Femeile vin de pe Venus, bărbaţii de la băut Femeile vin de pe Venus, bărbaţii de la băut

Viitori medici caută șansa de a deveni oameni mai buni

În timp ce, la fiecare 5 ore, un medic părăsește România, iar sistemul de sănătate, din ce în ce mai putred, se zguduie din temelii, gata să ne cadă în cap și să ne strivească, studenții din anii terminali ai Universității de Medicină și Farmacie Carol Davila din București iau la rând satele sărace ale României, ca să le acorde o brumă de asistență medicală.

Proiectul se numește Împreună pentru sănătatea rurală, a fost pus pe picioare în aprilie 2011 și a ajuns în 2013 să aibă câte 2-3 ediții lunar. De 2-3 ori pe lună, o caravană medicală, un “spital ambulant” improvizat descinde într-un sat uitat de lume și încearcă să consulte cât mai mulți oameni. Oameni care nu au mai văzut un halat alb de multă vreme sau poate nu au văzut niciodată. Echipa e întotdeauna alcătuită din 12 studenți și 10-12 medici specialiști și rezidenți de cardiologie, medicină internă, neurologie, dermatologie, oftalmologie oftalmologie, ginecologie și pediatrie. Toate investigațiile sunt gratuite și toți participanții fac voluntariat.

De unde am aflat eu despre acest proiect? Am primit, într-o zi, un mail:

“(…) Apelăm la tine și te rugam să ne ajuți să mobilizam cât mai multe persoane și să facem aceasta acțiune cât mai cunoscută. Visăm să obținem un ecograf care să aibă inclusă și sondă de cardiologie. Pentru a obține sponsorizari trebuie să fim promovați. Pentru noi contează să ne vada cineva care să ne poate ajuta. Vrem să ajungem în toate satele uitate de lume, acolo unde o consultație de bază poate salva vieți. Ediția trecută domnul doctor Isacoff de la spitalul Colțea a ridicat suspiciunea de sclerodermie la o pacienta care nici măcar nu își bănuia boala. Practic, i-a salvat viața! (…)

Toate cele bune,

Cristina Niță”

Am mai aflat și că mailuri ca cel pe care l-am primit eu se trimit de juma’ de an, dar rareori vine înapoi vreun răspuns. M-am mirat sincer, m-aș fi așteptat la mai multă receptivitate față de niște tineri care, în loc să-și petreacă week-end-urile la cinema sau la disco, muncesc câte 15 ore pe zi, ca să ajute cât mai mulți oameni.

Cum își aleg locurile în care se duc? Au un parteneriat cu Asociația Comunelor din România. Inițial, medicii de familie au fost reticenți față de acțiunile lor. Între timp, lucrurile s-au mai schimbat. Pentru că s-a mai aflat ce fac, se întâmplă să fie sunați și chemați chiar de medicii din satele și comunele sărace. Beneficiarii sunt extrem de bucuroși să se afle față-n față cu cineva care să le asculte durerile. Sunt oameni care vin și de la 7 kilometri distanță și așteaptă cuminți, câte 10 ore, până le vine rândul.

oameni asteptand

Screen Shot 2013-04-17 at 8.40.01 PM

Toate operațiunile se desfășoară cu sprijinul autorităților locale. Primarul, uneori preotul, sau medicul de familie al comunei (acolo unde există) au grijă de partea de organizare la fața locului. Consultațiile au loc la dispensarul local, în școală sau în grădiniță, în funcție de posibilități.

Cum decurg, practic, lucrurile? Dimineața, oamenii trec pe la studenți, care le recoltează câteva analize uzuale și le fac un EKG, după care le fac o evaluare generală a stării de sănătate. În funcție de problemele depistate, sunt trimiși la specialiști. Aparatele indispensabile (ecografe portabile, biomicroscoape microrefractometre, dermatoscoape etc.) sunt fie închiriate, fie aduse de medicii specialiști care fac parte din echipă. Kit-urile pentru analize sunt fie cumpărate, fie din sponsorizări, iar analizele propriu-zise (testul Babeș Papanicolau, de exemplu) sunt asigurate de câte un spital. Pe partea de cardiologie, deși este cea mai aglomerată specialitate în ceea ce privește consulturile, le lipsește aparatul care ar pune diagnosticele de certitudine, anume un ecograf cu sondă de cardiologie.

Screen Shot 2013-04-17 at 8.41.20 PM

Cum conving medicii rezidenți și specialiști să-i însoțească?

Luăm legătura cu domnii profesori la stagiile pe care le avem și le povestim ceea ce facem. Unii dintre dânșii ne susțin și ne trimit pur și simplu medici. Totul este pe bază de voluntariat și am întâlnit medici absolut excepționali care ne sună să ne întrebe când mai organizăm o caravană. Dacă îi anunțăm cu câteva săptămâni înainte, își planifică gărzile astfel încât să poată veni și cu noi. 

Proiectul a primit deja și premii. Cel mai important este premiul II  la Gala Societății Civile de anul trecut, la secțiunea Sănătate, unde au fost surclasați doar de SMURD.

Screen Shot 2013-04-17 at 11.12.23 PM

Și da, tinerii care astăzi bat satele sărace știu că mâine vor intra într-un sistem bolnav, disfuncțional, distrus, și că, prin urmare, cinismul îi pândește de după colț și își ascute ghearele în care va încerca să-i prindă. Cu toate astea, ei speră ca ceea ce au astăzi în inimă și în minte să fie mai puternic decât frustrările pe care le vor avea de îndurat pe piața adevărată a muncii. Speră ca binele să învingă. 🙂

Screen Shot 2013-04-17 at 8.44.01 PM

Sunt plini de entuziasm și foarte emoționați de ceea ce întâlnesc în drumurile lor: “A fost foarte frumos la Neamț… oameni buni la suflet, blânzi, răbdători. Ne sorbeau fiecare sfat. Ne priveau cu ochii în lacrimi la final și ne îmbrățișau în semn de mulțumire. Erau într-adevăr săraci. Veneau pe jos de la 7-10 km numai ca să stea de vorbă cu noi. Deși existau păstrăvării în zonă, nu își permiteau să mănâance pește prea des. Iar, la întrebarea “Mâncați grăsimi, carne?”, răspunsul era foarte hotărât: “Păi, dacă e post!?” :). Deși a fost greu, frumusețea locurilor și a sufletelor pe care le-am întâlnit a supercompensat!” (Madalina Frantu, anul IV)

Și sunt convinși că, în proiectul ăsta, ei sunt ajutați să devină medicii de mai târziu: Odată cu acest proiect am realizat că, totuși, oricât de rău și de cinic ar fi sistemul acesta, dacă vrem, putem să ajutam. Lipsește doar voința. Nu vrem să mutăm munții din loc, dar simplul fapt că am fost într-un sat, la 30 km de București sau la 600, și am stat de vorbă, timp de două zile, cu niște oameni care ar fi vrut să vorbeasca cu un doctor dar nu aveau posibilitatea, pe noi ne ajută să devenim medicii de mai tarziu. Cum spunea un coleg de al meu, “Noi primim un ajutor mult mai mare decât cel pe care îl oferim: șansa de a deveni niște oameni mai buni”. (Cristina Niță)

Screen Shot 2013-04-17 at 8.43.43 PM

De ce v-am spus povestea? În primul rând pentru că e frumoasă și, apoi, pentru că vreau să apelez la voi să o faceți, la rându-vă, cât mai cunoscută. Niște tineri oameni buni, care caută de 2-3 ori pe lună șansa de a deveni și mai buni, visează la un ecograf care să aibă inclusă și sondă de cardiologie. Iar, pentru asta, e nevoie să audă cât mai multă lume de ei. Să-i facem cunoscuți dară. Nu înainte de a le da un mare LIKE aici. 😉

30 comentarii

  1. Respect maxim pentru aceasta initiativa

  2. Respect pentru initiativa si respect pentru tine si cei ca tine, care o fac cunoscuta. Cred ca e necesar aici, pe blogul tau, un buton de Share la Facebook, pentru a distribui si noi mai departe acest articol si altele. Nu e suficient cel de Like.
    Sa ai o saptamana usoara !

  3. @zina: poți lua link-ul să-l pui la tine pe wall sau poti da share de pe pagina mea de FB 🙂

  4. Gata, tocmai i-am lăikuit şi şăruit! 😯

    (emoticon înscris manual, adică cifra 8 plus O mare)

  5. bravo lor, uite ca mai exista oameni adevarati.
    In urma cu multi ani l-am vizitat pa varu-meu care era medic stagiar intr-un sat uitat de lume prin Moldova. Cind pleca la consultatii lua si coasa, nu, nu ca sa fie ala cu coasa. Cabinetu nu avea apa curenta, nu avea curent, singura dotare a medicului era o caruta si-un cal. Da pt. cal nu era alocat nici un banut si nici o pajiste asa ca trebuia sa-l hraneasca cum putea. Asa ca dadea iama in cite-o lucernearie sau chiar porumbarie si-si umplea caruta. Daca era prins de militian, paznic le dadea cite un consult medical, de altfel marea majoritate a consultarilor se faeau pe ulita cind se auzea ca trece dom doctor cu caruta.
    Singuru lucru care se gasea din belsug era bautura, f. prezenta in cercu de intelectuali, medicu, popa, invatatoru, militianu. Am avut si io onoarea a particip la citeva intilniri ale intelectualilor, pot spune ca era extrem de amuzant, inteligent si plin de filozofie de cea mai buna calitate, filozofie traita, sa spun, asa nu citita.

    Le urez entuziastilor medici si medici in devenire cel mai tare ecograf. Se pot face sustineri?

  6. Amărăşteanul

    Eu nu îi condamn deloc pe cei care pleacă. Cum o fi mai mai bine, să câştigi 1200 RON ca începător ( după amar de ani de studiu) sau peste 4000 de dolari canadieni în Quebec?

  7. Amărăşteanul

    Erată: am scris de două ori ,,mai” în comment-ul anterior.

  8. Un gest meritoriu din partea lor – fapt ce ma duce iar cu gandul la meritocratia pe la noi – in scurt, nu exista asa ceva, trebe adus din import :p Ma intreb cat timp o sa reziste entuziasmul dansilor, dat fiind faptul ca in timp ce ei se rup si muncesc pe baza de voluntariat ca sa aduca o raza de lumina in tarisoara noastra, guvernul face nani, are parte numai de succesuri, ochi lenesi, silicoane si vaporase gonflabile in cada.

    Ar fi cazul pentru o reformare a sistemului sanitar in mod drastic. Si nu de treapta celuia initiat de mister Boc si mister Popeye, cu inchiderea spitalelor, ci cladirea unui sistem de asigurari functional – asadar administrarea corecta a fondurilor, doar nu cotizez la CNAS lunar pentru zambete si indeplinirea unui fetish masochist in cozile de la sediile dansilor.

  9. daca as fi student la medicina as alege sa fac ultimul an sau ultimii doi ani in alta tara.
    nu aici.si nu m-as intoarece decat in vizita.

    felicitari pentru ce au incercat sa faca.din pacate probelemele sunt mult,mult mai grave.
    asta e.
    lipseste educatia medicala asa cum lipseste si cea sexuala.
    o amarata de promotie la un salam nu stiu de care, numai slanina,5 lei 1 kg a facut sa dispara subit din vitrina. eram in supermarketul cu pricina. 9 din 10 cumparatori care il alesesera aveau vizibila probleme cu greutatea, in surplus.
    vesnic vor cumpara salam numai slanina si se vor simti mai impliniti gastronomic,decat daca, cu aceiasi bani a rfi cumparat legume si fructe.

    starea de sanatate incepe intai cu baia, cu spalatul zilnic.circula o vorba pe strada mea cand eram mica: daca e sambata, ne spalam.
    mama era aspru criticata pt ca facea rabat. naspa.
    sunt multi pt care baia saptamanala e unica.

    desigur initiativa e salutara.ii felicit din inima.i-as ruga insa sa bage la consultatii si vreo 2-3 notiuni despre igiena, educatie sexuala si nutritie.

    pt a tine post,de multe ori inseamna cartofi prajiti cu orez si paste fara nr,fara nr.

  10. si totusi, partea cea mai buna este ca acesti oameni s-au simtit, poate pt prima data, tratati cu demnitate.
    cineva a venit al ei sa vada ce suferinte au,fara a le cere nimic ,fara a-i umili,fara a le baga mana in buzunar.
    e amestecat, in tonuri de gri.

  11. Nu se pot organiza intr-un ONG sau ca parte dintr-un ONG si sa donam acei 2% catre ei?
    Sau macar sa deschida un cont unde se pot face donatii pentru a achizitiona aparatura necesara?

  12. dat cu like, dat cu share
    la mai mare, si lor, si tie

  13. Impresionant! Bravo din toata inima!! Da, problemele sunt multe, de la nutritie, educatie si igiena la rusine si lipsa de bani…dar pe de alta parte, nu cred ca cei care au disparut salamul de 5 lei din supermarket au vreo alta posibilitate…au nevoie de proteine in alimentatie, iar salamul respectiv e un compromis necesar pentru bugetul de care dispun. Da, e o problema de igiena pentru ca in satele noastre nu s-a inventat apa curenta. Iar cine are apa curenta are copii in tari straine sau lucreaza la primarii si isi “asigura partea”. Vorbim de oameni simpli care nu au facut nimic altceva decat sa munceasca toata viata si carora le este rusine sa spuna ca au o problema. Sunt oameni pentru care munca in camp si nepotii sunt singurele motive sa traiasca. Si nu in ultimul rand BRAVO inca o data din toata inima voluntarilor care au ales sa faca o diferenta in vietilor acestor oameni in loc sa se ascunda in spatele scuzelor de genu “sistemul…igiena…nutritia…nu grasime, ci legume” …bravo voluntarilor care pun pasiunea si viata mai presus de orice!! cu o floare nu se face primavara, dar cu multe raze de soare si zambete da! 🙂

  14. Josephine KOHLENBERG

    Buna seara,

    Exista un “sef de proiect”? As vrea sa intru in relatii cu dansul in ideea montarii unor partenariate europene.

    Adresa mea: Josephine.Kohlenberg@telecom-sudparis.eu

    Dr. Ing. J.Kohlenberg
    Paris

  15. @Josephine KOHLENBERG: vor citi aici și vor lua legătura cu dumneavoastră:-)

  16. Simona, este o initiativa extraordinara, dar efectiv mi se ridica parul pe ceafa de furie, intr-o tara din Uniune in anul 2013, se merge in voluntariat ca in Africa. Groaznic si frustrant!

  17. Raspuns pentru Anca, la intrebarea de mai sus. Proiectul “Impreuna pentru Sanatate Rurala” este un proiect al ONG-ului “Societatea Studentilor in Medicina din Bucuresti”.

  18. Simona Bocaneala Stoica

    Eu sunt medic stomatolog, fost asistent universitar pentru 18 ani, după care mi-am dat demisia datorită degradării sistemului dincolo de capacitatea ta de a tolera lucruri degradante vizavi de dotarea minimă cu care să mai poţi ajuta oamenii. De asemenea, calitatea invaţământului a scazut fabulos in ultimii 20 de ani (lipsa de aparatura perfrormantă-stomatologia tine mult de progresele tehnologice).
    Cei care fac din voluntariat ceea ce fac sunt oameni care au darul si dorinţa să ajute oamenii: de aceea fac Medicina Generală, tot respectul pentru ei, sunt extrem de puţini comparativ cu marea masă de absolvenţi slabi.
    Dar aceştia sunt cei idealişti care-şi urmează un vis, chit că ulterior se vor integra unei ţări străine sau nu. Sunt efectiv deosebiti!
    Nu ar strica un ONG ca eu să pot dona 2% din impozitul pe venitul meu către ei!

  19. Hai sa fiu eu avocatul cu coarne :
    In toata lumea fiecare om isi injura propriul sistem statal de sanatate si spune despre el ca e la pamant. Cred ca.
    Apoi eu cred ca bunatatea la unii oameni este consumabila. Cum e tonerul pt imprimanta. Poti deveni un blazat si rece, intr-un cabinet uitat, folosind o astfel de experienta ca pe o justificare a indiferentei, iar generozitatea si altruismul doar in memoria celor care stiu ce ai facut tu odata si care crezi tu ca sunt singurii care te cunosc cu adevarat. Deci atentie cu inima !

  20. Frumos ce fac ei.O sa le treaca insa atunci cand vor lucra efectiv in sistem.Cand vor da piept cu functionarii caselor de asigurari de sanatate, ai ministerului sanatatii si ai directiilor sanitare.Par cinic dar stiu ce spun.Seamana cumva cu practica agricola pe care o faceam cei ce am fost studenti inainte de ’89. Ne amuzam si ne distram culegand struguri sau porumb 2-3 saptamani.Nu mi-ar fi placut sa fac asta toata viata, cum nu o sa le placa nici lor sa faca medicina intr-un cabinet stand sa se darame, cu un stetoscop si un tensiometru, asteptand o finantare de la un primar de cele mai multe ori ignorant si avand mereu alte prioritati.
    OK, astept critici.

  21. de blazat te poti blaza oriunde.
    a fi luptator si a crede cu incapatanare ca poti schimba si a face ceva ina cest sens, poti fac eoriunde.problema e a proportiilor: cati vor sa faca si cati nu fac nimic.
    stiu un chirurg bun care dupa termianrea rezidentialtului e somer. posturile sunt “date” dinainte.si e un om fain, bun, f bun pe ceea ce facea si un tip absolut integru.el mai spera, mai crede.
    pe ATI stiu alt dr care a lucrat benevol cu Municipalul dupa ce a termina trezidentiatul. bun,f bun in meserie.asta pana intr-o zi cand,saturat de imposibilitatea de a se angaja, in contextul in car epostul liber fusese ocupat d eun habarnist,si-a luat frumos bocceluta si e undeva prin Germania,cu peste 8000 de euro/ luna.
    alta neuroloaga, neprimita in Bucuresti, e la Paris cu 10000 de euro.
    vb lui Pippidi:sistemul oropseste valorile.
    spun asta cand prietena mea, proaspat doctor in istorie la sorbona, vb la niste limbi ciudate:hindi,bengali, tamila, a incercat timid sa fie preparator la Bucuresti.ei as.nici poveste. fata unui cunoscut general a dat concurs si a castigat.ce limbi orientale vb?romana.ce romanii nu sunt in orientul europei?

    deci,sper s anu ii apraseasca entuziasmul,sa creada,sa poata schimba.

  22. Salutare! 🙂

    Drept raspuns la neasteptata reactie pe care a avut-o acest mesaj, imi permit sa scriu cateva randuri.

    In primul rand vreau sa ii multumesc mult Simonei. Nu ne asteptam sa aiba un asemenea impact mailul pe care i l-am trimis cu rugamintea de a populariza ceea ce facem.

    Va multumesc in numele colegilor mei tuturor! Aveti dreptate. Traim intr-o lume cam gri. Insa, eu una, tind mai degraba spre un ideal sau mai multe, decat spre a ma conforma. Ce se intampla in jurul nostru depinde in primul rand de fiecare dintre noi. Societatea suntem noi si daca la 20-25 ani preferam sa promovam pesimismul si indiferenta atunci la ce bun? Se spune ca tinerii sunt cei care vor modela viitorul. Daca am incerca sa punem mai mult in centru omul si daca am invata ca lucrurile bune nu ies decat daca suntem impreuna, poate ca am reusi sa trecem mai usor peste unele probleme.

    Asa este. Este foarte greu, pentru ca la final, cariera ta, ajunge sa nu conteze deloc si cu greu gasesti un post. Speram si noi ca toata lumea ca lucrurile sa se mai schimbe intre timp…

    Ne lovim si noi de acum de “sistem” dar la ce bun sa pornesti cu stangul? Nu stim ce va fi peste un an. Incercam sa traim in prezent si sa ajutam oamenii de la sate care nu isi permit sa ajunga sa vorbeasca cu un medic. Suntem si noi constienti de faptul ca ceea ce facem este doar o picatura intr-un ocean, insa incet incet, speram sa reusim sa mobilizam in primul rand pe cei ca noi – studentii medicinisti din celelalte centre universitare, si apoi persoanele din diferite domenii, dornice sa se implice.

    Sunt foarte multe proiecte de voluntariat in tara noastra. Depinde numai de noi daca vrem sa facem un bine aproapelui.

    Asteptam idei de mai bine si multumim mult inca o data! 🙂

  23. @Cristina Nita: Noi vă mulțumim că ne dați speranțe! 🙂

  24. @nike: e foarte trist ce povestești, of 🙁

  25. In Timișoara se face aceasta acțiune de multi ani. Prima oară am auzit in 2007 parca.

  26. au inima mare.bravo lor.oameni foarte buni care inteleg problemele oamenilor

  27. felicitari pt proiect! e nemaipomenit!

    Felicitari inca o data, Simona. pt ca sustii voluntariatele, actiunile simple dar atat de puternice.

  28. Proiectul a inceput cu greu dar a inceput in 2008 🙂

  29. Felicitari lor, dar felicitari si tie pentru promovarea acestor initiative! Ne bucuram sa mai citim si despre lucrurile bune care se intampla in tara asta, caci de la televiziuni nu mai avem demult nicio pretentie…

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Acest site foloseste serviciul Gravatar pentru afișarea pozei de profil a comentatorilor. Pentru setarea unui avatar, accesați acest link.

Question Razz Sad Evil Exclaim Smile Redface Biggrin Surprised Eek Confused Cool LOL Mad Twisted Rolleyes Wink Idea Arrow Neutral Cry Mr. Green