Ghici cine vine la TVR

Ghici cine vine la TVR

Am o leapşă de la Comănescu, referitoare la viitoarea conducere a TVR şi absolut nici un chef (poate fiindcă-s după 12 ore de muncă?) să reflectez serios asupra problemei. Aşa că răspund cât se poate de neserios. S-o pună, dom’le, pe Marina Almăşan, să terminăm povestea. Măcar în felul ăsta o să fie atât de […]

Are cineva idee…

Are cineva idee…

…de ce îmi tot vine să cânt ringtone-ul fostului meu telefon, de acum vreo 3 ani? Cum e posibil să-i vină cuiva obsedant să fredoneze o melodie de la Nokia????? Tre’ să mă duc să mă caut, dacă, de săptămâni în şir, îmi vine în cap, de câteva ori pe zi?

Şi, totuşi, e tare Feisbucu ăsta!

Şi, totuşi, e tare Feisbucu ăsta!

Da, mă enervează şi pe mine miliardele de miliarde de invitaţii la toate lansările de elastice de păr, precum şi tonele de cereri de aderare la cauze gen “Să-mi salvăm fiscusul din balcon” sau “Să salvăm pisicile care fac caca moale”. Da, m-au scos din minţi, de-a lungul vremii, miliardele de vaci orfane/găini jumulite/oi rătăcite, […]

Bine aţi venit în groapă!

Fotografie trimisă de Chat Noir. Observaţi, vă rog, că superbul crater este încradrat de două urări, în aşa fel încât toată lumea să fie fericită. Ălora care reuşesc să treacă de el li se urează “Drum bun”, iar celor care vor rămâne acolo, cu roţile frânte, li se zice “Bine aţi venit”.

Care mă mai furi, vezi că o să rămâi fără televizor!

Care mă mai furi, vezi că o să rămâi fără televizor!

Ce mă enervează cel mai tare pe net, alături de aruncatul cu rahat la adăpostul anonimatului, e furtul. Am, după cum se poate vedea cu ochiul liber, un blog pe care scriu chestii. Uneori mai în viteză, mai sec, mai la kilogram. Sunt însă şi texte la care muncesc, pe care le elaborez, care îmi […]

O reţetă simplă de ciorbă

O reţetă simplă de ciorbă

Aseară, am făcut câteva cumpărături dintr-un megamarket. Peste ce am dat, când am ajuns cu ele la portbagaj? Tot peste nişte cumpărături, uitate acolo de vreo lună. Fuseseră căzute, printre troacele din portbagaj şi, deşi am mai umblat prin el de atunci, le-am găsit de-abia acum. Printre ele: doi dovlecei într-o pungă. Erau deja ciorbă.

Dă-ne nouă, Doamne, cât mai multe cozi!

Dă-ne nouă, Doamne, cât mai multe cozi!

Mulţi dintre noi ne-am trăit o mare parte din copilărie la cozi. Când zvonul c-a sosit raţia de ulei şi zahăr răvăşea, ca un tsunami, cartierul, toţi părinţii îşi adunau progeniturile de pe străzi, le agăţau nişte sacoşe de toartă şi-i expediau, într-o goană nebună, către magazinul unde se întâmplase minunea. Urmau 2-3-4 ore de […]