S-a îndrăgostit. Ce mă fac?
De ăștia s-a îndrăgostit. Lulea.
A avut unii iarna trecută, i-a purtat până s-au tocit. Iarna asta și-a luat alții, identici.
Problema e însă că a venit vara și nu mai pot să-l scot din ei. 😆 Refuză șlapii sau alți papuci de casă, nu acceptă decât ori botoșii vieții, ori desculț.
Ce mă fac? Cum îl despart de ei? 😆 🙄
Ascunde-i botoseii cateva zile poate uita de ei ! 😀 😀 😀
sper ca nu intra si la dus tot cu ei:))))
santajeaza-l ca ii iei paturica preferata daca nu cedeaza botosii
Dar de ce trebuie sa îl desparți? Ce te deranjează?
ia un forfecutz si simuleaza o gaura in formare. A 2 a zi taie atzele si mai colea, ca la urmatorii pasi sa cedeze si sa ramana cu dejtele la inaintare. Vezi sa fie alti slapi la indemana, sa ii sara in ochi cand se intampla ‘accidentul’.
P.S. noi stam desculta in casa, doar cand scade temp. sub 19-20gr ne punem sosete (daca avem chef, evident)
@Simona: să nu stricăm distracția luând problema în serios 😉
daca s-a indragostit , greu il scapi de ei , greu , greu , mai ales ca e un tip fidel
sotul si tata copiilor a fost indragostit de niste pantalonasi scurti de pijama de un verde puternic atunci cand a inceput indragosteala – ajunsesera aproape vernil si labartati , dar ii iubea profund – numai suportam sa ii bag la spalat , nu puteam sa ii mai vad prin casa ( poate si din gelozie ) asa ca i-am aruncat
nu stii ce drama a urmat ( si vorbesc serios) , crede-ma ,a fost trist si nostalgic
😆 😆
iti trebuie un animal de casa, caine sau pisica:))
Vopseste-i roz
Placerile unui barbat casatorit sunt si asa fie prea multe, fie prea scumpe. Lasa-l sa se simta bine cand apare o asemenea rara ocazie, dupa un dus sunt sigur ca devine barbatul pe care l-ai cunoscut odinioara, ante sosoni.
Daca era inebunit dupa cearceafuri de matase si aveati nevoie de ace de siguranta sa va ancorati de saltea inainte de culcare, era mai bine ?
Go for it, Nic !
Mai esti si paracioasa…
Nu ai un catel sa ii roada sau o pisica sa doarma in ei :))?
m am distrat iar……….. 😆
Daca plecati de acasa impreuna dimineata, ia-i botosii in masina si roaga-l sa-i poarte, altfel acestia nu vor fi tristi intreaga zi:))! La pranz suna-l si intreaba-l ce mai fac aia mici, daca s-au odihnit, daca au papat..:))!
😆 😆 😆 😆 😆
Tudor e indragostit de pijamalele cu “animfalutz”; le vrea doar pe ele, nu conteaza ca s purtate o saptamana si necesita a fi spalate; traiesc aceeasu “drama”; explic, dau din maine, argumentez…nimic; le mai inkeie si pana n gat la ultimul nasture.transpiram, asudam, nu conteaza ca afara s 30 de grade….
Hai să fim serioși, Simona ! Nu botoșeii în sine te deranjează și nici pasiunea pe care a făcut-o Nic pentru ei … Eu cred că ceea ce te deranjează cel mai mult este ideea că există cineva pe fața pământului care, aproape blasfemic din punctul de vedere al unei femei, și-a cumpărat o pereche de încălțări identice. După cum nu cred că te-ar deranja dacă Nic ar îmbrăca o rochie. Dar să poarte aceeași rochie la două evenimente distincte, asta știm cu toții că nu se face !
cu papucii nu stiu, dar stiu cu tricourile de la mamica, alea de cand avea 15 ani care acum au gaurele marunte si cusaturi tocite si doarme in ele pentru ca ‘se simte bine in ele, sunt moi si nu-l strang de gat”. alea au fost sfasiate salbatic intr-un moment de istetime…aaa..pasiune, pardon.
Ce minunati sunt! Domnu’ Nic, nu-i lasa din picioare. Sunt foarte misto. Doamnele nu se pricep. 😆
De cum ai pus întrebarea cum sa scapi de ei, m-am gândit instant la dulceaţă.
Daca la tine sunt botoseii, la mine e o patura in care ne invelim, fie vara, fie iarna. Nu o poti spala la masina, trebuie musai intr-o troaca de aia (ca la tara), asa ca.. detest paturoiul aia sconcsos:))
Uite, ca si lui @ Adi ii plac, poate se indura si ii doneaza lui 😆
Ah, povestea cu pantalonii scurti si verzi mi-a adus aminte de iubirea vietii sotului meu: un abajur metalic ruginit si plin de gauri pe care l-a strans protector la piept cand am incercat sa il arunc, suspinand nostalgic “e de cand eram eu copil!”. Degeaba am incercat eu sa ii explic ca un lucru trebuie sa si aiba ceva valoare ca sa merite numele de “antichitate” … Cred ca si acum adasta pe undeva prin pod intre mormanele de inutilitati de care nu vrea sa se desparta neam! Macar nu mi l-a agatat de tavan. In memoria zilelor trecute
simona, eu zic sa fii multumita ca e doar o pereche de incaltari……………….
sa luam pe rand:
1. suruburi,surubele,saibe de toat eneamurile,stau de-a valma ruginite,nu conteaza.
2. haine:d ela cravata de pionier la camasuta de cand era fecior.DAR,am si o mare victorie:8 ore am negociat si am reusit sa il fac sa arunce pantalonasii tricotati de bunica atunci cand avea el 11 ani……………
3.nu arunca NIMIC.
o data pe an organizez sesiuni plenare de genuldaca nu arunci tu en detail,arunc eu en gross.
in top: un tricou cu lupi de acum 15 ani……….
tu nu-l poti dezlipi de botosei, eu nu-l pot face sa poarte ceva in picioare prin casa nicicum. cat despre 2 perechi de incaltari identice…been there, done that. am zambit si mi-am aprins o tigara. “si uite, bi, cat de bine-mi vin si ce bine ma simt in ei!! 🙂 ” mai zi ceva :))
Chiar zilele trecute citeam un articol în care, evident, cercetătorii britanici au ajuns la concluzia că nu prea e bine să te joci cu soarta botoşeilor soţilor, e chiar traumatizant, există riscul să facă obsesie pentru ei şi să cumpere 10 perechi din acelaşi model, să poarte un botoş de la perechea 2 cu un botoş de la perechea 9, dacă nu mă-nşel.
Şi sînt mişto, de unde i-aţi luat?
invita un tzanc si serveste-l cu dulceata
ar fi o sansa , daca botosii l-ar dezamagi profund , daca ar face o mare porcarie , nu stiu ce , dar ceva grav . desi nu s-ar dezindragosti , dar nu ar putea uita imediat , insa timpul le rezolva pe toate .
poti sa ii pui pe botosi sa faca ceva de neiertat ?
mă întreba mai devreme un cretin căruia nu i-am aprobat comentariul de ce dau din casă și “de ce nu arăt lumii și chiloții lui preferați”. îi răspuns acum: păi, întâi că niște botoși nu sunt chiloți, idiotule, și, apoi, uite de-aia dau din casă (mare dezvăluire, într-adevăr), ca să ne distrăm ca între oameni inteligenți și relaxați la creier, ceea ce nu e cazul tău. 🙂
ar fi o sansa , daca botosii l-ar dezamagi profund , daca ar face o mare porcarie , nu stiu ce , dar ceva grav . desi nu s-ar dezindragosti , dar nu ar putea uita imediat , insa timpul le rezolva pe toate .
poti sa ii pui pe botosi sa faca ceva de neiertat ?
.
@Simona , da spune cretinului ca daca ai chef sa arati si chilotii e traba ta, casa ta , sotul tau si blogul tau .ce sa spuun
Cauta prin magazine niste botosi femela si arunca-i, la misto, prin casa, sa vedem ce-o iesi…
Dacă ar renunța femeia să-l schimbe pe bărbatul ei ar fi pace în familie. Nuuu, nu cu altul să-l schimbe, ci în bine.
– Da, e cam necioplit, nu își pune ciorapii singur în coșul de rufe și nici nu are inițiativa să ducă gunoiul, dar lasă că mă mărit cu el și îl dezvăț eu, zise femeia.
– Ah, îmi place de mor, e perfectă, dă Doamne să nu se schimbe niciodată, să rămână fix așa, zise bărbatul.
Sevrajul e lucru’ naibii, cu simptome nasoale… asa ca ai grija. Eu zic sa reduca gradual, cu cate 5 minute pe zi max.
Sau, ma rog, daca n-ai rabdare, desfigureaza-i – brodeaza-le floricici, buline, ceva 🙂
Fug repede la Tătuţu, pe sci-fri, să fiu primul când apare cu replica: poza bormaşinii tale preferate. 😆
Salut Simona,
e prima data cred cand comentez aici.
Nu inteleg care si unde e problema cu botosii domnului. Eu am un tricou, care are 20 de ani. Intamplator, arat la fel de bine ca la 18 ani, sau atunci aratam la fel de rau ca acum, nu m-am hotarat inca. 😯
Tricoul, zic… e alb, simplu, ideal pentru dormit, ceea ce va doresc si dumneavoastra. Iar cand doamna din dotare m-a amenintat ca il face carpe de sters pe jos, am amenintat-o ca, daca nu se atinge de el, unde-mi stau umerii o sa ii stea si genunchii 8) . Si tricoul meu e bine mersi.
Deci, care e problema cu botosii?….
Io am primit la un moment dat niste cizme din alea uggs, care mi s-au parut prea urate sa le port pe-afara. Dar au fost incaltarile de casa perfecte – vreo 4 ani de zile m-au tinut, si cred ca numa-n iulie si august am renuntat la ele (ce-i drept, eu is friguroasa la picioare) Deci, nah, succesuri, dar nu cred ca ai ce face! 😀
Vreau si eu o pereche!
De unde i-a luat? 😀
am solutia pentru tine: cizmulite pt vara. au toc, dar poate sa-l taie daca-l incomodeaza :). am pus si pe FB. http://www.zappos.com/nine-west-herhart-light-natural-leather
Vopseste-i in culorile echipei de fotbal detestate 🙂
Bine acuma ma gandesc ca savantul nostru nu sta in fotbal, dar ca solutie generica pt cazuri abstracte cred ca e de succes.
virgula, cand bagam si noi o functie de editare?
Eh…cred ca trebuie sa multumesti cerului ca e vb doar de ei si pot fi purtati in singuratate. Noi era sa ajungem la un concert de muzica clasica cu tricou cu Star Wars pe sub sacou. 🙂 sau, camasa cu gulerul ros, de se vedea cum se zbate in vant, doar pt ca “e de la mama” 🙂 cum sa vreau sa o arunc???
Of, draga Simona, dar n-ai citit nimic de nenea Iancu? Iti recomand “Domnul Goe”
ce taree! am aflat si eu acum ca exista barbati care nu umbla exclusiv desculti prin casa..aproape ca ma convinsese ca ..asa sunt ei “genetic structurati”!
anyway, macar stai linista, lasa-i botosii in pace…Doamne fereste de fo anexita .. 😛
Acum îi mai trebuie un fular (sau esarfa), un capot, trabuc si un pahar de cognaq, evident, intr-o camera plina de carti legate in piele, cu semineu, cîine mare si lățos, pe un fotoliu de piele visinie (sau maronie, dupa preferinta
). Castelul, mosia si grajdurile pline de cai pur-singe se subinteleg 😀
M-a distrat ăla care te certa ca “dai din casa”. Ia sa faci un concurs despre botosii si slapii nostri preferati, sa punem toti poze. Asta ca sa nu ne aratam chilotii, deh, sa nu faca atac de inima cititorul circotas. Sau sa ne faca profilul psihologic la toti, doamne fereste!! Ca dupa papuci si chiloti se cunoaste omu’, nu? 😉
Despre purtari
Cand eram (mai) mic primeam foarte des (CEL mai des dintre toate cele ce ne acopera capul, trupul, membrele etc.) pantofi. Zic pantofi in sens generic, in paranteza putand intra si bocancei, tenesi (asa li se spunea la noi , nu aparuse Ilie Nastase), cizme, etc. Nu ca ai mei ar fi fost cine stie ce bogatasi, ci pur si simplu pentru ca eram o masina de distrus talpile oricarui mijloc de protectie picioresc. Ei cumparau, eu distrugeam in cateva saptamani, precum Fat Frumos cu crescutul in trei zile cat altii in jdeluni, asa-mi bagam si eu picioarele, dar de-a binelea. Tata lucra printre sonde (pe bune, exista notiunea “noroi de sonda”, dar are circuit inchis, nu-l poti lua pe pantofi), mergea pe drumuri catre si dinspre sonde, dar avea o calcatura de pisica, astfel incat nu reusea sa inoroieze decat rama incaltarii. Eu in schimb, o singura baltoaca daca intalneam in drum, precis “se intampla” sa calc fix in ea. Destin, frate! Dar, pentru ca in toate ce maine vor rade la soare exista un dar, era si o latura, sentimentala, as zice in toata povestea asta. In prima seara purtam imi incaltam pantofii (generic, am mai zis) chiar si in pat. Asta dupa ce-i mangaiam, ii pupam (miroseau a piele, cauciuc, lipiciuri … pe atunci nu aparuse mirosul de vapor cand cu adusul din China … curcubeu de mirosuri, ce mai!). Mama incerca sa mi-i scoata, ca nu-i frumos, ca nu se cuvine … bla-bla, tata imi tinea partea si o convingea sa ma lase asa. Chestie de optica sau, cum ar zice Simona, razboi intre sexe.
Imi vine chiar va intreb … cand a aparut genul? Gramatical, vorbind! 💡 Bineinteles ca dupa ce Ene iesea tiptil din camera, pantofii imi erau scosi. Parerea mea e sa lasi omul sa adoarma si apoi … faci ca mama sau ca tata, gen! Ai doar grija sa nu-l trezesti. Sau/si asta-i o problema? 
Subscriu la editor. As fi subliniat cateva cuvinte.)
@Matrixbrain: tu esti, fiule? 😀 Nu de alta, da’ parca l-ai fi descris pe fiu-meu, distruge incaltaminea intr-un hal…. (idem la faza cu noroiul, el gaseste o baltoaca sa se innamoleasca si cand anunta televiziunile de stiri dezastru, seceta, n-a mai plouat de 3 luni). Eu chiar i-am propus sa faca o excursie prin Sahara, sa identifice si acolo panzele de apa freatica subterana care apar accidental la suprafata sub forma unei baltoace pe 1000 de km patrati….sunt absolut convinsa ca si-ar umple pantofii de noroi si in Sahara.
Ma rog, solutia pe care am gasit-o in ultimii ani a fost sa-i cumpar incaltaminte speciala pt santier. Exisa ghete si pantofi care sunt fabricati sa fie purtati de muncitori, pe santiere, si sunt super-durabili, si pielea si talpa, se spala usor, nu reuseste sa le gaureasca varful pt ca e ranforsat cu o placuta de metal, deci nah, numai avantaje….
Sunt hidosi, ce-i drept, dar asta e, dupa o iarna in care am cumparat 4 perechi de ghete (fiecare mai scumpa decat precedenta, in ideea ca poate daca-s de mai buna calitate tin mai mult) un prieten care are firma de constructii mi-a adus plocon o pereche de bocanci de santier, pe care nu a ruesit sa-i rupa…De-atunci, numa’ din aia cumparam 😀
@simona: zi bogdaproste ca-s botoseii si nu altceva… mie mi-a aruncat nevasta o pereche de raiati 🙄 de care nu voiam sa ma despart, chit ca se vedeau ce zice cretinu’ prin ei; si ca sa infiga cutitu’ adinc in rana, cind am cerul o cirpa moale pentru pantofi, a venit triumfatoare cu un crac bej…mai pling citeodata…
hahahahahaaaaaaa
adica tu nu ai nimic similar, sentimental vorbind?
sau nu e de…” sa-ti bagi picioarele”?
si be)
si ) barbateste:
unei prietene ii zice barbac’su ( tandru
da si mie papuci!
si ea, galesh:
cu un “i” sau cu doi de “i” ?
Esti o fericita ca e vorba doar de galosi. Barbata-miu are asa o pasiune pentru un anumit gen de pantofi cu cusaturi gen astia http://www.lvvuitton.info/Gucci-men-shoes-M0062-Louis-Vuitton-for-sale-Gucci-Sale-HANDBAGS10448/. Scuze, nu vreau sa le fac publicitate ca nu am cumparat nimic de la ei, dar pe astia I am gasit pe net.
Ideea e ca de cate ori isi cumpara pantofi, isi cumpara genul asta de m-a innebunit. In orice magazine intram, numai pe astia cusuti asa ii vede. Ne pregateam pentru o nunta si el avea pregatiti deja o pereche de galosi negri pe care ii proba cu costumul admirandu-se in oglinda.
I-am botezat “pantofi de albanez” si I-a mai rarit de atunci, sa stii, pentru ca de cate ori se opreste la cate o pereche ii spun: “iar iti iei pantofi de albanez”.
El spune ca sunt foarte comfortabili si ca ii plac, dar de cand I-am botezat parca s-a mai potolit. Oricum e innebunit dupa pantofi si are mai multi decat mine, ne certam pe etajele din dulapul de pantofi (ca indraznesc sa mi strecor pantofii pe nivelul lui).
Am o prietena care vrea sa divorteze ca a ei jumatate de 10 ani nu si a mai cumparat alta pereche de pantofi decat cea din dotare. Si nici nu vrea, nici nu-I trebuie. Ii ia la restaurant, la gradina, la plaja, la serviciu, la plimbare. Au fost in vacanta in Mexic (si pantofii au mers si ei). Ii uraste si vrea sa le dea foc (cred ca a incercat dar nu au ars).
sotul mai are si alta metahna ciudata. de cand ne-am cunoscut a pus fix 20 de kg pe el.fix.
e evident ca nu mai are cum sa ii vina hainele de cand avea 65 de kg si 1,83, cand are 85 de kile acum (prea multe,zic eu).
ei na! ati vazut vreo femeie din epoca victoriana sa sufere constrangerea corsetului mai abitir decat sotul, talia de viespe a pantalonilor de fecior?
nici in filme, tablouri si nici macar in cronicile vremurilor nu sunt cazuri consemnate!
[…] botoșii vieții, dar între timp, slavă Domnului, i-a […]