10 motive pentru care pisicile își mănâncă voma
1.Pentru că tocmai le era foame când dau de ea, un pic uscată, pe sub canapea: “A, uite ceva bun, miam!”
2. Pentru că urăsc mizeria și nu pot să facă curățenie cu mătura, fărașul și mopul.
3. Pentru că e a lor și o iubesc.
4. Pentru că nu vor să le-o mănânce altcineva.
5. Pentru că miroase a crănțănele d-alea bune, amestecate cu conservuță d-aia bună și cu fire de păr d-alea bune și cu scuipați de pisică d-ăia buni rău.
6. Pentru că sunt curioase dacă vor reuși s-o mai vomite o dată.
7. Pentru că vor să le facă scârbă oamenilor, dar nu sunt dispuse să-i lase să le lingă-n fund.
8. Pentru că vor să scrie lumea texte despre asta.
9. Pentru că pot.
10. Pentru că doar nu e căcat, dăăă!
(de aici)
Pentru că tot ce iese/pică/se-adună e al lor, da? Când folosesc peria, abia reușesc să adun blana de pe unde pică, se uită imediat după fiecare fir pe care i-l iau, e al lui. Zboară unul? E al lui.
N-ai înțeles nimic, Simona. Din dragoste pentru tine, Simona. Pisicile sunt prietenoase din punctul de vedere al mediului înconjurător, ele re-ci-clea-ză. Și nici măcar nu le trebuie pungi/recipiente speciale pentru asta. A vomat, săraca, apoi se duce – discret – să-și recupereze – ah – scăparea. Nu toți așa-zis posesorii de pisică se bucură de asemenea prețuire! A mea nu dă doi bani pe mine: se scapă în mijlocul încăperii, patului etc., apoi se îndepărtează și atât… în dragostea și superbețea ei!
1.Pentru ca nu poate lasa mancare digerata pe jumatate. Pisicile serioase duc actiunile pana la capat.
2.Pentru ca sclava ar fi putut sa stranga un caca mai putin ziua urmatoare
3.Pentru ca nu vrea sa creada sclava ca a baut prea mult si i-a fost rau