Romeo a ales otrava ca să scape de șurubelniță
Legenda (dar e doar o legendă, iar ceea ce urmează e o relatare din perspectivă masculină:D) spune că femeile obișnuiesc să strice lucruri: chiuvete, clanțe, robineți, țevi etc. Pur și simplu se trezesc noaptea, își trag un ciorap pe ochi, să nu le recunoască nimeni, după care se apucă de treabă: înfundă robineții, îndoaie țevile, smulg cu dinții șuruburile de la clanțe și cuiele de la mobilă. Lucrează și individual, dar cel mai mult le place să opereze în găști, de aceea cele mai multe distrugeri sunt înregistrate în familiile cu mai mulți membri de sex feminin. Nu întâmplător, când eram eu și cu soră-mea mici, taică-meu ne poreclise (pe noi și pe maică-mea) “Distrugătoarele”.
De frica distrugătoarelor, unii bărbați nu se căsătoresc, iar cei mai radicali chiar abandonează traiul lumesc și aleg viața monahală, ca să elimine definitiv șansa de a fi rugați de o amică sau de vreo vecină de palier să le repare ceva. Se retrag în munți, la mănăstiri pline de bărbați în haine negre, unde nu se strică niciodată vreo clanță și nu picură niciun robinet, printre altele, fiindcă nu există.
Cei mai nefericiți dintre ei nu reușesc însă să evite nenorocirea. Comit greșeala de a-și construi o familie, devenind pe viață sclavii șurubelnițelor, ai patentelor și ai cheilor franceze. Și au multe, pentru că, practic, își cumpără câte-o trusă de scule de fiecare dată când se strică câte ceva. Unii dintre ei ajung să nu mai aibă loc în casă de atâtea accesorii și atunci își mai cumpără niște case, ca să își țină în ele sculele.
Îi știți pe vitejii ăia care se duc în Afganistan sau alte zone de conflict? O fac pentru că nu mai suportă șurubelnițele. Iar Romeo… Romeo știa că Julieta nu e moartă, ci doarme. Dar a ales să bea otrava fiindcă s-a prins la timp ce îl așteaptă, dacă apucă să se însoare.
În fine… Pentru toți acești nefericiți de mai sus, a inventat Volksbank serviciul de asistenţă Home and Care.
Simona, ai modificat putin realitatea.
E adevarat ca femeile strica tot, dar ca sa spunem tot adevarul, atunci cand barbatii vin acasa si le intreaba de ce nu mai merge aia, ailalta, raspunsul dat din varful canapelei este – Nu stiu, ai umblat tu la ea ?
eu știam că răspunsul e “Nu știu, eu nu i-am făcut nimic”.
Cine stie cunoaste.
Presupun ca ai avut situatii cand i-ai spus sotului , dupa ce ai spart-o, ca din pacate i s-a stricat cana preferata pentru cafea.
sotu, obsedat de reparatii.surubareste vesnic.eu cred ca patentul si surubelnita sunt prelungiri firesti ale mainilor lui.
jur pe cravata de pionier ca in veci nu l-am rugat sa repare ceva si ca as fi facut cu totul alte lucruri decat sa il vad reparand.
dar NU. poate intr-o alta viata.
vreau sa picure un robinet, sa curga acolo linistit,ca nu-l deranjez.sa scartie ceva .
exclus.
si cand nu are de reparat,inventariaza ce ar trebui sa repare in viitor.
ador lucrurile stricate. m-am amorezat fara scapare de o clanta ce nu mergea,dar,vai, a fost reparata. crunt.repede, imediat.adoram scartaitul ei, neascultarea nevolnica sub mana mea,refuzul de a se lasa apasata ma excita.
dar fantezia a fost brusc curmata.
si acum sunt doi…………
iosdevina, unde fugim, fata?
@nike, vino la mine, daca vrei sa te destinzi. La mine raparatiile se fac doar in cadru planului cincinal. Maruntisuri, gen picaturi de robinet, usi care scirtie, geamuri care nu se-nchid, nu le repar decit cind se string mai multe. Pregatirea de farbricatie, adunat scule, unele sunt in pvnita, unele in sufragerie si altele in casuta din gradina, presupune un efort destul de mare si nu merita dus decit la chestii mari.
Vezi @nike ca si noi intelectualii avem farmecu nostru.
Ea, pachet de nervi, in fata masinii de spalat care balteste:
-Cu ce-am gresit Doamneeee de mi-ai dat barbat cu doua maini stangi !
El, timid, intrat de 2,03 secunde in casa:
-Draga mea, pot sa te ajut cu ceva, ce s-a intamplat ?
Ea:
-Mai esti si nesimtit, ia vezi ! Ti-am zis ca masina de spalat are ceva de o mie de ori si tu, nimic, NIIMIIC !!
El:
-E prima oara cand aud de asta, lasa-ma sa vad….
Ea:
-Sigur, vrei s-o strici si pe-asta, nu?
El, soptit:
-Pai vrei sa ma uit sa vad ce are?
Ea, isterica:
-Nu mai tipaaa, nu-mi vine sa cred ce mi se intamplaaaaa..Mai bine spal de mana, ce mi-o fi trebuit mie sa iti cer ajutorul, ce mi-o fi trebuit ????
El, cu trusa de chei drept pavaza, stransa la piept:
-Hai, lasa-ma sa ma uit, poate e doar garnitura de la usa de vina, aia se schimba foarte usor.
Ea, impietrita:
-Asa, da vina pe mine ca nu stiu sa folosesc nici macar o masina de spalat!
El:
-Da’ n-am zis asa ceva…
Doamna paraseste baia lipaind prin balta cu clabuci
Dupa 10 minute
El, transpirat, doua unghii rupte, ud fleasca:
-Gata, am rezolvat-o , mergeee!
Ea, neincrezatoare:
-Serios, merge? Am crezut ca te-ai dus la meci, la ce liniste a fost in baie…ia sa vad, iar ai strans o sarma cu patentul si-mi scoti ochii o luna cu economia pe care o facem cu mesterii.
Mosmondeste in butoane, deschide usa, o inchide, porneste masina,clatina din cap, apoi pune verdictul:
-Mda, sa vedem si cat tine “reparatia”, stii ca faci numai de mantuiala si de gura mea, dac-ar fi dupa tineeee…auzi, da’ ce-a avut ?
El, incurcat teribil:
-Nimic grav, ti-am zis, important e ca merge, nu ?
Ea:
-Iar incepi, nu?Spune-mi in fata ca eu am stricat-o, hai, stiu ca asta astepti! Asa-mi trebuie daca te-am rugat si eu o data in viata sa faci ceva in casa asta …. o sa cada toate pe noi intr-o buna zi in baza priceperii tale, dar stii ceva, NOI ( ea si copilul, desigur) nu vom fi aici, sa te trezim la realitate.
El, pierit cu totul:
-Cineva a umblat la filtru si a uitat sa stranga capacul…
Ea, triumfatoare:
-Bine macar ca recunosti ca din cauza ta s-a intamplat!
Tot ea:(Languroasa de-a dreptul )
-Hai, la masa iubi, cine e minitehnicus in casa asta, ce ma faceam fara tine? Sa-l manance mama pe el de mester priceput, hai sa punem un bandaj la degetul ala, patezi fata de masa si nu stii cat de greu iese sangele din tesaturi.
Cortina
Aoleu, Sandmane, ce experiente directe tre’ sa fi avut sa descrii procesul in asa detaliu. 😀
@Sandman: 😆 😆 😆
Astea e fictiune, nu memorialistica, da ?
@sandman, am impresia ca nefasta-mea a fost maritata cu tine in alta viata!
P.S sa le fie rusine barbatiilor care nu verifica saptamnal filtrele de la masinile de spalat, rufe si vase, hota, climatizare, aspiratoare, filtre de polen din masini.
Ghicitoare, cite filtre sunt necesare intr-o famlie moderna?
sandam, complet neadevarat.complet.
n-am facut decat sa respect instructiunile dat eprin telefon,cand era 1 noaptea si era la munca, da?!
se aude?
am tras de maneta de sub centrala,apoi trebuia sa trag de aia rosie de la boiler,dar a trebuit sa inchida urgent si n-a apucat sa imi spuna ca trebuie sa trag de maneta rosie de la boiler. ok. erau doua. ca sa fiu sigura ca nu gresesc,am tras de amandoua.
a venit ziua, apoi din nou noaptea, boilerul rece.mama,dupa o discutie sincera cu confidentul ei-Alzi, de la Alzheimer- a zis:mama, io-s de vina! am uitat apa calda curgand toata noaptea.
ok, bine ca nu e stricat boilerul.
a doua zi, boilerul-nemuritor si rece.
a treia zi la fel.
a patra zi, pe hol, sotul ramane cu ochii pironiti de boiler si dupa aia ma intreaba pe mine,ca si cum as sti,deh:iubire, ai tras tu si a doua maneta d ela boiler?
atat i-a trebuit.
aha, dupa c elucrezi ca un denaturat pana la 3 dimineata, de ce mai vii acasa? de ce mai vb la telefon daca nus tii ce spui?
de ce………………
in fine,a recunoscut spasit ca posibil de la semnal sa se fi repetat ce a spus el de doua ori………….
bine ca n-a fost de mai multe,zic.(ca oricum nu mai erau manete,nu de alta)
haoleu, am uitat ca nevasta lu sandamn citeste blogu. 🙄 😯
io crez ca ti s-a urat cu binele.
e din cauza ca pentru ca lucrezi la arborele genealogic.
@Sandaman: Cu fictiunea asta apuca-te frate de dramaturgie. Un bangaj la deget, totusi, s-ar cuveni
! Risti sa-ti iasa scenele prea sangeroase.
@Matrix, de cand cu succesurile publicistice ale Simonei, ce crezi ca fac toata ziua, imi culeg postarile de pe blog, inregistrez ce vorbesc noaptea in somn, ascult pe la usile vecinilor. Am de-un volumas, daca merg bine vanzarile, dupa dizvort imi raman bani aproape de-un cort cu veranda.
Sa repetam pentru cei care au deschis mai tarziu aparatele, sotia nu strica nici masina de spalat, nici altele, eu doar repar lucruri, le desfac sa vaz de ce merg, e un hobby pasional.Lucrurile SE strica, nu le strica cineva, clar ?
Scumpa mea, sa ne aducem aminte ca suntem din buza Craciunului, bunatate, armonie, porumbei albi, ler, Fuego.
Categoric cai fictiune 🙂
Doamna Sandman, deci măcar lăsați-l să doarmă în casă, lângă mașina de spălat. Nu îl dați pe preș, că e iarnă.
isterice ! bandaj pe gura ei , rezolva treaba
de pe Facebook:
nike: inca ma gandeasc da’ gasesc eu un loc ..cat de curand.
Gluma, gluma da’ mai am maine si gata, am cateva zile libere dintre care juma de zi evadez din sanul familiei (i-am anuntat deja) – daca aveti idei- sunt deschisa :))
eu am sarit ieri vreo 2 metri ca vantul cand am tras din priza instalatia de beculete de pe gard; am scapat cu viata – dupa cum v-ati dat seama deja, dar ce urlete am tras la telefoooon…mai bine sa imi spuna direct decat sa ma ia cu electrocutari date de improvizatii :(( Auzi, cica trebuia sa tin cu o mana de priza si cu alta sa trag; dar cum sa fac asta? ca abia ajungeam cu o mana intinsa pe varfuri fiind..
deci, cu flitrele : am si eu o problema cu filtrele, o sa citesc pe indelete ce ati scris despre asta ca si eu am probleme cu flitrele si nastureii, monedele si alet chestii pe care NU eu tre sa le golesc din buzunarele barbatesti; nu iti golesti buzunarele cand iti pui nadragii la spalat – bagi un filtru nou ! cred ca asa functioneaza, nu?!
Acu’ tre sa recunosc ca sunt anti talent la tot ce are mai mult de 2 butoane; de pe la 2 ani copilul e instruit si stie sa imi porneasca/ schimbe/opreasca BD/DVD/ samd ori de cate ori am nevoie…avea piticul o dexteritate care il umplea de mandrie pe tatal lui; bine, acu’ e mare – acu o face blazat si superior cu aerul: ouf, si mamele astea inapoiate…
Trebuie a stiti insa ca am invatat sa ridic clapetele rosii (ele se afla afara si pentru asta am o lanterna strategic pregatita; daca se intrerupe curentul, uneori are efect si lumina revine; de notat ca fara curent nu e apa, nu e caldura! nimic nu e unde curent nu e!
nu stiu daca si la voi e la fel dar toate calamitatile astea gen : se arde becul, cade curentul, se intepeneste masina de spalata, se intampla EXLCUSIV cand sunt singura acasa!
si sunt convinsa ca si ai vostri detin absolut toate kit-urile, sculele, surubelnitele de toate dimnesiunile si formele dar intodeauna este nevoie de inca un drum la magazine de bricolaj sa mai cumpere o perie, smirghel, scoth dublu adeziv, bormasina noua..
Doamna Sandman se pare ca nu are o experienta de nefasta prea mare, una cu adevarat experimentata sta linga tine si-ti explica ce trebuie sa desfaci si cum. Din cind in cind iti ia surubelnita din mina, iti arata cum se tine, daca ai noroc o suna o pretena si poti mesteri in voie, daca ai ghinion… vai Doamne, te rog in aceasta saptamina Sfinta nu ma lasa sa am aceste ginduri vinovate!
@tuestidevina (Te-am botezat sa ma exonerez, just in case, sa n-avem vorbe):
A propos de mai mult de 2 butoane:
). Pleaca omul (si femeia, ca ea o dorise mai tare) acasa cu masina, sotia tine mortis sa simta tehnologia cum pulseaza in lupta cu jegul rufelor.
Hai acasa!
Un fost coleg de fost serviciu cumpara masina de spalat AUTOMATIC, de Cugir. Va rog, fara misto-uri, cum ca oricum ai fi asamblat-o, tot mitraliera ar fi rezultat. Pe mine m-a servit in perioada nov. 1988-apr. 2013, am tras de ea aproape 25 de ani, i-am facut buletin, am majorat-o, am scos-o din facultate, tot tacamul. Sa nu uit relatarea cu colegul (inginer, ca si mine … dati cu pietre
– Valentine, am pus 5 kg de rufe si detergent in cutie, pe care buton apas?
– Apasa pe primul!-vine competenta din off.
Apasa pe primul buton.
Masina nu porneste.
– Valentine, am apasat pe primul buton, dar nu nu porneste.
– Ei, cum dreq?
Vine Valentin din off si constata ca masina nu porneste.
Se uita la ceas, magazinul era inca deschis. O aburca in Dacie si fuga la magazin. Se da tantos (tipical!) la vanzator si-i spune pe singurul ton la indemana, cel academic”
– Masina nu porneste!
Ala nu-si pierdu cumpatul, ia prelungitorul cuplat la priza si alimenteaza masina. Porneste, la fel cum a pornit si la proba din magazin.
– Masina functioneaza.
Valentin ramase interzis. Intreba nevasta, a presimtire de cearta cu martori:
– Pachito (Pachitzo, pentru precizie … deriva din Paraschiva) pe ce buton ai apasat acasa?
– Pe primul, cum mi-ai spus tu.
Valentin isi mangaie simultan degetele de la ambele maini, strangand usor, sa si le pipaie, fara sa urle. Esteeeeeeeeeeeeee
Morala: Sensul directiei, inginereeeeeee!
@Neamtu asta se cam lauda (stiu ca are si motive, eu il provoc doar … sa ne spuna singur la timpul potrivit … sau ivit
):
Lasati radiourile deschise, atacul s-a produs chiar azi. Habar n-are cel paste (de Craciun, gen!)
Dar am una care o sa-l vindece:
Profesorul meu de rezistenta de la Brasov ne-a povestit o intamplare (sa-i zicem tehnica, desi e de incadrat in dramatismul gen Sandaman … abia il astept la prima lansare, la The Bankers, unde altundeva?). Ghimbav, planor prototip, indice 1/38 (sa ma contrazica prietenii mei academicienii … cum ar veni … sau cum s-ar duce, ca e acelasi lucru, sensul directiei e schimbat … daca inalti planorul 1 km, el putea sa planeze 38 km … drci daca voiai sa ajungi la Bucuresti cu el, trebuia inaltat la vreo 3,5 km … plus ca mai aveai si rezerva pentru cateva looping-uri la Banesti, sa saluti parculetul lui Vlaicu, ca avionul i-a fost dus la REMAT). Pilotul, un tip plin de energie, cu jde-sute de ore de zbor. Se inalta planorul cu un avion tractor si incepe dansul. Manevre, comunicare pe care, totul parea in ordine. La un moment dat i se cere ceva de la sol, ceva de rutina, care presupunea simularea unei aterizari fortate, dar finalizate CHIAR cu aterizare. Zis si facut. Pilotul inscrise planorul spre pista de aterizare si fixa mansele in pozitie. La un moment dat trebuie ca mansele sa fie trase usor, pentru a evita atenua, din unghiul de atac, contactul cu solul. Mansele (sau ceva pe traseu … eleroane? – Ce vreti, doar Neamtu stie d-astea avioniste) nu raspund la comanda (efort, gen). Pilotul transmite incidentul la sol, cei in masura sa-i raspunda intra in fibrilatie … ii spun sa traga mai tare … poate s-a blocat ceva … pilotul trage, si mai trage, SI MAI TRAGE … intr-un final planorul ia o traiectorie ascendenta (avea viteza mare, ca doar simularea era a unei aterizari de urgenta) si dupa o ronda cu flick-flack a la Nadia Comaneci, revine pe directia pistei si aterizeaza lin, ca un fluturas pe floarea de cactus.
Uffff, m-au trecut apele.
Toata lumea era crispata, sefului de proiect ii tremura vizibil barba , restul ii trenura fara a fi la vedere. Investigatie totala. Ce-a fost acolo?? Piesa cu piesa din timonerie e masurata, verificata, analizata. Urmau chiar sanctiuni. Lui Goia, profesorul Ioan Goia, i se parura suspecte mansele, piesele care au salvat, pana la urma, pilotul si planorul de la un impact PREA PIEZIS cu pista. Mansele pareau din alt film. Verifica forma si constata ca nu aveau forma celor din desen. Pareau MULT mai curbate.
Concluzie (chiar MORALA):
Blocajul timoneriei s-a datorat unui punct MORT cinematic… dadaaaaa, exista si asa ceva … si unor jocuri (Neamtu stie!) necontrolate suficient de precis. Modificarea formei manselor, in schimb, a fost produsa de efortul pilotului, apasat de groaza prabusirii pe pista. In urma unos calcule relativ simple s-a ajuns la concluzia ca pilotul a dezvoltat 250 daN forta pentru a indoi cele doua manse (confectionate din Dural, tot pentru cunoscatori … un material usor). Nemtule, mai respiri? Stai sub brad 10 min. sa simti ozonul rasinei. Ce Craciun haios o sa ai n-ai idee! Sau nu?
Legenda:
250 daN=250 kg.
Cu alte cuvinte pilotul de incercare a(l) planorului a ridicat, sau impins, corect este A TRAS cu un sfert de tona de manse.
Ce face groaza de moarte din om 🙄 .
Asta e un topic, zic.
Simona? Mihai? Sandaman?
Vedeti ca nu ma adresez decat autorilor consacrati sau in curs
matrixbrain: :))
, si de atunci am mai si progresat putin, cred ca ma descurc si cu 3 butoane 
sa stii ca pe mine m-a invatat D’l inginer de acasa sa verific prima data “daca e in priza”
Si mie imi spunea tataie cand eram mica “Stricatoarea” si ai mei au preluat imediat porecla. Destul de recent am fost prizoniera in propria camera, dupa ce am ramas cu clanta usii in mana. Tragedia e ca se desprinsese si pe partea cealalta, cu toate piesele aferente, deci nu prea aveam cum sa reunesc jumatatile stricate intr-o sfanta improvizatie care sa-mi permita sa ies.
Dupa vreo jumatate de ora, i-am sunat pe ai mei ca sa ma milogesc sa vina acasa si sa ma scoata de acolo. Normal ca n-au putut, la serviciu fiind. Dupa ce mi-am pus imaginatia la incercare inca vreo ora, incercand tot felul de pixuri si de alte obiecte ascutite care ar fi putut sa se potriveasca in locul clantei, inspiratia divina mi-a amintit de foarfeca.
Nu parea ca va merge nici asta, dar am insistat. Cand am invartit-o si usa a cedet cu un “tac” docil, am crezut ca nu e adevarat. Cu o expresie grava si triumfatoare, de spion evadat din cine stie ce capcana, n-as fi recunoscut in ruptul capului ca scena a fost ca din filmele cu prosti 😆
*cedat, greu cu scrisul asta… 😳