Jurnalul unui cățel de poșetă

Numele meu este Ferdinand Apolodor Henry Phillipe Thomas de Drobeta Turnu-Severin, dar mi se supune Pufi. Stăpâna mea se crede contesă de Severin, deci – logic! – sunt și eu conte. Astăzi, am fost trezit foarte de dimineață, la ora 11, cu tradiționalul “Ține-i mic si fațe ochisori, pupa-l-ar mama pe el sub codiță?”. Pentru că eram nervos și am refuzat să pap lăpticul, mami mi l-a dat cu biberonul, după care m-a îmbrăcat cu costumașul ei preferat din colecția de toamnă pentru căței, de la Burberry. Pentru că eram în continuare nervos, am făcut pipi pe el și mami m-a schimbat într-un costumaș Chanel, la care mi-a asortat 4 ghetuțe Chanel și o șepcuță Chanel. M-a parfumat cu Chanel pentru căței și m-a accesorizat cu ceasul meu preferat. Voi purtați ceasul pe stânga sau pe dreapta? Eu îl port pe dreapta-față, dar am și unul care se pune la gât, pe care îl port mai rar, că mă cam împiedic în el.

Viitoarea mea soție e rea

După ce m-a îmbrăcat, mami s-a apucat să se îmbrace și ea, chestie care a durat 4 ore. Când a terminat, eram transpirat fleașcă pe sub costumaș și am făcut o megacriză de nervi, cu lătrături, bale și schelălăituri. Mi-a dat o bombonică, ca să mă calmeze, m-a pus în poșeta Vuitton și am plecat. Aveam întâlnire cu prietena mea, tot bichon și tot de familie foarte bună. O cheamă Melanie Amelie Marguerita Anne Marie Popovici și este mai arogantă chiar și decât mine. Am fost de vreo patru ori în vizită la ea și, până acum, nu m-a băgat în seamă. M-a ignorat cu desăvârșire, molfănind la un os de aur, cu capetele de diamant, cu excepția momentelor în care am încercat s-o miros sub coadă, când a făcut ca toți dracii și m-a mușcat. Mami zice că trebuie să nu ne dăm bătuți. Vom continua să mergem în vizită până când Anne Marie mă va accepta și vom putea să ne căsătorim și să facem copii. Doamna Popovici, mama lui Anne Marie, a cumpărat deja și rochia de mireasă. Nu se aștepta ca javra să facă fițe și ritualul de împerechere să dureze atât de mult. În ce mă privește, de-abia aștept să devin tată, ca să am cu cine să mă joc.

Cea de-a cincea vizită la Anne Marie a fost o surpriză plăcută. Nu doar că s-a uitat o dată la mine, cu coada ochiului, dar m-a și lăsat să stau la un metru de ea, cu botul pe lăbuțe și s-o privesc îndrăgostit. În timpul ăsta, mami și maică-sa beau cafele, ne afumau cu țigări mentolate și vorbeau de nunta noastră. Și ziceau că Anne Marie e virgină, de-aia se lasă așa greu. Ce-o fi-nsemnând aia “virgină”?

Nu mă joc cu țărănoii

Când am plecat, mami a pus poșeta cu mine pe bancheta mașinii și, cât a căutat nu știu ce prin portbagaj, a lăsat portiera deschisă. S-a întâmplat atunci ceva îngrozitor: un maidanez mic, urât și murdar a venit în dreptul ușii și m-a lătrat ușurel, întrebându-mă dacă nu vreau să mă joc cu el. I-am răspuns că nu mă joc cu țărănoii neciopliți și atunci m-a întrebat dacă n-am ceva de mâncare. Aveam în poșetă o grămadă de bombonele speciale, pentru căței, dar n-am vrut să-i dau. Am făcut o criză de isterie și a intervenit repede mami, care l-a gonit.

Pe drumul spre coafor, am adormit în poșetă, cu gândul la iubita mea, Anne Marie. Am visat că îmi făcuse 8 copii și eram tare fericiți toți zece. Alergam în gașcă pe un câmp înflorit, cu urechile în vânt, iar mami venea în spatele nostru cu o punguță și ne aduna căcățeii. La o frână bruscă, am sărit din somn și am început să-mi caut copiii prin poșetă. Mi-am dat seama că totul fusese doar un vis și am început să schelălăi trist. Mami m-a pus la ea în poală și a condus așa, până la coafor.

Urăsc să fiu Darth Vader

La coafor, mi s-a pus o mască pentru hidratarea blănii, după care am fost spălat, uscat și întins cu placa (doar blana, nu și eu). Lui mami îi place foarte mult cum îmi stă așa, pentru că e ultima modă la căței. După ce mi-au tăiat, pilit și ojat gheruțele, am plătit și am vrut să plecăm. Când să ieșim, am văzut un dulău mare prin geam și m-am scăpat pe mine. Mi s-a încrețit imediat blana la fund, așa că am fost nevoiți să ne întoarcem. M-au spălat iar, de data asta doar la coadă, și m-au întins la loc cu placa. Am plecat la o prezentare de modă pentru căței, unde cel puțin 20 de mami, fiecare cu cățelul ei în brațe, au defilat prin fața noastră, a spectatorilor. Cel mai mult mi-a plăcut o mami roșcată și am lătrat la ea până când m-a certat mami meu. Hainele nu mi-au plăcut pentru că, în general, nu îmi plac deloc hainele pentru căței. Ele sunt un chin pe care trebuie să-l suport din cauză că așa vrea mami. Cel mai rău e la Crăciun, când trebuie să umblu îmbrăcat ba în ren, ba în Darth Vader, ba în ce-i mai trăsnește ei prin cap. Dacă-ar fi după mine, aș fi fericit să umblu numai în pielea goală.

(publicat în Unica, noiembrie 2012)