Femeile vin de pe Venus, bărbaţii de la băut Femeile vin de pe Venus, bărbaţii de la băut

Frichi, frichi?

Ce putea să urmeze după Take it, Take it și Fuck you, fuck you decât “Frichi, Frichi”?

Continuăm cu anecdotele spuse de cititori, pe tema “lost in translation”:

Karioka:

Screen Shot 2014-01-14 at 9.12.01 AM

Screen Shot 2014-01-14 at 9.12.13 AM

La asta cu frichi eu am râs 10 minute, cu lacrimi. Dacă mai aveți, mai vreau! 😉

42 comentarii

  1. Pai i-am zis sefului ceva care avea un subinteles nasol. Si tot limba franceza e de vina, nush cum naibea se intampla la toata lumea.
    Lucrator in IT, in call center, abia terminasem un training (care avea ceva si din programare, cu sisteme binare si alte chestii neinteresante). Din graba de a ma exprima i-am spus managerului “j’en ai marre de tout ces bites”. Problema e ca in franceza nu se foloseste termenul englezesc (bite). Se foloseste octet, ca in limba romana, pentru ca bite inseamna … organ masculin. Chestie pe care eu nu o stiam la acea data si mi s-a parut ca managerul se uita destul de ciudat (deh, nu toata ziua iti spune o angajata ca s-a saturat de…) si fara sa imi dea replica mi-a zis sa il scuz si a plecat, lasandu-ma puzzled.

  2. Când am văzut pentru prima oară scris Suomi printre limbile în care puteai selecta meniul unui telefon mobil, habar n-aveam că de fapt este limba finlandeză… Nu asta e poanta, asta e introducerea.
    Perioada sărbătorilor într-o reprezentanţă finlandeză la București. O colegă nordică intră în clădire (zona recepţiei unde aștepta un curier să livreze un colet). Romanul politicos: ´Good morning´. Finlandeza, și mai politicoasă, încearcă un pic de conversaţie: ´Good morning. Oh, it smells so nice of pulla.´ (pulla în finlandeză = cozonac)

  3. Mareano, esti sigura ca te-a lasat puzzled? Nu ai tu mintea cam scrambled? Ai uitat limba romana?

  4. Un fost coleg mi-a povestit doua gafe de pe vremea cand a fost detasat la o firma din Italia. Incepuse sa invete italiana, cat sa aiba curajul sa deschida gura. Prima: s-a dus la o gelaterie si a cerut una gelata si nu intelegea de ce se sparge vanzatorul de ras. I-a explicat ca tocmai ii ceruse o frigida. A doua: statea de vorba cu o cucoana care i-a explicat ca e “licenziato”. A felicitat-o calduros, aia se uita tare stramb la el, iar cand a inceput sa dezvolte subiectul a inteles si de ce: insemna concediata.

  5. Eu am crescut la tara. Engleza mi-a placut foarte mult in generala. Mama (care pe atunci nu stia nimic in engleza) era fascinata cand auzea cate o propozitie de la mine in limba aia atat de incurcata si m-a rugat sa o invat si pe ea cate ceva. Asa ca a repetat pana a retinut urmatoarele doau afirmatii: “My father is a pig!” si “My brother is a dog!” De asemenea, am invatat-o sa si multumeasca, cuvantul pentru asta fiind “Fuck you!” I-am mai zis ca englezii sunt niste oameni foarte politicosi si arata si degetul mare ca sa intareasca gratitudinea. Ma amuzam copios cand o auzeam vorbind in engleza. Numai ca intamplarea face sa se intalneasca chiar cu profa mea de engleza. Deh, sat mic unde toata lumea se cunoaste. Si mama foarte mandra de ea ii spune cat imi place mie engleza si ca o invat si pe ea.
    Profa: Si ce stiti dvra?
    Mama: My father is a pig! My brother is a dog!
    Profa amuzata si ea o felicita, la care mama: Fuck you! Fuck you! cu degetul pe sus.
    Urmatoarea ora de engleza la scoala a fost foarte interesanta 🙂

  6. Lucram pe un pasager,eram in echipaj vreo 20 de români.Maseuza,o tailandeza foarte de treabă,ținea mult să învețe româna.Vine într-o dimineață la sala de mese,se oprește la masa noastră și zice:-ce m-aș f..te!-și pleacă să-și ia o cafea.Am râs toată ziua…

  7. Un prieten casatorit cu o cetateanca din Spania, o invatase ceva romaneste si evident si cateva injuraturi pe baza de p…la si p…da. Eram mai multi romani in vacanta in Spania, ca o gazda buna, incerca sa vorbeasca in romana si se hotaraste sa-si injure sotul cu frumoasa injuratura “dute-n p…la ma-tii!”.

  8. Australia, cu vreo 15 ani in urma.Dau o petrecere la mine acasa, muzica, antren. La un moment dat se apropie o colega invitata din obligatie, cam scortoasa de felul ei, care-mi spune: Nice music, I’d really like to burn this CD. Engleza mea era buna, dar cam scolastica, la expresii nu stateam foarte bine pe atunci, asa ca am injurat-o in gand, crezand c-a fost sarcastica! 🙂 Apoi fac aluzie la cele spuse de ea unui amic, subliniind ca mi s-a parut cam exagerata tipa, la care respectivul imi replica: She’s right, I’d do it, too!! Am schimbat rapid muzica si, pentru o buna vreme, m-am crezut inconjurata de maniaci piromani! 😆

    Si o alta povestire, ca sa vezi ca si ei intre ei dau rateuri de genul asta, de data asta experta fiind eu :mrgreen: Australienii folosesc cuvantul “thongs” pentru vreo 3 chestii, una dintre ele fiind slapii aceia cu bareta intre degete, foarte apreciati pe-acolo. Irlandezii in schimb, il folosesc pentru chiloteii tanga! In birou, o amestecatura de natii. Si se-angajeaza intr-o zi o fatuca la noi la firma, temporar. Fata, irlandeza, intra in vorba cu mine, fiind cele mai apropiate ca varsta. Una-alta, ma intreaba de regulile vestimentare la birou, cum de sunt asa de stricte? Eu ii zic ca da, au reguli, dar nu mi s-au parut exagerate, ajunge ca nu vii in pantaloni scurti sau chestii prea transparente, mulate, etc. Ea, din ce in ce mai stresata, zice: dar la interviu mi-au specificat ca e interzis sa port “thongs”! Pai da, mi se pare normal, zic eu cu atentie, stii, sunt mai potriviti la plaja, aici vin clienti, nu e profesional. zic eu diplomata, poarta-i pana ajungi aici si apoi te schimbi! Aia mai avea putin si izbucnea in plans: vrei sa spui ca te controleaza la intrare, te pun sa-ti dai jos pantalonii sau sa-ti ridici fusta?!? Eu, blocata de reactie, am inceput sa cer lamuriri pana cand s-a clarificat neintelegerea si-a putut si fata sa se relaxeze!! 😀 😀

  9. Pe la sfîrşitul anilor ’90 (eram elevă) făceam voluntariat pentru un ONG britanic venit cu tot felul de ajutoare în România. Încă nu învaţasem engleză cum trebuie. Şi-mi exprim eu faţă de o englezoaică admiraţia cum că ei vin la noi şi ne aduc – mă citez – ‘aids’. Evident că doamna m-a privit oripilată, a bîlbîit ceva şi a dispărut… 😳

  10. Lucram intr-un birou international in Belgia si ne intelegeam in engleza. Dar femeia de serviciu vorbea doar franceza, limba pe care eu nu am invatat-o. Doar ce mai stiam asa, cuvinte /expresii disparate de prin filme sau din chiar de la belgieni. Intr-o dimineata vin eu hotarata sa trag cu aspiratorul in birou. O caut pe Janette s-o rog sa-mi dea marafetul. Da cum sa-i zic? Janette, sil vu ple, vuzave un….si in loc de aspirator am mimat gestul de a trage cu aspiratorul. Greu, n-a inteles si dadea din cap a NU, nu intelege…. Ok, mai incerc o data de data asta adaugind si un zgomot specific, ca un uruit, ma rog, asa credeam eu ca se intelege, de s-a schimbat Janette la fata si a cascat niste ochi cat cepele… Ea tot zicea ceva, saraca, din care eu deduceam ca nu intelege… Ii zic si in engleza, ca poate-poate o fi auzit de vacuum-cleaner. Spenci! Nimic! Ma mai rup eu pe acolo in figuri sa ii arat, ea imi intindea matura ei. In sfarsit, stiind unde ii este camaruta, o duc de manuta acolo si ii arat aspiratorul ca sa inteleaga ce voiam. La care ea se lumineaza la fata si zice: AAAAA, l’aspirateur! Mi-a cazut fata! Cat de simplu ar fi fost sa il cer in romana!

  11. Am auzit una tare de la niste marinari romani care au batut lumea asta in lung si in lat… Imi povesteau ca nu stiu prin ce port pe la capatul pamantului se intilnesc cu o nava bastinasa. Aia, vazand pavilionul romanesc, incep sa tzopaie pe punte ca apucatii si sa strige la ai nostri: (atentie: )muuieee, muuieee. Ai nostri, au crezut ca n-aud bine: coloratii sareau in sus de bucurie si le faceau din maini ca si cum i-ar fi salutat, dar de strigat strigau….altceva! In sfarsit, in port, strainii vin la romani veseli nevoie mare, ca romanii sunt prietenii lor, ca sunt cei mai buni si veseli oameni de pe pamant, ca au intilnit acum juma de an un echipaj romanesc si ce s-au mai distrat impreuna, etc, etc. Bine, zic si ai nostri, dar ce ziceati cand ne-ati vazut de pe vapor? AAAA, nu s-a inteles pana la voi? Noi va salutam in romana, cum ne-au invatat ceilalti romani sa ne salutam prietenii: muieee, muieee….

  12. Dupa frichi-frichi si “pulla” (pe care am auzit-o si eu in Finlanda, cand am fost intr-o cofetarie si nu mi-a venit sa-mi cred ochilor ce scria pe prajitura respectiva, asa ca am comandat-o aratand-o cu degetul si la masa am intrebat-o pe prietena mea ce fel de prajitura e..la care ea cu un gest larg si ranjind de la o ureche la cealalta”puuuullllaaaaa” am crezut ca ma inec cu ceaiul…si apoi tortura de fiecare zi “ce vrei azi pulla cu ciocolata? cu vanilie? cu gem de afine? eu faceam AVC de la atata ras…pana la urma a trebuit sa-i spun) sa zic si eu de “laba” adica frumoasa formula de salut lituaniana. In prima zi acolo (bursa erasmus) mi se face introducerea…labas rytas (buna dimineata), laba diena (buna ziua) si labas vakaras (buna seara)..era sa lesin de ras…plus ca laba se mai foloseste si pe post de “foarte” de exemplu foarte bun e labai gerai…a fost interesant sa aud “labele” astea 5 luni

  13. Am lucrat intr-o companie aeriana dintr-o tarisoara cit Bucurestiul. Multi romani veseli si multe fete frumoase, exotice si disponibile, raiul pe pamint. In zeci de cazuri mi s-a spus: a, so you’re Romanian? Pula! Insa oamenii incercau pur si simplu sa imi etaleze cunostintele de limba romana 🙂 A fost scumpa o japoneza care m-a intilnit si mi-a strigat bucuroasa: Clara, PULAAAA! si dadea din mina ca si cum ar salute. I-am explicat ce inseamna, s-a fisticit si inrosit si mi-a marturisit ca un baiat roman de care era indragostita a invatat-o ca asta inseamna Salut. Insa cel mai tare mi-a placut o filipineza sprintara care, auzind ca sint romanca, m-a abordat in cea mai clara fraza auzita de la un strain: Papusel, ce stiulete mare ai! M-am tavalit pe jos si de atunci ne salutam numai asa.
    PS: am ris cu lacrimi la frichi-frichi.

  14. Doua colege elvetiene vin in prima lor vizita in Romania. Ca o gazda buna ce ma aflam, le intreb ce preferinte ar avea pentru cina. O, desigur, ar dori sa incerce bucataria noastra traditionala.
    Traditional romanesc inseamna ca si meniul e doar in limba romana, dar dotat cu poze al feluritelor mancari.
    In timp ce eu traduceam de zor pagina cu pagina, astea doua studiau si ele pozele dintr-un meniu.
    Dintr-o data le bufneste rasul. Ba una dintre ele, o fire surprinzator de extrovertita pentru originile ei, radea cu hohote si sughituri si tot repeta “Aaahahaha, muși, muși, iiihihi. Do you eat here the muși?”
    WTF!
    Nu inainte sa atragem atentia intregului public spectator, se linistesc destul cat sa-mi explice ca “muschi” in argoul nemtesc inseamna “pasarica”.

  15. cand am gasit-o pe net, poza asta se chema “ce fac militarii romana in irak” si era insotita de explicatia ca ala in uniforma e american iar aia mici sunt irakieni.

    https://picasaweb.google.com/112825525619903033480/20140114#5968778429787625122

  16. romani* , pardon 😀

  17. Injuraturile romanesti sunt foarte apreciate printre straini. Sunt savuroase, foarte descriptive si la obiect.
    In 2000 am lucrat pe un vas de croaziera si intr-o seara pe un culoar unde erau cabinele personalului se certau in engleza (aproape de bataie) un indian si un filipinez. Printre multe acuzatii si injurii am auzit clar si raspicat “sugi p…a” si “s-o f.. pe ma-ta” si ce m-a mirat era cat de correct erau folosite in context. Bra-vo!

    Tot asa am aflat ca “manusi” e o injuratura pt israelieni.

  18. Mai stiu si eu una.
    Un strainez, nu tin minte natia, cu niscaiva afaceri prin Romanica. Insul avand patima jocurilor de noroc, se ducea seara la cazinou si juca pana pe la 2 noaptea; dupa care chema taxiul sa-l aduca acasa.
    O singura problema: strainezul respectiv nu stia boaba de engleza, iar romana nici atat. Motiv pentru care n-avea cum sa-i explice taximentristului unde sa-l duca: motiv pentru care il suna pe partenerul de afaceri roman, sa-i dea el taximetristului adresa. Romanul, trezit din somn fiind, baguie in telefon un “Frate… ce PLM vrei la ora asta?????”.
    Scenariul se repeta cateva nopti consecutive; dupa care strainezul participa la nush ce mare dineu de afaceri. I se prezinta personajul-cheie, ceva somitate/mega-director de corporatie, strainezul ii intinde mana ceremonios si spune pe un ton amabil: “Ce PLM vrei?”. Convins fiind ca asa se da buna seara in Romania.

    Si apropo de Pulla finlandeza, mai stiu una (pe aia la mana a saptea, asa ca nu garantez autenticitatea): cica pe vremea lu’ Ceau se duce un grup de artisti romani in Croatia, si anume exact in celebrul oras-port stim noi care. Cu activistul de partid dupa ei, ca fara nu se putea.
    Gazdele le ureaza frumos bun-venit in croata. Vine traducerea: “Bine ati venit in Pula noastra!”
    Activistul de partid: Ha ha ha, ceeee baaa?? Veniti voi in a noastra!
    Traducatorul, naucit, traduce.
    Gazdele: A, aveti si voi Pula in Romania?
    Activistul: Aveeem! Cu vagonu’!

    (Faza asemanatoare- asta stiu sigur ca s-a intamplat pe bune- pe undeva prin Oltenia se afla comuna Maciuca; si anual se sarbatoreste un fel de ziua satului, cand se intorc fiii satului de la munci prin strainataturi. Ocazie cu care, intr-un an, primarul le-a tinut un minunat discurs, care a inceput cam asa: “Bine ati revenit in Maciuca noastra”.)

  19. Lucram pentru cei de la Case,echipament agricol.Urmeaza o prezentare a unui plug norvegian ,prezentare pentru care insista sa o tina unul dintre americanii din firma care invatase sa ‘vorbeasca’ romaneste din carti.Trebuie sa fac precizarea ca asazis ‘brazdarele’ plugului in termeni tehnici se numesc TRUPITZE.Incepe John al nostru si dai si dai,iar spre sfarsit mai baga una dintre marile calitati ale plugului si anume,citez:’iar acestu plugu arie un mere advantajjj,aciela de a avia doua randuri a cate sapte TREIPUTZE complet automate!’….Dupa hohotul general din sala,saracul John nu stia cu ce gresise……

  20. Eram cu şeful şi cu un suedez în delegaţie la Buşteni, unde trebuia să vizităm fabrica de hârtie. La stradă, pe partea dreaptă cum vii dinspre Bucureşti, se afla fostul depozit de saci din hârtie al fabricii. Şeful meu vrea să îi spună străinului că acela este depozitul de saci, numai că în loc de “this is the warehouse for sacks”, spune “this is the whore house for sex”. Suedezul beleşte ochii cât cepele, iar eu încep să râd în hohote, fără să înţeleagă nici unul, nici altul de ce râd. Asta până când am explicat ce vroia să spună şeful, după care am râs cu toţii (şeful puţin jenat)

  21. Prin 2005 vine la mine, la Bucuresti, un coleg britanic, actuar de meserie (deci obsedat de corectitudine, de cifre, de chestii exacte). Avea in mana manualul de conversatie in limba romana. Si ma intreaba: “De ce scrie aici ca noi, anglofonii, nu avem voie sa comandam lemon la restaurant?” Ii raspund ca ii explic mai tarziu si, dupa orele de birou, il pun sa pronunte “lamaie”, evident el pronunta “la… altceva” si apoi ii explic ce-a spus. Alte intrebari de genul asta n-a mai pus…

  22. Maica-mea e profa de fizica la o scoala generala; care scoala a fost implicata in proiecte Comenius; cu niste scoli partenere din diverse tari, cu corespondenta intre elevi, cu vizitat- frumos.

    Deci- sa trimita copilutii scrisori copilutilor din celelalte tari, in care sa se prezinte. Si cum zice un baietel ca e inalt? “I am high.” Am sfatuit-o pe maica-mea la anu’ sa faca parteneriat cu Olanda :))))

  23. In 2004 am avut niste treaba prin Afganistan, plecat prin MApN si cazat in baza miliatra in care stateau ai nostri, impreuna cu americanii, francezii si toate neamurile care-si trimisesera oameni acolo sa-l prinda pe Bin Laden. In grupul cu care venisem era si un coleg de la un mare ziar care, spre susprinderea mea, nu stia o boaba de engleza. Era bocna, nici macar hello nu stia sa spuna ca lumea.
    Masa o luam la cantina din baza, care era administrata de americani, in consecinta bucatarii erau americani, haleala era specifica lor iar denumirea fiecarui fel era trecuta pe etichetele din vitrina in americana. se statea la rand de-a lungul vitrinei cu haleala, iar dinclo de tejghea serveau vreo doi -trei negri mari, care nu suportau deloc sa iti vina randul si sa stai sa te gandesti ce vrei sa iei. Pt noi era floare la ureche sa ne alegem ce voiam si sa ii cerem aluia in engelza, dar pentru colegul care nu cunostea limba, ora mesei era un chin. Ajungea fata in fata cu negrul si incepea sa gesticuleze, sa mimeze cartofi prajiti si sa ii arate aluia cu degetul prin vitrina ce voia, si asa il intarzia si il scotea din minti. Tot stand la coada la mancare, a observat el ca unii dintre soldati cand ajungeau sa comande ziceau doar “same”, iar negrul se executa si le umplea tava cu de toate. Isi inchipuia ca SAME e un fel de meniu si nu ca ala comanda aceleasi feluri de mancare ca cel dinaintea lui, asa ca de la o vreme manca si el numai SAME si se mira ca bivolul de ce de fiecare data negrul ii punea alte chestii pe tava.
    Multi dintre aia de pe acolo erau cat dulapurile , iar cand asta se nimerea in spatele lor la rand si cerea same, ii baga negrul portie tripla de abia putea sa care tava pana la masa. Normal ca nu putea sa manance tot si lasa trei sferturi pe masa iar de fiecare data de gasea cineva sa-i bata obrazul pe motiv ca “suntem in razboi, nu ne permitem sa facem risipa si tu iti iei ca spartul ca sa lasi mancarea neatinsa pe masa”. ca sa nu se faca de cacat complet, si odata cu el tot poporul roman, ofiterul de presa care raspundea de noi a avut grija sa nu mai ajunga asta la cantina fara translator, iar ala i-a explicat si ce inseamna same, sa nu cumva sa ajunga acasa si s-o puna pe nevasta-sa sa-i gateasca asa ceva.

  24. Nu am experienţe din astea la viaţa mea, sorry!

  25. La o sedinta corporatista de mare nivel o colega a vrut sa sublinieze cat de importanta va fi o reglementare interna: “we will have here a huuuge regulation”. si acum imi vine sa rad

  26. Nu sunteti sanatosi la cap! 😉 M-am distrat la nebunie! 😉

  27. Inceputul anilor 90. O petrecere acasa la un francez. O fatuca baga capul pe usa bucatariei. “Auziti, care stie franceza?” “Eu”, zic eu. “Cum se zice pe franceza la tirbuson?”

  28. 3 Intamplari:
    1.La scoala(liceu) pe meleag strain cer voie la tualeta.Limba nu o cunosteam,doar cateva cuvinte.Pe coridor vad o colega.La intoarcere sunt intrebata de profesoara daca am vazut colega respectiva.I-am raspuns “afara”si am mai vrut sa spun ca plingea dar ma gandeam cum sa pun verbul “a plinge”la trecut.O litera schimbata in cuvant si rezultatul a fost”s-a basit”.
    2.Iar in drum spre scoala,intarziasem si alergam.In fata scolii era sa ma calce masina,omul a pus frana si eu am sarit pe capota masinii.Nu am patit nimic din fericire.Intru speriata in clasa,si ma intreaba profesoara ce am patit.Eu speriata incerc sa ii spun ca era sa ma calce masina,folosind cuvinte cat mai simple.I-am spus “doamna,venea spre mine si am sarit pe capota”.Ps capota in limba respectiva inseamna capul de la prezervativ.
    3.Iar la scoala de data asta colegii facusera niste calendare sa ajute copii fara posibilitati sa mearga in excursie si le vindeau usa in usa.Eu dupa ei,nu vb pt ca nu stiam limba,cred ca invatasem numai o fraza ca papagalul.Dupa vre-o 2-3 ore am vut sa incerc singura,si m-am rupt de grup urcand un etaj mai sus.Sun la o usa,deschide o doamna ,nu cred ca a inteles nimic,dar a luat un calendar.Eu eram convinsa ca a inteles ce am spus.Sun la a doua usa,iese un tip pe la 30 de ani trezit din somn.Incep eu “prezentarea”care o invatasem pe de rost.Suntem de la liceul ….Tipul refuza si incerc eu sa spun o fraza cu un cuvant,dar mancasem primele 3 litere.In loc de “eniskisete” am spus “skisete”(care inseamna sa ma rupi cu tenta sexuala).

  29. Acum vreo șapte ani, m-am dus prima oară în vacanță la maică-mea, în Italia. După parlamentări de jumătate de vară, m-a lăsat pe mine, boțul care la vremea aia nu știa să spele o farfurie, să lucrez la un restaurant, ca să-mi fac bani de buzunar. Mă rog, mă gândeam că greu n-are cum să fie, că le trântesc italienilor farfuria cu paste în față (le-am dus și pizza cu pâine, că n-am priceput ce au comandat), răspund cu “prego” la orice mă întreabă și o să am portofelul doldora de euroi când vin la București. Nu m-am supărat deloc când au început șefii să urle la mine c-am spart vreo 8 farfurii într-o singură zi, oricum în afara de “sei una cretina” nu înțelegeam o boabă (vorbeau un dialect scârbos, asemănător cu rusa) și nici când dădeau din mâini ca un ventilator, să-mi explice că “fiorentina in sangue” e un tip de carne, nu trebuie să caftesc o echipă de fotbal. Da` am sunat-o pe maică-mea să vină să ma ia de acolo când au început patronii, cu tot cu familion și angajați, să râdă că m-a apucat hărnicia. Vedeți voi, învățasem eu că “scopa” înseamnă mătură și era rândul meu să mătur seara, în restaurant. Am trântit un “mi vadeo a scopare” și-au început să se hăhăie de să le stea pastele în gât. Mi-a explicat maică-mea după aia că “scopare” e infinitivul italian pentru “to fuck.” 😳

  30. Hai ca mai spun cateva patanii cu pregatirile de nunta.
    1.Logodna am facut-o in ro si invitata a fost si o colega de liceu,prietena foarte buna si viitoarea nasa,ea nu stia o boaba de romana,si la engleza nu prea statea bine.Coboara din avion,arata pasaportul,se uita ofiterul la ea si are loc urmatoarea conversatie:
    Unde mergeti?Ea”I don’t know”,Adresa doamna!Ea zambind “i don’t know”.Care este scopul vizitei in Romania?Ea vroia sa spuna ca merge la o logodna dar raspunde:”marriage”.E intrebata daca se casatoreste ea,si raspunde:No no,me marriage my bets friend Ioana.Aici a vrut sa spuna ca va fi viitoarea nasa,dar ofiterul a inteles ca tipa e lesbi si a venit in Romania sa se casatoreasca cu o prietena…:)).
    La engleza stiam ca vb foarte bine,in clasa eram prima,de mentionat ca prietena mea copia tot timpul dupa mine la engleza.
    Bun,acum incep pregatirile de nunta,si eu si sotul meu cautam un local.Nestiind zona deloc,plec cu el si cu socrii sa vedem anumite localuri.Ajungem la o casa imensa,cu 2-3 etaje,la intrare vad ca scrie cuvantul “manour”.Nu imi amintesc sa fi auzit cuvantul acesta,ma gandeam ca are un accent frantuzesc ceva,si cuvantul trebuie pronuntat manur.
    Ajugem inauntru,totul vechi nu mi-a placut.Folosisem cuvantul “manour”de cateva ori,si ne trimite persoana la un local apropiat.Acolo furnizorii munceau de zori sa pregateasca sala pentru o nunta.Folosesc si acolo cuvantul manour de cateva ori.Plecam si ajungem la masina,sotul si socrii incep sa rada cu pofta.Ma uit la ei si cer o explicatie.Am pocit cuvantul “manour”cu accent frantuzesc si eu spuneam de fapt “balega de vaca” in engleza.
    Tot cu accentul meu ,nu puteam pronunta bed sheets,ca se auzea altceva,la materialul saten cu accentul meu s-a inteles satana in loc de saten,la slots(sunt niste mamifere),iara se auzea altceva….si lista continua!!
    Epic a fost la cununia civila.Trebuia sa repet cuvintele”I take you…etc”…Era vara,omul vorbea foarte repede si a ajuns la partea “to have and to hold”,la care eu am auzit “to have a new hole”.Mi s-a sters zambetul de pe fata,si am spus “to have what”?Si ma bufnit un ras….

  31. M-am amuzat teribil citind povestile voastre….

  32. 1. Stiu pe cineva care, dupa un pranz copios, i-a spus unui francez: “Et maintenant je m’en vais tirer un poulet de sommeil”…

    2. Luasem in America o slujba, impreuna cu un amic roman. Dupa vreo 2 saptamani, incepem sa auzim repetat din cand in cand, din partea cealalta a partitiei: “Pijdo Moshii”… “Pijdo Moshii”… Am investigat sursa: era un coleg american care incerca sa ne faca pe plac, repetand expresia auzita cel mai frecvent. M-am simtit ca Robinson Crusoe cand l-a auzit prima data pe Omul Vineri.

  33. Sotul Pakistanez, locuind in Anglia. Ma aude la un moment dat certandu-ma cu mama la telefon, si inchei cu “esti futere”si inchid telefonul. La cateva secunde, aud langa mine “Esti futere”. In fine, i-am explicat ce inseama si ca o gluma el trimite mesaj unui prieten cu “blesssing in romanian – esti futere si boschetar” (boschetar m-a intrebat el cum se numesc homeless)
    Un an mai tarziu, mergem in Pakistan, la nunta prietenului mai sus amintit: “oh, you’re from Romania? Let me bless you: ESTI FUTERE. Nu intelegea saracul de ce si eu si sotul meu radem intr-una 😆 😆

  34. Un prieten se ocupa de la un moment dat de mediatii la franceza si una dintre cliente era prietena unui directoras frantzuz. Duduia, buna rau, decolteu cupa D, etc, da’ nu rupea o boaba de franceza. Ei, si o iau ei de la basics cu ‘bonjour’, ‘merci’, si ajung la lectia despre obiecte utile, printre care ‘pat’. La care duduia se lumineaza la fatza si zice – stiu, stiu, e ‘oli’, nu? (oli, mai precis “au lit” adica treci in pat, cum ar veni). Ceea ce demonstreaza ca atunci cand exista dragoste nu ai nevoie de (prea multe) cuvinte…

  35. Eu stiu despre un Italina care preda drept comercial la ASE ca si profesor invitat sau ceva de genul si care incerca sa vorbeasca limba romana cu studentii – evident ca mai stalcea cuvinte. Si pentru a explica cativa termeni legali a invitat la un curs o profesoara de la Litere (lingvista). Iar el a prezentat-o studentilor ca fiind “doamna limbista”. Nu a inteles de ce lumea a pufnit in ras.

    Tot personajul de mai sus ne-a povestit ca a preferat un concediu in Romania, in Nord, in Bucovina la “maimute” (incercand sa spuna maicute – referindu-se ca a fost si a stat la manastirile din Bucovina). 😀

  36. Lucram si eu si sotul in Italia. La amiaza, patronul ne ducea la masa ca la ei pauza de masa e sfanta. Prima zi pizza, pizza, peste… tot asa. Ceilalti comandau mereu paste, dar noua nu ne placeau pastele. Dupa cateva saptamani, dupa ce incercase si cu lasagna si ratase, ne convinsese el sa incercam niste paste traditionale -gnocchi

    Mananca sotul in scarba, mai mult fortat sa nu il jigneasca pe om si il apuca o greata… merge la toaleta de vreo cateva ori si vomita repetat. Iesind din buda, albastru la fata, da nas in nas cu italianul.

    Asta speriat il intreaba in engleza ce s-a intamplat? de la ce i s-a facut rau? La care sotul zice ca de la “gnocca” (it- p..da ) :))
    Pe italian il buseste rasul si ii explica ce si cum sa nu cumva sa mai zicem cuiva ca i s-a facut rau de la p*z*a. :)))

  37. Iubesc blogul asta, am ras calumea. Incredibil povestile.

  38. O prietena de-a mea (care era recent stabilita in Norvegia) a nascut si a adus-o pe maica-sa sa stea cu ea in prima luna. Imediat dupa nastere, vin cateva asistente la maica-sa intinzand mana si spunand ‘Gratulerer’ la care femeia raspundea prezentandu-se: ‘Mariana’.
    La un moment dat intra femeia in salonul prietenei mele si o intreaba f contrariata cum se face ca pe toate norvegiencele pe care le-a cunoscut le cheama ‘Gratulerer’…la care prietena mea care facea pe ea de ras i-a spus ca ‘Gratulerer!’ inseamna ‘Felicitari!’

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Acest site foloseste serviciul Gravatar pentru afișarea pozei de profil a comentatorilor. Pentru setarea unui avatar, accesați acest link.

Question Razz Sad Evil Exclaim Smile Redface Biggrin Surprised Eek Confused Cool LOL Mad Twisted Rolleyes Wink Idea Arrow Neutral Cry Mr. Green