânt!
– Cuvințel.
– Aaaaaaaaaaaaaaa! Taci!!! TACI, TACI, TACI!
– Iubi, liniștește-te, comorica mea mică și dulcică. Hai, dă boticul să te pup și nu mai face crizuțe.
– Nu dau niciun botic.
– Ești nebunică.
– Te rog să nu mă jignești.
– Ce-ai, mă, pisicuțo, era un alint. Un alințel.
– Da? Bine: Ești un porculeț obsesiv-compulsiv. E bine? Îți place?
– Iar tu chiar ești de-a dreptul demențică. Hai că m-au apucat și pe mine nervișorii.
– Boulețule!
– Psihopățico!
– Să te ia drăcușoru’.
– Nu mai bine pleci tu la mămicuță-ta?
– Mai bine îți faci tu băgăjelu’ și marș să dormi pe străduță. Sau pe băncuță, în părculeț.
– Luate-ar drăcușoru’!
– Hai sictiruț!
***
Ați înțeles de la ce se poate ajunge de la exces de diminutive și de la supradoză de siropel și zăhărel, într-un cuplu, da?
Sloop vă propune dragoste fără zahăr adăugat.
Sloop înseamnă fructe de băut. Fără zahăr adăugat. Fără conservanți, coloranți, aditivi sau alte răutăți. Se definește ca fiind un pic de bine pentru trup și pentru suflet și e alături de tine, dacă îți dorești o viață mai bună, mereu cu sfaturi fâșnețe despre sănătate și despre lucruri bune, experiențe care te ajută să te dezvolți. Este curajos, nu îi este teamă să se avânte în proiecte noi și nu renunță până nu termină ce și-a propus.
Smuti-urile (adaptarea englezescului “smoothie”) și fresh-urile de fructe total naturale folosesc tehnologia HPP (procesare și presare la rece), pentru a conserva toate calitățile nutritive ale fructelor. Sloop poate fi porția ta de energie. Dimineața, pentru a începe ziua cu dreptul, după prânz pentru a termina cu brio tot ce ți-ai propus și seara pentru a fi sufletul petrecerii. Pentru că avem nevoie de 5 porții de legume și fructe în fiecare zi, cu Sloop ne întâlnim la mijloc: fiecare sticluță îți oferă 2/5 porții, pentru că piața nu este chiar atât de aproape pentru gustările dintre mese. Îl găsiți în două variante: fresh (suc din fructe proaspete și nimic mai mult) și smuti (suc, pulpă și fibre din fructe și legume, atât și nimic mai mult).
Pentru mai multe detalii despre Sloop, poți intra pe pagina lui de Facebook sau pe site. Pe pagina de Facebook există și un concursel, la care puteți câștiga, prin tragere la sorți, rezerva de dulce sănătos de la Sloop cât pentru o săptămână întreagă. Se încheie marți, deci, dacă vreți să participați, ar ajuta să o faceți până atunci.
***
Voi ce ziceți? Cum sunt mai bune dragostea și sucul de fructe? Cu zahăr sau fără?
Aveți Țonțonei printre cunoștințe? 😛
Badea Ion mergea cu trenul la Cluj, intr-un compartiment doi tontonei:
-Pisicut te mai doare capsoru’?
-Inca mai doare dulcico.
-Da sa pup eu.
Se uita badea mirat la ei, casca privirea mare.
-Pisicut te mai doare minuta? Da sa pupicesc eu minuta.
Badea se baga si el in seama:
-Auzi domnuca, ceva pentru hemoroizi n-ai?
😆
Badea trebuia sa spuna pt “hemoroidutzi”
Pentru ca sora-mea e maritata cu un oltean am aflat unele chestii de-ale locului. Respectiv ca in familie oltenii se injura vartos dar in dragoste. In sensul ca “te bag in p. ma-tii” e un alint, gen.
Si socrii surorii mele au niste vecini (la tara) care sunt foarte formali in discutiile lor. Respectiv “mama, dumneavoastra ati dat de mancare la porci?” , etc. Si ca din combinatia formalismului specific familiei si obiceiul de a-si varsa naduful unul pe celalalt cu injuraturi a iesit o data o minunatie de genul: “va bag in p.zda mamii dumneavoastra”. Sau cam pe-acolo.
hahahahahaaaaaa. eu cred că e vorba mai mult de umor în familiile astea decât de tradiție locală, ca să zic așa
Nu stiu. Cumnatul si sora-mea mi-au explicat, vazandu-mi stupoarea, ca asa se practica pe acolo, sa stau linistit. Si adevarul e ca mi s-a intamplat sa aud pe mai multi gratulandu-se familiar cu injuraturi.
Hahaha, unde in Oltenia? Adevarul e ca la noi sa dai dracu pe careva….e chiarrr…vital, ca daca nu esti dat dracu…clar nu te place persoana aia (ex: du-te dracu ce frumoasa esti, a dracu ce bine-ti sta parul….etc) dumneavoastra nu prea se foloseste…doar in cazuri grave…pe la medici…politie…d’astea ???
Da…n-are treaba cu regiunea.
Asa cred si io.
Si vecinii mei din Tulcea tot la fel de tantric se alinta…
@Alexandra: cât de funny. 😆 😆 mai povestește-neeeeee, vrem detalii, vrem, vrem, vrem.
@ Alexandra
Apele Vii.
Io-s din Ardealu’ cel mai ardelenesc si tre’ sa recunosc ca tocmai mama m-a bagat in propriile-i parti anatomice, de mai multe ori, totdeauna in gluma. E destul de comun din ce am auzit pe la altii din zona, e pur si simplu replica atunci cand copilul face o gluma putin obraznica (fara sa sara calu’).
Exemplu:
Mama: Ma doare capul…
Eu, (6-7 ani): Tre’ schimbat!
Mama: Te bag in p***a ma-tii!
sau aia veche:
– ma-ta dumneavoastră i-acasa?
un cuplu de gay se ceartă…
-dobitocule!
-prostule!
-idiotule!
-cretinule!
-hai, sugi…!
-aaaa, vrei să ne-mpăcăm?
😆 😆 😆 😆
am dat dislike din greseala, ca am ris. :))
eu il stiam asa ca i-am dat likeul meu in locul tau
bine 😛 ❓
Şi pe la noi (leagănul limbii române literare, v-am mai agasat cu ideea asta) e celebră o înjurătură care ilustrează respectul femeii faţă de bărbat, în cel mai habotnic spirit religios, aşa să le ajute Dumnezeu să nu se-ncaiere. Cucoana avea o fată din prima căsătorie, barbatul avea trei. Şi pentru că triumviratul se deda la acţiuni neconforme, femeia protesta paşnic, dar uşor înţepat:
– Fir-ai al’ dracu’, dumneata Gheorghe, cu copilaşii (ontopic!) tăi ăi proşti!
Rădem, glumim, dar respectul e respect. 😆
Țonțonel 😆
De cand nu am mai auzit cuvantul asta…
Eu nu cred ca l-am auzit niciodata 🙂
Ha ha… Tontonel era un personaj de plus animat de catre un papusar. Nu mai tin minte sigur daca nu era cumva Anda Calugareanu, dar stiu sigur ca era o emisiune pt copii dupa revolutie, sambata sau duminica dimineata 🙂
Trebuie sa o intreb pe mama. Daca nu ma insel, ea ma mai striga asa cand eram mica. 😆
Acum e peste tot beibi-n sus si beibi-n jos.
Foarte la moda.
Toti si toate sunt beibi.
beibică
Cum s-ar zice “stăteam noaptea amândoi,
Bibilică, bibiloi,
Ningea lună peste noi….”MRP, gen.
să n-aud de beibea, beibea!!!!
că așa fredonau (Ace of Base i guess) moldovencele de lîngă noi, în cămin, în anii ’90…
mamăăă…și ce moldovenceeee!!!
cînd mergeau la spălător, tot culoarul descoperea șosete de spălat?!!!
n-aveam loc să mă bărbieresc!
bine, era și periculos să te bărbierești uitîndu-te în altă parte decît la reflexia ta din oglindă…?
Hai sã vã povestesc cu moldovencele (basarabence I mean)…ce trollarea noastrã…
Stãteau ȋn camera de lȋngã a noastrã, 3, Aliona, Maşa şi…am uitat! Bine, cazaţi de fapt erau prietenii lor (cã era cãmin de bãieţi), numa’ cã ãştia, bãetzii adicã, n-aveau timp de şcoalã…ei cu ţigãri, bãuturã, ce se mai trafica ȋn ’92-’93 de la moldoveni. Apãreau sporadic, un duş, o masa, o … şi iar la drum…
Nu prea aveam tupeu sã ne uitãm mult la ele (desi… cum spuneam, ai fi avut la ce) pentru cã … Vanea!
ȋntr-o zi cãutam sare, ulei, nu ţin minte ce, sã gãtim ceva. V-am zis cã era cãmin de bãieţi, ȋnainte de bursã (era greu tare cu banii pe atunci), n-am gãsit…Da’ unu’ dintre bãieţi, sã-l numim “Ionel”, are o idee:
-Bã, mã duc la moldovence! Ele sigur au!
-Ionele, eşti nebun? Dacȋ vine Vanea şȋ ti gãsãşti acolo…
-Nu conteazã, eu mã duc…
Şi dus a fost…Se auzeau rȋsete şi strigãturi prin perete ȋnsã Ionel nu mai venea. A apãrut, rupt de beat, dupã vreo 2 ceasuri…
A doua zi ne-a povestit:
Am bãtut la uşã, am intrat, am zis ce am nevoie şi dacã au sã-mi ȋmprumute…Fetele, sãritoare, “da’ cum nu? Şãzȋ oliacȋ… Da’ voi ci-aveţ di nu vorghiţ cu noi, cȋ di trii luni, di cȋn’ şȋdem aişea, numa´ buna zȋua-buna zȋua?”
Pãi sã vezi, cã timiditate, cã nu’ş ce… s-au dezgheţat apele, mai o glumã, mai o prostioarã, hã hã hã…Cȋnd era veselia ȋn toi, fetele se hlizeau de numa’ (cã Ionicã era şi hȋtru de felul lui), ZBANG! Uşa de perete…apare…Vanea! Io, zice, m-am ridicat de pe scaun, m-am schimbat la faţã cu nuanţe de lãmȋie, mai sã scap uleiul din mȋnã, mã rãsteam (ȋn gȋnd) la genunchi sã nu mai tremure…
-Blea, da´ ci-i aişia?
-Privet (Aliona, cu dulce glas), io-te ne-o rugat bãieţȋi sȋ li ȋmprumutãm nişti ulei…
-Aha, bini! Da’ şeava di mȋncari aveţ?
-Sigur, stai sȋ ȋncãlzãsc!
Ionicã ȋncerca s-o şteargã da’ Vanea…
-Şãz ghinişor bre, un’ ti duşi? Tu ãi mȋncat?
-Nu prea, cã acum vrem sã gãtim…
-Atunci mȋnȋnşi cu mini! Fetili…!
-Nu, cã mã aşteaptã colegii…sã nu deranjez…
-Şãzȋ gios, bre!
Şi a stat…a şi mȋncat, cu noduri e drept da’ orişicȋt, pentru un pȋrlit de student…
-Mulţumesc de masa, zice Ionel, eu mã retrag…
-Ei pi dracu’ ti retraji…Acuma bem!
Şi au baut…
Alcool…
Etilic…
Au plecat de la diluţie cu apã 50%-50% dar pe mãsurã ce goleau pãhãruţele, Vanea schimba proporţia de diluţie, ajungȋnd la sfȋrşit sã-şi bage picioarele ȋn ea de apã…
Mi-am amintit si eu de una din studentie si patita tot de altul. Daca stie cineva caminele Politehnicii din Cluj din cartierul Marasti. Sunt doua camine de 10 etaje cu o particularitate: o baie la doua camere. Respectiv si dintr-o camera si din cea de langa se intra in aceeasi baie. In mod normal cand cineva intra in baie bloca usa de la cealalta camera. Mai ciudat dar oricum parfum pe langa o singura baie pe etaj.
Intr-o seara un chef cu bautura si fete intr-o camera. Cum se facuse tarziu fetele raman peste noapte si dorm in pat cu baietii. La un moment dat in puterea noptii unul dintre baieti se trezeste cu capul greu si merge la baie. Dupa ce termina, tot mahmur dar putin horny la gandul trupului cald care-l astepta in pat se intoarce, se baga in pat, sub patura, ia in brate creatura si incepe sa o mangaie. Din greseala insa intrase in cealalta camera!!!
bre Adi, a mea e mai faină, da nu e cu gagici…
pentru cine cunoaște (nu mai știu cum e acum), complex Tîrgușor Copou, C3; noi stăteam la cam. 76, etaj 3, a treia pe dreapta după fumoar;
al cincilea în cameră era un tip puțin mai în vîrstă (25-27 de ani…eheeiii), făcut bine dar care purta niște funduri de borcan pe post de ochelari; și cum venea el noaptea mai tîrziu acasă, se dezbrăca pe întuneric, punea hainele în cuier și se băga în pat; numai că într-o seară, noiembrie era, și-a scos ochelarii care se aburiseră cînd a intrat în cămin și așa, orb ca o cîrtiță, a numărat greșit etajele…s-a oprit unul mai jos, a executat dezechiparea, numai că în patul “lui” habita cineva…
luminito
ne-ai mancat zilili si noptzili cu genu tau.
acu femeile nu mai gem cand fac dragoste,
ele gen.
ca ma dusei la hofer si
o intrebai pe vanzatoare
-dragutzo, vreau sa fac niste clatite
gen de prune aveti?
eu cred ca luminita genea à la miron. radu paraschivescu, of course.
nu de caise.
– Bombonica mea, da-te te rog sa dau drumul la meci
– Inimioara mea, imi aduci te rog o bere?
– Tontonica mea, poti sa vorbesti mai incet la telefon?
La care amicu’ de langa, cand Bombonica nu e pe faza:
– Bai frate, sunteti casatoriti de 40 ani si tot o mai alinti? Bombonica, inimioara, tontonica…
– Da’ cine p.la mea mai stie cum o cheama!
misto :))
cruela ar fi zis
ba martiene, bancu asta e de cand era marte fata mare…
da io nu zic, ca io sunt gentleman, ce pnl…
La ora de biologie doamna invatatoare le cere elevilor sa dea niste exemple de animale.Vine si randul lui Bula:
– Porcusor, catelus, pisicuta…
– Nu mai spune cu diminutive, mai Bula, zice invatatoarea.
– Bine, doamna. Vevera, gargara…
veveră, gărgărăăăăăăăăăăă 😆 😆 😆 😆
…bufna, buhuhuhu!
Mai pardonas: se zice VERVERITA!
Daca nu stii despre ce zic pun un linkulet 🙂 (sau mai simplut – dai si matalica un search pe youtub-ulet dupa ververita).
gicone, cunoastem marfa, mihaita din berceni.
bai doamna Simona ( ca era sa zic bai simona)! 😮
adica nici p-asta nu-l stiai?
😮 😮 😮
bai domnu Nic!
mai spune-i si tu banculetze lu domnitza matalutza!
sau mai scoate-o-n lumulitza sa mai auza si urchiutza dumisale anculetze zise de omuletzi!
😆
ieri m-am vazut cu o amica a carei fetita de 3 ani striga prin parc: BEBERITZa, beberitza! uite, ALESC (Alex), beberitza!
Ir pustiul Alex care locuieste pe alte meleaguri – spune sobru: ieri am cunocut in parc un baiat, indian, il cheama Romeo
maa,
voi mai tineti minte
de cine eram io indragostit in copilarie?
de blondicutza sau de brunetzicutza de la abba?
bai cum se uita prima dragoste…
de brunetzicu
Ea catre el:
– Logodnicul Mariei este mai tandru ca tine,
ii spune mereu “perla mea” !
– El este bijutier . Eu sunt ginecolog .
Cum ai vrea sa-ti spun ?
Ce imi aud urechile des:
– v-am adus mancarica. Poftiti si suculetul (comanda mancare la domiciliu)
– poftiti bonuletul. Doriti si facturica? (cumparaturi)
– pantofiorii sunt gata (comanda online)
– cati banuti depuneti? (la banca)
– v-am schimbat beculetele, doamna (electricianul – auzi, parca sunt pom de Craciun)
Am mai scris un comentariu si am facut ceva de mi-a disparut, in fine, reiau
In Olanda eu am auzit maximul diminutivului : unuletz. De la unu. Ceream un pachet de tigari. Am primit un unuletz
in ce limbă unuleț ?
cum se zice? 😉
Eu cumpar cate un cartus, de fiecare data.
Asta s-ar numi multuletz?!?
In olandeza, eentje
Multuletze tigarutze, da
vecinutza
asta se numeshtetze
locomotivutza cu aburutz.
adica dumneavoastraletz.
sau
pa limbutza noastra
da-o-n pnletzu meu…
vecinu,
ai pnletz?!?
iote-te bre, ce bengos esti!
de unde l-ai procurat?
Diana,
acuma serios vorbind, ce face Alexandra de nu mai scrie nimic pe blog, e bine?
ca mie chiar imi lipseste.
Luminita, nu stiu, nu o cunosc personal, nu stam in acelasi orasel, dar sper sa revina pe bloguletz
Acumaaa daca tot mi-a adus aminte vecinu de pnletz, sa va zic un banc:
Adam si Eva se plimbau prin Rai.
Eva, curioasa:
-Adam, tu ma mai iubesti?
Adam rabufneste:
-Am vreo alternativa?
Ontopic, adaptare cu diminutive:
Aseara, nevestica mea a lasat un biletzel pe frigider:
“Iubitzel, nu mai merge, nu mai suport, plec la mamicutza!”
Am deschis frigiderul si mergea perfect.
Simonaaaa, Simonicaaaaaa, Simonicutzicaaaaaaa
afla ca bloguletzu rozuletzu s-ambatat ca porculetzu!
cica io, care tocmai ce am comentat io acushica acushicutzica, am comentat de fapt pa 15 aprilie!
da-i un ghiont sa-si actualizeze ceasu biologic, oricat de rau i-ar parea!
Tocmai unde comentasesi, cruelutzico?!?
Hai, c-am vaz”t unde-ai comentatara, da” esti inregistratara pe 17, bre.
Ti s-au inbulinatara sifoanele?
ichisha unde comentasei shi tu luminitzicutzico! 😎
la tine ce data afisheaza, daca te uitzi pa coloana din drewapta, la ” ultimele comentarii”? 🙄
icishea scrie clar shaptizhp’ce! mai la dreapta, la fel de clar : cinshp’ce! 🙄 🙄 🙄
Da, bre, cruelitzica, acolo scrie ca suntem in 15 aprilie!!!!!!!!!!!!!!!!
👿
E de tuinpics. ➡ 💡
Cruelitzicutza,
e clar, Simonitzicutza, preventiv, ne-a inchis blogul vineri, pe 15 ale lunii, si-a plecat in uichendutz.
Dar si noi ….abia ce ne-am intors. 😆 ➡ 😐
Cruelutzico, hai sa-ti zic un banc:
Vine sotul din delegatie si cauta in sifonier, sub pat, in balcon, in debara….nimic.
Merge in dormitor si-i zice:
-Imbatranesti, femeie!
hai sa-tzi zic si eu un bacn:
vine sotzu mai devreme cu 2 zile din delegatzie
suna la usa
iese nevasta-sa stropshindu-se:
adica ce ma? io sunt curva?
emoticon cu cazut cu ergonomicu, hihihihihi!
Preventiv… 😆 😆 😆
Bai, dar chiar asa, cine-i responsabil cu ceasul pe site-ul asta de internet?
Ca sa-l tragem de ceva, cum ar veni…de raspundere,
pai, nu? ❓ ❗
deci nu e prima uoara…
ma rog primutzica orutzica…
nopticica bunicica! sper ca maine, cand ne trezim sa fie si aici luni, deshi ar fi mult mai mishto sa fie si in realitate sambata…
S-o-ncheiem apoteotic, gen: