Fuck you, fuck you!

Ce ar putea să urmeze după „Take it, take it” decât „Fuck you, fuck you”? Adică încă o poveste cu români în străinătățuri. Mi-a spus-o Karioka, o fată cu mult umor, care m-a făcut nu o dată să râd.

fuck you

73 comentarii

  1. […] Dacă mai aveți de-astea mai ziceți. Eu tocmai am mai adăugat una aici. […]

  2. Ha, să-ți zic și eu una autentică din respectata comunitate studențească Regie. Întâmplată cu vreo 25 de ani în urmă, în plin comunism muribund. Tot despre neînțelegeri lingvistice…

    Personaje: părinți din provincie sosiți la băiatul lor, proaspăt student în anul întâi, cazat la cămin, în Regie, în vestitele P-uri (P 19, adresa exactă).
    Părinți cu frica de Dumnezeu, dar cu neștiința metehnelor și mai ales a argoului studențesc.
    Vizita decurge bine, vine și momentul plecării. De față, erau băiatul lor și cei 3 colegi de cameră (garsoniera confort 2, paturi supraetajate, model concentraționar)…

    Și mama, de o inocență extremă, dă semnalul de plecare cu o urare apocaliptică: ”Băieți, vă urez mult succes, să aveți multă grijă la tot ce faceți…Și pentru că am auzit pe aici prin cămin o urare, presupun că e o vorbă de-a voastră, vă urez MULTĂ, MULTĂ …UIE!”.

    Sper că n-am fost excesiv de licențios.

  3. 🙂 🙂 🙂
    Mi-au povestit niste prieteni o experienta simpatica avuta in Bulgaria, in drumul lor spre Turcia. Se ratacesc oamenii la un moment dat printr-un orasel si opresc sa intrebe un localnic incotro s-o ia. Omul plin de bune intentii, doar ca nu aveau limba comuna. A dat el din maini vreo 5 minute, le-a mai zis in bulgareste, astia ii dadeau inainte cu engleza lor, se pare ca se ratacisera destul de strasnic, nu era asa simplu de explicat cum sa iasa la liman … pana la urma exclama bulgarul resemnat: “I don’t know. Fuck you.” – dupa mimica si ton, traducerea parand sa fie “plm, nu stiu cum sa va mai explic”.

  4. Asta nu face decat sa-mi intareasca o idee in care cred cu putere: daca nu le stii limba, nu ai ce cauta la ei in tara. Adica, sa fim seriosi, daca te decizi sa pleci la munca in tara X, cu cateva luni inainte incerci sa inveti macar notiunile de baza lingvistice, alea de bun simt, ca sa nu te trezesti ca injuri omul in loc sa-i dai buna dimineata. Dupa aceea ne miram ca avem imagine proasta in afara…

  5. parca v-am mai povestit, jucindu-ne, nepoata se-mbraca in mireasa si zice „Wir feiern Apfelfest!”, adica „vom sarbatori sarbatoarea marului!”. A trecut ceva pina m-am prins ce vrea sa spuna, ii spusesem in romana ceva de MARitis, ia a tradus mar cu Apfel si considerind ca la martis se face nunta a bagat „fest” care-nseamna sarbatoare.

  6. neamtu 🙂 🙂 🙂 🙂 🙂
    logica asta am intalnit-o si la un francez care se mutase la Cluj si lua lectii de romana … toate bune si frumoase, dar il derutau prietenii ardeleni cu „no, hai si-om mere” … a si intrebat omul ce legatura au merele in toata povestea asta?

  7. saraca tanti lenuta-prea tare

  8. hey, asta e banc, nu e intamplare reala. /:)

  9. Silva, se-ntimpla si la case mari, de ex. in germana termenu englez de „streetworker”, se aplica celor din domeniu social care se ocupa de copiii strazii, de cei fara locuinte. O nemtoaica a facut cerere de angajare in USA si a scris in CV ca a fost „streetworker”.
    P.S Dupa cite am inteles in americana asta inseamna prostituata.

  10. @Irino, sa le spui asta si taximetristilor din New York si mai ales americanilor din California care nu stiu o boaba lb. locului, mexicana.

  11. @Irina Radu: lassa ca nu din cauza asta avem imaginatie proasta in strainatate.
    Si poti sa fii convinsa ca astfel de greseli si boroboate se intampla peste tot. Hai sa nu fim mai catolici decat papa.
    Ca mexicanca care se angajeaza sa lucreze in menaj de cum ajunge in America, tare pregatita trebuie sa mai fie in limba engleza.

  12. rectificare, prostituata in engleza e streetwalker

  13. LE: greseala din graba: „Lasa” si „imagine” nu „imaginatie” :))

  14. haios e ca-n franceza la jogging se zice footing. Daca s-ar impune acest termen si-n romana ar creste masiv demografia.

  15. Eu cred ca bancurile au fost si ele intamplari reale la origine. In fine, mie asta mi-a zis-o fostul coleg cum ca i s-a intamplat sora-sii stabilita in US. Deci am repovestit si eu pentru valoarea de amuzament, nu pentru (presupusa) veridicitate.

    Si inca doua care stiu sigur ca s-au intamplat pt ca am asistat la ele:

    1. Cumnatul meu era Project Manager tanar si infocat si cu deadlineul de gat. Avea client francez, nu stia boaba franceza insa, ce bruma mai adunase prin scoala stergandu-se in timp.
    Tot trimitea mailuri peste mailuri cerand nu stiu ce specificatii tehnice pe care clientul le tot lalaia si nu le trimitea odata, sabotandu-se astfel pe sine si odata cu el, evident, pe toti.
    Cumnatul exasperat roaga o colega „te rog, daca ii scrii mail lu ala in franceza pe orice tema, zi si de specificatiile mele sa mi le trimita, poate asa ma intelege”
    Colega scrie tarasenia pe mail si la final adauga ceva de genul „et G., il s’agit de les specifications techniques…” , unde il s’agit de inseamna este vorba despre.

    G. intelege insa din nivelul sau de „furculision” fix ca surdul care nu aude dar le potriveste: „si G. asta, se tot agita cu specificatiile lui” si explodeaza pe toate caile de comunicare disponibile: EU MA AGIT? EU?? Da sa se duca cu tot cu specificatiile lui, parca ar fi proiectul meu, auzi, ma agit cu specificatiile, ia sa va spalati pe cap cu ele etc etc samd

    2. Lucram la o firma de IT tot cu capital si clienti frantuzesti. Vine clientul. Sefa de la IT topaind serviabila in jurul lui nu mai stie cum sa-l cocoleasca. Hai la masa. Asta da sa iasa din firma cu capul descoperit. Sefa, cu o indignare materna in voce (era iarna) striga clar : „Mais vous n’avez pas de fes?!” , unde „fes” insemna caciula in romaneste si din nefericire NU si in franceza, unde cel mai aproape inteles ar fi „buci”. Sarmanul om a fost siderat.

  16. Intamplare reala, un expat (om foarte serios) elvetian, lucrand in Romania la o firma respectabila (limba vorbita in firma multinationala era engleza, in afara de romana), isi exprima la un moment dat consternarea in fata frecventei cu care angajatele spuneau „fac eu (cutare treaba)”, auzind romaneste si probabil scriind mental cuvantul in engleza. Ulterior, dupa explicatiile de rigoare, utiliza cu drag de expresia „Fac, fac, fac! de doua ori in romana!” 🙂

  17. @karioka: ce funny!!!
    mi-am mai amintit si eu de colegii mei quebecoazi veniti sa lucreze in Ro pentru un subcontractor al unuia dintre primii operatori de telefonie mobila. Oamenii incepusera sa invete cateva cuvinte in romana, dar strictul necesar. La un moment dat, iarna, ger, pleaca project manager-ul canadian cu PM de la operatorul de tel. mobila (cea din urma fiind o doamna) sa faca reptia unui site. El la volan, ea zgribulita pe bancheta din spate. El, vazand-o infrigurata si dorind sa-si etaleze cunostintele proaspete de lb romana se tot muncea sa-si aminteasca cum se zice la „frig”, pana cand intreaba incantat uitandu-se in ochii ei prin oglinda retrovizoare” frichi frichi?”

  18. @Karioka: „Mais vous n’avez pas de fes?!” 😆 😆 😆 😆 😆

  19. @Silva: 😆 😆 😆 😆 😆 😆 am râs un sfert de oră

  20. @neamtu: degeaba se impune termenul, daca nu se impune si apucatura … :mrgreen:

  21. si o rectificare: „receptia unui site”

  22. conferinta d epresa cu Jeffrey Franks, reprezentantul FMI in Romania prin 2007.
    e felicitat ca vb f bine lb romana, la care el raspunde exact asa: fac, fac, fac eforturi sa o vorbesc mai bine!

  23. Proaspat emigrant in Canada, un prieten merge la un interviu de IT. Totul merge bine pina cind angajatorul intreaba de proiecte si deadline. Prietenul ofuscat, ii raspunde, eu nu aveam nici-un deadline la proiecte. Cum asa, se mira angajatorul? Erau proiecte importante – i se raspunde si mai inteligent…
    In capul prietenului, deadline insemna linie moarta….

  24. lol Gabi – HRul unei firme care intre timp m-a si angajat a sunat sa intrebe de mine la firma la care lucram – eram la capitolul referinte si printre altii il trecusem la colegi si pe adminul de retea, baiat bun.
    Domnisoara de la HR ajunge la intrebarea cu „si cum ati spune ca reactioneaza colega dvs in situatii de stress?”
    Admin retea f serios : „Nu stiu, domnisoara, ca noi n-avem asa ceva aici la noi la munca. Nu e nimeni stresat niciodata. Poate la dvs, acolo. La noi nu.”

  25. Am si eu una, cu o tipa care ajunge in State, ea neoprotestanta fiind, din Ardeal, se duce la biserica duminica. Obiceiul e ca nou venitii sa se prezinte, sa zica doua vorbe despre ei.. Tipa entuziasmata zice vai, ma bucur mult sa fiu aici, dumnezeu in sus si in jos si alea.. Iar la urma, fata afectuoasa, zice in engleza cu toata inima „And I give pussy to all!”
    Unde pusi in limbaj ardelenesc inseamna pupici, va pup sau ce-o mai fi insemnand, ca eu mi-s moldoveanca.
    Va las sa va imaginati expresia de pe fetele enoriasilor…

  26. Am avut niste olandezi in vizita, faceam bere la mine acasa. Muncim, bem, radem.
    In curte, cainii mei (o catea golden retriever si un mascul golden labrador), se jucau si se dragaleau intr-un mare fel. Cateaua Gina era in calduri…
    Iar Aldo, masculul feroce, nu reusea sa inscrie nicicum.
    Pentru ca nu mai suportam nici noi toata vanzoleala, incercam sa linistim cateaua stresata de caine, strigand la ea „culcat, culcat…“

    La un moment dat unul dintre olandezi, ma intreaba consternat: „why do you say to a hot dog, cool cat“ ?

  27. v-am zis de olandezul din olanda, care lucra in comenrt international si pe care-l chema Fucking?
    care olandez raspundea calm , la telefon, spre stupoarea celor care-l sunau prima data: Fucking!
    si care raspundea celor care-l mai sunasera si glumeau pe seama lui: still Fucking?
    :mrgreen: :mrgreen: :mrgreen:

  28. fiindca am ramas setat pe postarile de ieri despre liceu, am si eu o chestie de la ora de franceza. in timpul orei, proful, care era unul super de treaba, plin de bancuri si mistouri, il vede pe unul ca nu stiu ce facea in banca, il scoate la tabla si i ispune „ba, eu o sa-ti dictez ceva, tu scrii pe babla si daca nu stii , iei 2” . Asta ia creta, increzator, iar in linistea care se lasase il auzim pe prof rostind raspicat textul de dictare: „Futu-le mama-n cur”. Dupa cinci secunde de stupoare, ras general, chitieili, haos. Proful insista „radeti degeaba, ca prostii ca nci voi nu sunteti in stare sa scrieti” Ala de la tabla intreaba cum trebuie scris, in romana sau in franceza, i se raspunde, „en francais, bien sur”, la care ala intreaba cum se spune futu-le” in franceza. proful il face nesimtit,cum poate sa intrebe asa ceva , unde sunt cei 7 ani de acasa etc si il lamureste ca propozitia enuntata de el mai devreme era in franceza, iar ala doar trebuia sa scrie dupa dictare. Nedumerire totala… murumure, nimieni nu se prinde. La final, proful i-a luat aluia creta din mana si a scris mare pe tabla FOU, TOUS LES MOMENTS COURENT!! adica nebunule, toate clipele trec…

  29. hai ca m-am amuzat copios:))!

  30. Din meandrele lingvistice si culturale ale vecinilor de la sud de Dunare…:)

    In urma cu ceva ani, se duce mama intr-o excursie pe meleagurile bulgaresti. Fiind perioada de dinaintea Pastelui, mai multi excursionisti voiau sa tina post – lucru anuntat in prealabil la hotelul unde luasera cazare. Buuun.
    Ajung ai nostri la hotel seara pe la 7, obositi si lihniti de foame. Astia probabil uitasera, pentru ca la bucatarie n-aveau decat mancare cu carne. Ghidul grupului incepe sa duca tratative (in engleza) pentru obtinerea unei cine de verdeturi – bulgarii, nu si nu, ca n-avem. Cineva din grup vine cu o idee mareata: „Do you have…zacusca?” gandindu-se, desigur, la zacusca noastra de vinete si ciuperci, si fara sa stie ca in limba bulgara, „zakuska” (proununtat identic) inseamna…mic dejun. „Yes, zakuska tomorrow” raspunde candid hotelierul, fara sa stie in ce sa baga…:twisted:
    Scena care a urmat ar fi meritat cel putin o imortalizare pe pelicula: romanii coalizati cereau in cor „We want zacusca NOW!”, in timp ce bulgarii se uitau la cuviosii oaspeti ca la alte aratari: „Zakuska!?!? not now, zakuska tomorrow….” 😯 😯 😯

  31. eram intr-o expeditie in Apuseni. cautam comori! :). cautand niste arhive stravechi am ajuns in Albac si ne-am cazat – vara fiind – cateva zile la nu-stiu-ce camin in care locuiau elevii pe timpul scolii. camin dotat cu de toa-te, inclusiv o mini-ferma de animale. si printre noi era un baiat mai grasut pe nume George. ca sa facem misto de el, ori de cate ori treceam pe langa cocina porcilor strigam : „George, hai aici! George, manca cu tata” samd. Toti din grup faceam la fel, inclusiv George, care stia de gluma. La sfarsitul celor cateva zile ne-am luat ramas bun de la administratoarea caminului. Pupaturi, flori, slanina, palinca…chestii de-astea. Cand sa plecam, insa, femeia vine la mine rosie in obraji si ma intreaba: „Domnu’, fac si eu o intrebare, da amu’ nu va suparati”. Dupa asigurarea mea ca acest lucru este practic imposibil vine, inevitabil, si intrebarea: „Da’ acolo la dvs, la Bucuresti, la porci le spuneti George?” Ne-am cracanat de ras si cracanati am ramas pana in zilele noastre…

  32. pt. a completa tema cu niste chestii vechi, traducerea arborelui cotit cu copac strimb.

  33. sa va zic din patzaniile mele curente. Cu franceza. Zic unui coleg: „j’aime pas que tous mes collegues veux me baiser chaque matin” ( in ideea ca de la bisou = sarut – sa fac verbul a saruta). Shocant este ca in franceza baiser se aseamana la pronuntie cu echivalentul lui fuck.
    Face (fatza) et fesse (fese) – mica diferenta de pronuntie. Am vrut sa zic „Tu as vous ma face?” si a iesit …..

    Si una si mai calda, in olandeza, mooie= frumos. Si scrie undeva: mooie foto ( si eu citesc rapid si grabit ca o moldovianca care sunt: muie fata).

    Si as mai continua. Am noroc de colegii care insista sa imi explice ca sunt diferente de genul:
    tu es vache (tu esti o vaca)
    tu es vachement belle ( tu esti prea frumoasa)

    Cel mai tare a fost cand fiica mea mi-a zis ceva de genul In shalah (in numele lui Allah) , undeva intr-o exprimare ca asa a fost sansa … ( stiu ca e colega cu Mustafa Efe, cu Muhamed, etc dar … )

    Si intamplare povestita de un localnic ce a invatat romana: se duce la magazin in Bucuresti sa cumpere oua. Ii spune sotia (romanca ) cum sa zica dar el evident nu noteaza. Si cere la vanzatoare : aveti oitze? (a bagat un diminutiv … )

  34. Vaaaaiii, rad cu lacrimi!Multumesc pentru blog, pentru subiect si cititorilor pentru postari!

    Am si eu o patanie: discutam cu barbata-miu si un coleg francez despre politica. Adica ne varsam ofurile. Era o discutie colocviala, dar nu chiar ca intre prieteni foarte apropiati. La un moment dat, francezul zice cu patos „Je m’en fous ….” care se traduce cu „Nu-mi pasa de…”. Nu mai conta de ce nu-i pasa colegului francez, dar barbata-miu nu stia ce inseamna expresia si si-a tradus-o cu „futu-i mama masii” sau ceva de gen. „Alors”, si-a pus instantaneu o fata de consternat si totodata de maxima uimire, ca ce l-a apucat pe frantuz sa se traga la sireturi cu noi. Eu, stiind expresia, m-a bufnit rasul, da din ala cu lacrimi. Frantuzul, care era serios si avea un of de zis, se uita consternat cand la mine cand la fata lu’ barbata-miu. La final, dupa ce am reusit sa ma calmez si sa nu mai rad isteric, i-am lamurit pe amandoi cum sta treaba. Pe urma, l-am pus pe francez sa-l invete pe barbata-miu cum se conjuga verbul „s’en aller” (reflexivul lui a merge) la mai mult ca perfectul:

    Passé antérieur:
    je m’en fus allé
    tu t’en fus allé
    il/elle s’en fut allé
    nous nous en fûmes allés
    vous vous en fûtes allés
    ils/elles s’en furent allés

  35. Helmuth Dukadam a plecat din Statele Unite pentru ca a primit amenda de la un politist in conditii similare. Chiar domnia sa a explicat asta intr-o emisiune la Tv.
    😆

  36. dupa vreo 2 zile de cand ajunsesem in Viena si ma instalasem, ma duc la piata. in piata, numai turci. ajung la unii cu un stand cu branza, ma uit pe etichete, vad ca aveau tot felul de ”käse” printre care si branza greceasca. drept pentru care ii cer aluia intr-o germana superba, de care n-aveam aproape nici cel mai mic habar ca vreau (imi doresc chiar) jumatate de kilogram de ”griechis” in loc de griechische käse cum ar fi trebuit. nu prea intelegeam eu de ce erau lesinati de ras toti turcii si ma tot puneau sa repet, pana la urma m-a luminat un vlah-sarb de pe acolo care stia ceva romana si mi-a explicat ca ceream juma’ de kil de sex anal.

  37. S-au dezlănțuit amintirile… Tărășenia lui Cătălin Tz mi-a reactivat o zi din clasa a noua, când profa de engleză, o cerboaică de femeie(!!) m-a pus să spun cum se citește ”thought”. Am tras aer în piept și am pronunțat așa cum credeam eu că se pronunță, cu un soi de jenă inocentă: ”Fuuut…”.
    36 de colegi au înlemnit în bănci cu rictusuri confuze pe buze, colegul ”de bancă” se transformase în colegul ”de sub bancă”, de atâta râs înfundat…. Profa mi-a aruncat niște săgeți, vânându-mi eventuala glumă proastă… Dar eu eram atât de sincer inocent (și preferatul ei, fiind cel mai activ din clasă), încât m-a corectat apăsat-înțelegător, cu mușchii feței imobilizați: ”Fooot!”.

  38. Asta-mi aduce aminte de o fosta colega de facultate care a stat un semestru in US, si intr-o dimineata a vrut sa le spuna colegilor ca a intarziat la curs pt ca a facut un dus cam lung, numa ca s-o fastacit si in loc de „I took a long shower” a zis „I took a long douche”. Colegii au facut evident fetze-fetze, si tipa a realizat abia mai tarziu ca americanii zic „douche” numa’ la „vaginal douche”. Si mai au si expresia „douche bag” deci nah, o nimerise cu „long douche-ul” ei cam ca nuca-n perete! 😀

  39. presupun ca sunt deja antologice hahaielile – de autobaza, admit – pe marginea diverselor cantecele portugheze pentru copii, in special ala care s-ar traduce aproximativ „Sariti, sariti”

    link

  40. karioka, fără replică 😀 🙂 😮 ………………….

    să n-o uităm și p-aia cu The Italian Man Who Went To Malta, știu c-o știți:

  41. Stiu si eu de la un prieten cum sora lui, plecata in America, avea probleme cu „sheet” si „shit”. Cum cerea ea saracuta o foaie de hartie si se uitau colegii la ea consternati pentru ca ei intelegeau ca-i trebuie niste rahat. :mrgreen:

  42. Doamne, cat am ras… Nu cred ca e primul caz de neintelegeri dintr-astea, lingvistice. M-ai facut sa rad. Multumesc

  43. Stai, ca am revenit dupa ce am citit comentariile. Si rectific:rad cu lacrimi, nu pot sa cred ce citesc aici. Simiona, esti de poveste!

  44. Fara legatura chiar directa, dar pe filiera furculision, discutie in lift intre managerul francez si angajatul roman. In pseudoengleza.

    Angajatul: ”it is two palets. Palets, palets. Not caruciors, palets”.

    In timp ce zicea caruciors facea si pantomima, ca si cum ar fi tras de un carucior invizibil.

  45. La noi in firma, colegii francezi pe care ii întrebam la prânz dacă doresc sa le cumpăram ceva de mâncare, tineau neaparat sa vorbească in româna, lăudabil, dealtfel. Cereau in fiecare zi sandwich cu „poulet” numai ca pronunția in româna este…. Ei bine da! Era delir….

  46. Cuvinte romanesti folosite mai putin la noi in casa: fac, coc, bici.
    Hai ca fara coc si bici ma descurc, dar pe „fac” nu prea pot sa-l ocolesc pt ca e un verb tare folositor.

    Sara la scoala: I want to fac it. Am rugat o sa fie mai atenta si sa nu mai combine limbile.

  47. auzita de la un prieten care a asistat la o discutie intre francezi si romani ( cu traducator intre); dupa mai multe explicatii, romanul spune: ce mai, aceeasi Marie cu alta palarie! Traducatoare impasibila, traduce:”La meme Janette avec l’autre chapeau.”
    Francezul consternat: Mais..qui e Janette???? (acu’ vorba ceea, de ce naiba traducatoarea nu o fi lasat-o pe Marie? :))

  48. He he… Mi s-a intamplat si mie o faza de genu’. Eram in liceu si faceam cursuri de engleza la British Council; cum aveam scoala dimineata in centru, cursurile de engleza seara tot in centru si locuinta in Drumul Taberei, la o ora de tabartz in 368 distanta, obisnuiam sa frec menta/ stau pe net/scriu teme etc. in cafeneaua de la British Council, in zilele in care aveam cursuri. Pe langa mine, inca vreo 3-4 liceeni in aceeasi situatie; si normal, mai stateam si noi la taclale la un ceai cand ne intersectam.

    Pentru necunoscatori- cursurile la British Council sunt predate de vorbitori nativi de engleza; care de obicei nu stau mai mult de cateva luni intr-o tara (si asa au ocazia sa se plimbe). In consecinta, mai ales cei care predau la grupele de avansati e foarte putin probabil sa stie vreo boaba de romaneste.

    Si asa s-a facut ca intr-o zi stateam cu colegii si discutam: ca „trebuie sa-mi fac lectiile”; si „sa ma duc acasa sa fac un dus”, si „fac aia” si „fac ailalta”. Pana am observat ca de la masa alaturata profu’ ne privea cu o expresie gen „Tineretul din ziua de azi, taica…”.

  49. @ Neamtu, asta imi aduce aminte de ceva interesant despre limba franceza (cu posibile paralele in saniola, nu stiu destula spaniola incat sa ma pronunt).

    „Un homme publique” e unu’ ca Hollande sau Sarkozy. „Une femme publique” e o prostituata.
    „Un rouleur” e biciclist de curse. „Une rouleuse” e o prostituata.
    „Un homme facile” e un om simplu care duce o viata linistita. „Une femme facile”e ca pe romaneste, o femeie usoara.
    „Un courtesan” traia la curtea Regelui Soare si tesea intrigi complicate; „Une courtesane” e, ca pe romaneste, „curtezana”, folosit mai mult sau mai putin eufemistic.
    „Un entreineur” e un antrenor (al unei echipe sportive), „une entraineuse” e… ghiciti ce.
    „Un homme qui fait le trottoir” e Gigelul muncitor care paveaza. „Une femme qui fait le trottoir…”

  50. @Arakelian- pe undeva prin Olanda exista un Camping de Muie.

  51. In Austria exista localitatea Fucking(placuta cu denumirea dispare periodic, amintire pentru turistii uimiti)

  52. un pacient in patul de spital cu masca de oxigen pe fata . O sora , proaspat angajata a venit sa-i faca baie cu buretele ( sponge bath)
    – aproape soptit se aude *-nurse , are my testicle black ?*
    Foarte stanjenita ii explica ca ea e acolo doar sa-l spele pe corp , dar pana la urma, stanjenita, trebuie sa raspunda pacientului , la orice intrebare, sa nu cumva sa-i creasca tensiune…. din pricina stressului ; deci opreste baia si-i ridica cearceaful sa controlez,
    – Nu stiu , sir, dar o sa controlez . Controleaza cu atentie , gentil, si-i zice ca nu-i nimic wrong, they are not black , just normal . Pacientul isi ridica masca de oxigen de pe fata latita de zambet si-i zice rar :

    *Thank you very much. That was wonderful but , please , now tell me :
    Are my test results back ? *

  53. De pe plaiuri mioritice – caz medical.

    Ea – laringita acuta, ragusita, aproape fara voce, cu nasul si urechile usor infundate.
    Merge la un consult ORL la un medic destul de apreciat in domeniu. Medicul, cu o seriozitatea specifica, acorda consult de specialitate insistand pe zona laringelui unde problema era acuta. Actul medical se incheie ulterior cu prescrierea retei. Pritre alte medicamente specifice pe care medicul le scria in stilul caracteristic ( acela pe care nici chinezul nu-l intelege) si mentionad verbal denumirea si periodicitatea fiecarui medicament prescris, medicul este chemat de urgenta in sala de operatii de catre una dintre asistente ce a intrat grabita in cabinet. Medicul prescrie grabit ultimul medicament ” Hexoral ” cu mentiunea de a fi administrat de 2 ori pe zi ( dim + seara) si cu rugamintea ca pacienta sa revina la consult dupa 5 zile pt a evalua raspunderea organismului la tratamentul prescris.
    Pacienta, profund jenata si confuza paraseste cabinetul.
    Dupa 5 zile, pacienta revine la medic impreuna cu sotul ei care avea un zambet persistent si f larg. Profund contrariata reclama medicului ca in continuare are probleme cu vocea iar ea ” nu mai face sub nici o forma sex oral de 2 ori / zi „.
    Medicul o asculta si calm il intreaba pe sot daca nu cumva s-a transmis laringita si catre el apoi le funizeaza celor 2 prospectul medicamentului.

    Iar pe aceeasi tema medicala, exista medicamentul ” Fukitol”. Fereasca Dumnezeu sa fie prescris de catre ginecolog.

  54. Dar stiti ca numele trupei Deep Purple provine din Romania ?
    Pe la sfarsitul anilor 60 , pe cand Ritchie Blackmore , Ian Gillan si Steve Morse inca isi mai faceau concediul prin Romania , le venise ideea de a canta impreuna insa se tot chinuiau sa gaseasca un nume al formatiei cand trecand pe langa Leana o aud spunand : Ieri nea’ Gheorge a murit, drept in cap „di par palit” … si gata de atunci au ramas – di par pal

  55. Nastase s-a apucat de franceza; se certa cu colegii de celula: „ma poule dans ta cour”.

  56. @ Stefania

    Iar in Germania langa Augsburg exista Kissing. Niste prieteni de-ai mei foarte buni locuiesc acolo (o colega de clasa din liceu cu sotul). Nu, nu se pupa toata ziua. :mrgreen:

  57. Să ne întrebe anglofonii cum sună în română numele (real,de altminteri) Butch McCoy. )))))))

  58. […] putea să urmeze după Take it, Take it și Fuck you, fuck you decât “Frichi, […]

  59. Imi povestea o colega (Roxana, pe unde mai esti, maica?) ca lucra la un centru de suport cu francezi – ah, francezii. Si da de unul care zice ah, de unde sunteti, Romania? Vai dar ce nume comice aveti, m-am prapadit de ras, va cheama Niculescu si altele cu „cul” ( = cur), haha hihi hoho dar ce amuzant mi se pare ca aveti „cur” in atatea nume de familie.

    Ghici cum il chema pe el.

    Monsieur Pichat.

  60. Apropo de fazele cu ”le baiser” și ”I give pussy to all”. Acum cativa ani, un prieten era plecat în Franța cu programul Erasmus, unde se împrietenește cu niște francezi. După vreo două luni apare în cămin o studentă de la noi care nu prea știa franceză și, deci, nu prea reușea nici să își facă prieteni. Colegul meu se gândește că n-ar fi rău să o scoată un pic din casă și merg amândoi să se întâlnească cu prietenii lui, întâlnire la care biata fată cam tace ca peștele pentru că discutia se derula prea rapid pentru ea. Ca să nu pară complet antisocială la sfârșit se ridică și zice: ”Au revoir! Je vous baise tous!”. Adică „La revedere! Vă fut pe toți!”

  61. Banuiesc ca stie toata lumea bancul cu iliescu la londra comandand ceai … Il mai spun totusi o data ca e in ontopic

    Iliescu intr-o deplasare de partid , cazat la un hotel in Londra. tot personalul pus in garda, sa aiba grija cu el sa nu ii lipseasca nimic, sa se simta bine, ca nu e orice ciurly-burly, ci iliescu in persoana.
    La un moment dat, la receptie suna telefonul din camera lui iliescu, receptionerul raspunde pe cel mai politicos ton posibil iar in receptor se aude „tu ti tu tu tu tu”. Receptionerul, jenat si panicat il roaga sa repete, iar din receptor se aude din nou acelasi semnal. Asta il cheama pe spp-istul care pazea holul si il roaga sa ii traduca , gandindu-se ca poate e vorba de vreun mesaj in Morse sau vreun cod secret, ceva. Dupa ce ii explica despre ce e vorba si i reproduce sunetele scoase de iliescu la telefon, spp-istul il lamureste ca ne nelu tocmai ii comandase doua ceaiuri la camera 222

  62. 🙂
    In domeniul asta, mie imi place bancul cu oaspetele francez cazat la un hotel in America. Suna la room service: „Hello. May I have some pepper?”. „Sure, Sir. Black pepper, or green pepper?”. „Toilet pepper.”

  63. Seamănă foarte mult cu celebrul moment Top Gear, în care „ieșiți” sună a mai mulți că . . ți ! 🙂

  64. Simpatic e si sa-i explici cuiva care a invatat engleza cuminte si literara la scoala ca la cocosul care face cucurigu se spune „rooster”, NU „cock” (cel putin nu in prezenta urechilor puerile… asa prin UK mai vezi prin supermarketuri „cock-flavoured noodle soup”, de la jamaicani. :))))

    Tot asa, o englezoaica ajunge in Franta; dupa ce invatase franceza la scoala si citise multa literatura clasica franceza; si de fiecare data cand, la o petrecere/bere/iesire in club cineva o intreba pe frantuzeste cum se simte, ea raspundea foarte nonsalat: „Oh, tres bien, je jouis”; ceea ce in secolul XVIII insemna „ma simt bine”, dar in franceza ontemporana inseamna „am orgasm”.

  65. @iosdevina: „La meme Janette avec l’autre chapeau.” Cred ca zicala originala frantuzeasca este: „La meme Janette autrement coiffe”. Traducatorul nu-si invatase lectia 🙂

  66. Familie romano-americana, teritoriu american. Copila nu stie sa strige la pisica decat „pis-pis” pentru ca inclusiv partea americană a familiei o striga tot asa. (Pis=pișu)

    Familie romano-romană, teritoriu american. Copiii vorbesc românește, ajung la vremea școlii si din cauza de ‘fac’ părinții ajung sa le explice educatorilor exact ca la tanti Lenuta..

  67. Mama englezoaica, tatal roman, stabiliti in U.K., fiecare vorbea in limba lui cu copiii. Petrec vacanta de iarna la bunici in Romania. Se trezeste mezinul intr-o dimineata, se uita pe geam si striga fericit catre bunica (nevorbitoare de engleza): A snowaaaaaat!!

  68. Un prieten din Ecuador, iubitul unei prietene românce, a învățat și el românește după atâta vreme cu ea. Și nu doar la nivel de bază ci era destul de fluent. Ne-a povestit cum a mers el cu un ATV într-o aventură montană, cum a căzut și și-a rupt „o costiță” ????

  69. 99% dintre italieni se uita aproape cu stupoare la romanii care la spun ca mananca mici. In italiana insemnand pui de pisica.
    Menajera romanca, la Torino, in primele zile. Patroana casei o lasa la treburi, se intoarce dupa 2 ore, romanca bate din palme si zice „Gata, finito!”. Italianca sa lesine, pentru ca avea o pisica, „gatta”, si din spusele romancei tocmai daduse coltul. Evident, femeia isi anunta patroana ca a terminat curatenia.
    Un roman, gradinar, tot in primele zile, a fost luat de un fermier la curatat pomi fructiferi. Omul nu era de meserie, dar a zis ca n-o fi mare lucru. A fost, asa ca treaba a iesit rau. Patronul vazand halul in care aratau copacii, s-a enervat, i-a dat astuia banii si i-a spus „ok, via!” Romanul nostru a injurat printre dinti si s-a dus si i-a taiat, cum s-a priceput, si via.

  70. In timp ce locuaiam in Suedia, pur intamplator, prietena mea cea mai buna gaseste de facut babystting la o familie in acelasi oras cu mine, Stockholm. Dupa prima luna , ne vedem si noi si luam autobusul impreuna.
    Cutuma cere ca atunci cand urci in autobus, arati abonamentul soferului si il saluti cu „Hej” sau „Hej Hej” care inseamna buna ziua. Cand cobori, nu mai zici nimic, fiindca iesrea e prin spatele autobusului. Pentru a zice „La revedere” suedezii folosesc „Hej do”. Dupa o zi de plimbat cu autobusele prin oras, mi-am dat seama ca prietena mea zicea „Hej do” la urcare….

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Acest site foloseste serviciul Gravatar pentru afișarea pozei de profil a comentatorilor. Pentru setarea unui avatar, accesați acest link.

Question   Razz  Sad   Evil  Exclaim  Smile  Redface  Biggrin  Surprised  Eek   Confused   Cool  LOL   Mad   Twisted  Rolleyes   Wink  Idea  Arrow  Neutral  Cry   Mr. Green