De ce urâm

Cum ajungem să urâm? De unde vine ea, ura? Cum se răspândește de la nivel individual, la nivel de grup? Putem să o controlăm? Putem să îi limităm puterea distructivă?  Înainte să văd o parte din serialul-documentar semnat de Steven Spielberg și Alex Gibney, care începe mâine seară la ora 23, pe Discovery Channel, aș […]

10 motive pentru care pisicile se ling în fund

1. Pentru că pot. Pur și simplu sunt foarte flexibile și ajung la el. Dacă am fi și noi, oamenii, la fel de flexibili… 2. Pentru că, dacă ar fi și mai flexibile, și l-ar pune pe cap, drept coroană, așa e de prețios.  3. Pentru că se adoră și nu le e de-ajuns doar […]

Un interviu și un podcast

Las aici link către un interviu pe care mi l-a luat Irina Păcurariu. Și aici link către un podcast de la Morning Glory cu Răzvan Exarhu. Și cu mine. Iar aici e filmarea de la Morning Glory. O parte din ea, mă rog.

Cel mai bun nume pentru un biscuit

L-am cunoscut ieri pe biscuitul Manuel. De atunci mă tot gândesc la alte nume de biscuiți. Poate i s-ar fi potrivit mai bine Florinel? Sau Georgel? Sau Mugurel? Tudorel poate? Adiță? Dar de ce nu Nicușor sau Marinel? Ori poate Mircică? Mihăiță? Dănuț? Știu că Manuel nu e un diminutiv, dar nu mă pot abține. […]

Dă-mi untul, te rog!

Cristina Ioniță e prietena mea și expertă în dieta ketogenică, adică știe să ne învețe cum să ne facem inclusiv dulciuri care nu îngrașă, pe care le putem mânca chiar în perioadele de dietă. Recent, a scos și o carte frumoasă, cu rețete keto, din care pune 3 exemplare la bătaie, prin tragere la sorți. […]

Playlistul de înmormântare

De ceva vreme, tot glumesc cu prietenii pe tema înmormântărilor noastre. Una din teme e playlistul care va rula la ceremoniile umaniste pe care ni le dorim. Din când în când, ne mai anunțăm unii pe alții că vrem să mai introducem o piesă în program. Ultimele două pe care am decis să le bag […]

Testul scrisului de mână

Am postat ieri, pe Facebook, un text  scris de mână, ca să atrag atenția asupra unei campanii care ne invită să fim atenți la gesturile noastre de rutină și să observăm dacă e ceva neobișnuit cu ele. Revin, pe blog, asupra subiectului.

“Dacă erați dezbrăcată…”

Eram, recent, într-o mică croitorie, cu scopul de a-mi scurta niște pantaloni. Doamna de-acolo tocmai măsura și punea semne, când a intrat un domn grăsunel, la vreo 60 de ani. Care a grăit: – Vai, ce bine că doamna e îmbrăcată! Dacă era dezbrăcată, nu intram… acum. Intram mai demult, hahahaha… “Aceste glume obosite, de […]