Sărituri cu parașuta, derapaje controlate, jogging sau mâncare?
În luna mai, a avut loc campania Tea & the city: Aventuri Urbane cu Lipton, la care ar fi trebuit să particip și eu în carne și oase, dar n-am mai putut din motive care nu au ținut de mine. Am urmărit-o însă de la distanță și vreau să vă povestesc despre ea, ca să vă întreb apoi la ce aventură v-ați fi băgat, dacă ați fi fost cu mine acolo. Pentru că au fost implicați bloggeri și cititori.
Au fost, va să zică, 5 echipe: 3 din București, 1 din Timișoara și una din Cluj.
Începem cu Clujul, ca să fie și cei mai molcomi primii: echipa compusă din Adi Hădean și Mirona Pascu, împreună cu cititorii lor, a făcut mai întâi jogging, după care a luat masa la o terasă și a participat la un curs rapid de fotografie culinară, susținut de Adi Hădean.
La Timișoara, trupa condusă de bloggerii Andreea Ursu și Ovidiu Sirb s-a lăfăit culinar, experimentând bucătăriile a trei țări. S-a început cu un mic dejun irlandez, s-a continuat cu ciocolată și delicatesuri franțuzești și s-a încheiat apoteotic cu mâncare sârbească (ciorbă de burtă roșie, cu ciorbă de pește, sabia lui Karadorde, pleskavita tradițională etc.).
La București, treaba a fost mai complicată, pentru că, exact cum vă ziceam, au fost trei echipe:
Echipa Fashion, compusă din Laura Cosoi, Andreea Ibacka, Adina Necula, Daniela Petrescu și cititorii lor, a descoperit mai întâi secretele deffensive driving, ajutată de echipa Napoca Rally, și apoi croitoria fără probe la atelierul MoulajCouture. Cu alte cuvinte, au făcut fetele derapaje controlate și alte nebunii macho cu mașinile, după care și-au făcut, ca niște dive, mulaje din scotch, după propriile corpuri.
Echipa Food & travel, compusă din Cristina Mazilu, Florin Itu, Cristi Șutu, Alex Negrea, Mihai Dobrovolschi și cititorii lor, s-a plimbat prin atâtea locuri cu bunătăți, încât, la sfârșitul zilei, se rostogolea din cauza burților. Au început oamenii cu bucate bucovinene, apoi s-au răsfățat cu delicatese portugheze, apoi au dat iama într-o brutărie, iar, la final, într-o gelaterie, unde au mâncat ceai verde sub formă de înghețată.
Membrii echipei Adventures & City Wonders (Cabral, Irina Markovits, Sana Nicolau, Doru Panaitescu și cititorii lor) au sărit cu parașutele la Clinceni, sub atenta supraveghere a unor profesioniști, după care s-au jucat Activity, ca, într-un final, să se bucure de un picnic stropit cu mult Lipton Ice Tea.
Ei, ce ziceți? Dacă m-ați fi însoțit, în care dintre aceste aventuri v-ați fi simțit cel mai bine? Sau ați fi avut o idee de altă aventură, și mai și? 
As fi mers la Cluj daca se putea 🙂 Pe cei din Bucuresti ii stiu, dar inca sper sa il intalnesc pe Adi Hadean plus ca suna bine activitatile propuse de el.
O degustare de mancare irlandeza, imbracat in scotch, pe toata durata saltului cu parasuta.
As incerca sa sar si eu o data cu parasuta .Cred ca e o senzatie super tare ! 😀
Si eu as fi incercat cu parasuta, desi nu sunt sigura ca mi-as fi adunat suficient curaj cat sa sar! Poate ca as fi dat inapoi in ultimul moment! 😀
De ce toata lumea vrea cu parasuta?
Adventures & City Wonders
@Bogdan: pentru ca parasutele sunt mai accesibile; dar nu se gindesc la posibile consecinte.
Saritura cu parasuta, definitely. Imi doresc de ani de zile…sper sa merg cat mai curand!
Răspuns de pe FB: “o cinzeacă” 😆
și încă:
“Derapaje culinare, cu parașuta”
“Bere”
“Sărituri cu o parașută”
” Parasuta, clar!”
“jogging cu parasuta,dupa care o mincare pe cinste,totul terminadu-se cu un ”derapaj’necontrolat in dormitor!”
se poate cu mai multe parashute odata, sau macar sa le scimbam in timpul zborului???
cât despre faptul că toată lumea ar fi vrut cu parașuta, nasol, exact de aia mi-ar fi fost mie cel mai fricuțăăăăăăăăă 🙄
as fi ales ….cred ca un jogging cu palinca inainte de gratar(sa fie vita si porc …ca sint vegan de pui) apoi sa ma parasutez intr-un sprtit de vin de vara ….da asta cred :):):)):P
Salt cu parasuta in niciun caz nu! Am o fobie cumplita legata de inaltimi. Ma ingrozesc si in roata panoramica. Daca ma uit la un film si actiunea se desfasoara cumva la inaltime (pe un zgarie-nori sau munte, gen!) mor de frica: mi se face pielea de gaina si intorc privirea. Deci cu inaltimea stau rau de tot.
Un ceai, da.
A, si ca tot venise vorba acum vreo 2 luni de ceaiul verde care, printre altele, si slabeste (si ca sa le enervez pe fete): AM SLABIT 8 KG in 5 luni. De la 104 kg, cat aveam in 01.01.2013, am ajuns la 96!!!! YEEEEEEEESSSSSSSS!!!!!!!!!
Cu ceai (4 cani pe zi, unul verde, unul negru, doua de fructe) indulcite cu nitica miere de salcam. Paine doar din faina macinis plus fulgi de grau. Carne (pui sau peste) fara restrictie, legume fierte, chestii de-astea.
O plimbare cu bicicleta n-ar fi făcut rău nimănui. Echipa Bike & the city. Şi, evident, ceai cu iasomie. Pe bune. Haleala mai tîrziu.
Hrana, nutreturi, bucate alese si alte similare!
De sarit in gol – imi este frica;
De croitorit si altele – pai eu de-abia cos un nasture daca pica, de la ceva ce-mi place si nici atunci imediat;
Raliuri – da’de ce atata graba?
Asa ca papa bun iese castigator (cand ies la vreun local intotdeauna iau ceea ce nu gatesc).
Aș fi ales Clujul, din motive de date fizice personale și din simpatie pentru Adi Hădean. 🙂
As fi mers fix la Laura Cosoi si as fi intrebat-o ceva zambind. Cred ca mi-ar fi raspuns.
Se poate una care-a scapat de la femei si faruri?
, dar mai intai cititi-o …
Zau ca merita … o muta Simona, daca vrea
Unchiul Petrica (al sotiei) detinea o Skoda. Aprinzandu-i-se becul de benzina, merge omul la pompa sa adape fetita. Nu stia nici el cum a facut, dar cand a deschis capacul a introdus tevusca pompei de benzina “pe langa” lacoma gurita a rezervorului. Si da-i bataie! Vroia sa-i faca un plin deplin. Numai ca plinul nu se indeplinea … mai cu ochii pe afisaj, mai la gura rezervorului … si tot asa … pana cand indicatiile pompei bateau spre 40L, iar gurita tot lacoma ramasese. Paste__ si a_a_fura m_tii de ca__c … infine, se intelege … facuse plinul, dar nu rezervorului, ci portbagajului. Realiza ca turnase “vitavercea”, merge repede sa plateasca la casa, sa nu se prinda benzinarii ca tocmai alimentara o “bomba” si o tuli rapid spre casa. Locuia in Drobeta-Tr. Severin, chiar nu stiu cata distanta avea pana acasa. Portbagajul s-a “tinut” el, saracul, cat a putut, dar vezi … benzina are molecula mica si a inceput sa tasneasca pe la toate incheieturile. Toti vecinii de la semafor il claxonau pe bietul om, semnaland ca-i curge “ceva”. Da-daaa, stiuuu, stiuuu! … Cu toata amabilitatea le raspundea tuturor, sa nu dea de banuit ca ceva-ul era benzina. Ajuns acasa, a mai reusit sa stoarca cativa litri din “plinul” portbagajului. Patania ne-a povestit-o chiar el in timpul unei plimbari pe care ne-a oferit-o pe malul romanesc in apropierea punctului de trecere a frontierei iugoslave.
încă câteva răspunsuri de pe Facebook:
“cu parasuta, clar ”
“Drifting…”
și încă:
“parasuta, fara discutie. mai ales daca e recomandata de un amic.”
“Pe bune?Sarituri cu parasuta! E dintre cele nefacute,n-am avut bani s-o fac!!!”
Tot de pe FB:
“Derapaje controlate.”
clar mancare.
derapaje controlate am facut la off road cu tonele, un salt cu parasuta am……………..mancare ca s apun kilelele la loc.