Femeile vin de pe Venus, bărbaţii de la băut Femeile vin de pe Venus, bărbaţii de la băut

Teribila spaimă ipocrită a românului de pupincurism

 shutterstock_100100543

De mult vreau să scriu despre un fenomen ciudat: spaima românului de pupincurism.

Nu o dată s-a întâmplat ca cititori de-ai mei să îi acuze pe alți cititori de-ai mei că mă pupă în fund. Motivul: îmi spuseseră ceva cuvinte de apreciere, mă lăudaseră, cum ar veni. Zadarnic le-am explicat prostestatarilor că: 1. nu le pot mări nici salariul celor care îmi dau feedback pozitiv și nici alte avantaje nu le pot oferi; 2. nici să li-l micșorez nu pot, în cazul în care nu mă laudă suficient; 3. cei mai mulți sunt doar niște nickname-uri, deci, și dac-aș putea să le fac un bine sau un rău, nu aș putea să-i găsesc.

Explicațiile s-au izbit, desigur, de un zid. Oare de ce? 🙄

Apoi, nu o dată, am întâlnit acuzații de pupincurism în situații care nu mă priveau pe mine. Care să fie explicația? 🙄

Pot să înțeleg că 50 de ani de aplaudat la congrese ne-au făcut foarte reticenți la ideea de laudă, dar în cazul ăsta nu înțeleg de ce, la toate joburile pe care le-am avut până acum, am fost șocată de atitudinea extrem de submisivă a românului în fața șefilor. Și nu doar șocată, ci și încurcată, pentru că, de multe ori m-am trezit luptându-mă singură cu diverse abuzuri, pe care colegii mei alegeau să le îndure fără să crâcnească.

Cum vine asta? Pe internet, vedem pupincurism și acolo unde nu e și îl amendăm cu promptidudine, dar în offline stăm cu genele plecate și ne străduim să nu-l supărăm pe șef? 🙄

Mai țineți minte povestea cu învățătoarea care certa părinții că n-au adus cadouri suficient de valoroase? Trei sferturi dintre părinții copiilor din clasa cu pricina s-au supărat îngrozitor pe mama care a făcut denunțul, de teamă că doamna le va persecuta copilașii, ca urmare a scandalului. :mrgreen:

Cu alte cuvinte, teamă mi-e că mulțimea de preaprincipiali de pe internet, obsedați de spectrul pupincurismului, nu se (sic!) pupă cu puținătatea ălora câțiva care au cojones să ia atitudine, PE VIU, împotriva abuzului autorității, indiferent dacă ea se cheamă șef, profesor, polițist sau eu mai știu cum. Să fie vorba oare și de puțină ipocrizie? 🙄 Nu creeeed! :mrgreen:

Trecând peste contradicția de mai sus, i-aș întreba pe preaprincipiali cam cum ar dori ei să arate comunicarea între oameni. Ar trebui să ne spunem numai lucruri nasoale, să ne dăm numai feedback negativ, iar, atunci când cineva face ceva care ne-a plăcut, să tăcem, ca să nu pară că îl pupăm în fund, sau chiar să îi spunem că nu ne place, ca să fim și mai departe de ideea de laudă? Asta îmi amintește de părinții care nu își laudă copiii, ca nu cumva să li se urce la cap. Cam cum ar vorbi mama Simonei Halep acum despre cât de bună e ea, pe ascuns, iar ei nu i-ar spune absolut nimic, ca să nu i se suie succesul la creieri și să o ia razna. 😛

Cum ziceam și mai sus, eu nu am fost niciodată submisivă, în niciunul dintre mediile prin care am trecut, iar cei care mă cunosc vă pot confirma asta. Cu toate astea, îmi place și să laud oamenii, atunci când fac lucruri mișto. Îmi place să laud oamenii care scriu bine, care pictează bine, care cântă bine, care fac bine diverse alte lucruri. Pe scurt oamenii care îmi plac. Așa că îi înțeleg pe cei care care îmi spun mie câte-o vorbă bună, atunci când mi-o spun. Și îi cred că o fac sincer, nu din interes, așa cum o fac și eu mereu, atunci când o fac.

Pentru ei am scris acest text. Data viitoare când vor fi jigniți de câte-un preaprincipial d-ăsta, să știe că, după logica lui contorsionată, sunt și eu tot o pupincuristă, care crede că e bine ca oamenii să fie apreciați când sunt vii și când ne aud. 😉 Și că între “a da feedback pozitiv” și “a fi pupincurist” e semnul egal doar în mințile prea simpluțe, care gândesc în alb și negru. 8)

Voi ce credeți despre acest subiect?

Foto Shutterstock

57 comentarii

  1. Johnny Handsome

    N-am citit textu’, am vrut să fiu primu’ pupăcios. Acu’ o să-l citesc. Mai umblă şi tu la prime.

  2. Din prea multa teama sa nu parem pupincuristi uitam sa spunem oamenilor din jur cat de mult ii apreciem, cat de mult apreciem ceea ce fac…vorba ta, atunci cand sunt in viata 🙂 Si mai sunt si acele momente cand te afli de partea cealalta a “balustradei” si astepti o vorba buna, astepti ca cineva sa remarce ca ai facut ceva bun….si nimic, pentru ca: “Sti foarte bine ca apreciez” 🙂

    De ce avem noi romanii teama asta? Pentru ca de multe ori laudele sunt doar cuvinte goale si clisee, pe care le auzi de atatea ori incat nu mai sti ce e adevarat si ce nu. Cu putina creativitate si vorbe din suflet…cred ca se rezolva. So…de unde se ia niste creativitate?

  3. explicatia e simpla: romanului nu-i plac surogatele. pupatul in cur direct pastreaza tot farmecul. ala de pe internet iti da o senzatie ciudata, de cur de cristale lichide. si suntem vehementi impotriva acestui prost obicei.

  4. Cand eram profesor aveam un director cam tiranic. Foarte eficient, foarte bun in ce facea, dar hotarat sa-si impuna punctul de vedere indiferent daca si-l putea sustine cu argumente rationale sau doar cu autoritatea functiei.
    Am intrat in invatamant impreuna cu un coleg de facultate. Vedeam ca toti ceilalti erau enervant de yesmeni cu directorul. Pe noi asta ne enerva. Cum colegul meu purta plete a fost catalogat foarte repede ca “profesor slab” (ca sa va imaginati cat de corecta era aprecierea, mentionez ca acum e seful catedrei de algebra a Facultatii de Matematica de la Babes-Bolyai, Simion Breaz il cheama). Eu nu purtam plete (implicit eram “profesor bun” :mrgreen: ). Cum nici unul nici altul nu puteam suporta sa acceptam orice ineptie doar pentru ca o spune un sef, nu ne tacea gura deloc.
    Mare lucru nu putea sa ne faca. Ocupasem locurile prin concurs, repartitia o primisem direct de la minister, profesional puteam fi apreciati doar de sefa de catedra sau de inspectoare (si amandoua ne apreciau), ca sa ne strice calificativele la sfarsit de an trebuia sa aiba motive serioase, nu “pareri contrarii sefului”… Putea sa ne taxeze la prime, da’ oricum erau meschine si le luau doar cei cu vechime in invatamant.
    Ei bine, ajunsese sa ne spuna ca la sedintele simple, din cancelarie, putem sa nu ne ducem, ca nu patim nimic. Si sa ne roage ca la consiliile profesorale de la sfarsitul trimestrelor sa nu-l mai contrazicem ca sa nu-i stirbim autoritatea. Sa il cautam la el in birou, dupa consiliu, si sa-i spunem ce avem sa-i reprosam intre 4 ochi.
    Bun, dar cum v-am spus, eu il apreciam pentru competenta lui in functie, chiar daca ma enerva felul in care isi exercita autoritatea. Si nu o data mi s-a intamplat sa am discutii cu colegi care in prezenta lui erau numai zambet (“aveti o scama pe costum; imi permiteti sa-l curat”) iar apoi il injurau, iar eu si colegul meu (oile negre) sa-i luam apararea invocand evidenta lui eficienta ca director de scoala.
    Asta e! 😉

  5. Romanii, in general, nu-s lauda semenii, ci ii invidiaza si incearca sa-i denigreze. Cei care au curajul sa laude o fapta buna sau orice le place sunt vazuti ca unii diferiti ce trebuie atacati, sa n-o mai faca pe viitor. De aia presa romaneasca e plina de cuvinte de ocara.
    O sa evoluam cu adevarat cand va dispare mentalitatea asta cu “sa moara si capra vecinului” sau, mai grav, “sa moara vecinul sa-i luam capra”.
    De ce isi pupa romanii in fund sefii? Pentru ca e mai usor sa fii lingau decat profesionist si sa-ti castigi salariu pe merit. Pentru ca cei mai multi habar nu au cum sa-si faca bine sarcina de la munca, si daca vor sa ramana cu slujba sunt pupincuristi.

    • camelia stancu

      am o veste proasta..nu numa presa romaneasca e plina de vb de ocara… au si strainii presa lor:), nu numai romanii functioneaza pe “sa moara capra vecinului”, ci si alte neamuri se comporta la fel.Unii mai mult altii mai putin!In functie de cata frica poarta fiecare de diverse lucruri. Ori poate credeti ca pupincurismul la adresa superiorilor ierarhici vine numai din dorintza de a avansa????nu, nu numai. vine in primul rand din frica de a pierde respectiva pozitie. nevoia de siguranta, integrare si ce mai vreti voi,le au toti oamenii, nu numai romanii. evident, unii sunt mai experimentati si au reusit sa inteleaga cam care e calea de urmat..altii inca mai cauta scurtaturi…de genul pupincurismului.

    • buna observatia,pentru sarmanii care nu stiu,nu numai romanii sunt
      asa,toti oamenii si in toate timpurile s-au comportat si asa dar cui sa
      spui !!
      🙁

  6. io daca am criticat la ala in care au criticat si ceialalti mai iua marire de salar au ba? zi,ca sa stiu daca mai tastez.

  7. si cine are “spaima” asta? cititorul sau scriitorul? … eu stiu o postare a ta in care cereai (TU CEREAI, ASA ZICEAI) critici si au aparut un potop de laude iar cativa, care au raspuns cererii de a te critica au fost potopiti de puneri la punct si catalogari nepotrivite – despre spaima asta e vorba?

    daca stau sa ma gandesc, poate si lauda e o critica … probabil nu s-a inteles cerinta …

    • “potopiți”? “puneri la punct”? “catalogări nepotrivite”? hmmm, cineva a luat-o personal de tot. 😉 îmi amintesc și conversația de la postarea cu pricina. ai sărit la mine (cu alt nickname) pentru că îmi permisesem să răspund la acuzația că promovez cazuri umanitare neverificate. textul cu care m-ai interpelat era ceva gen “Simona, dacă ai cerut critici, de ce nu taci???”. :mrgreen:
      Altfel, să-mi arăți dacă mai găsești pe alte bloguri invitații la critică. Sau să postezi comentarii nasoale, așa, de probă, să vezi câți ți le publică. 😉

      nu în ultimul rând, nu mai fi așa supărată, viața e scurtă, nu merită să ți-o amărăști din cauza mea. serios, nu fac mișto, zic pe pune. niciodată n-am înțeles de ce citesc oamenii bloguri și persoane pe care le detestă. trăim atât de mult încât să ne pierdem timpul făcând așa ceva? eu zic că nu. 🙁

  8. Am sa te pup si eu in fund, desi nu sunt genul care o face in mod plateal. Dar ce sa fac, daca te ador… pardon, ador felul in care scrii si ador despre ce scrii, ca in acest caz?
    Nu stiu daca iti pot scrie “ai perfecta dreptate”, am sa-ti scriu “si eu cred acelasi lucru ca si tine”.
    Te poop 🙄 in fund, normal 😀

    • @Madi, vezi sa nu te murdaresti la gura de cristale lichide, cum zice Belami mai sus :P:P (glumesc, mi-a placut salutul tau de final)

      Acum sa-mi spun si eu parerea: nu consider pupincureala (sau cum ii spune) sa faci un compliment, sa admiri pe cineva si sa o spui cu voce tare, totul tine de situatie si de modul de a o face.
      Este pupincureala atunci cand faci un compliment cu scopul unic de a trage niste foloase de pe urma lui si este si mai urat sa pupi in fund intr-un mod vizibil mincinos si fals.

  9. nu cred ca e frica de pupincurism, e chef de injurat. Daca ti-e frica sa nu exagerezi cu aprecierile, ai o optiune simpla: sa taci dracu din gura. In schimb, daca ai chef de injurat, posibilitatile sunt nesfarsite si una din ele e sa-i critici pe-aia care il apreciaza pe x.

  10. In mod natural se intampla sa fii pe aceeasi lungime de unda cu cineva si mai putin in acord cu altii, dar sa fiu 100% pe aceeasi lungime de unda cu cineva indiferent de subiect nu mi s-a intamplat niciodata (nici macar cu mine :mrgreen: ).
    Ducand ideea mai departe, am indoieli serioase ca cineva care este permanent in asentiment pe un blog este vreun model de asertivitate in viata reala.
    Eu sunt suficient de egocentric cat sa mi se para ca fac bine si am dreptate in cele mai multe din cazuri, asadar nu am nevoie de confirmari suplimentare. Mi se pare infinit mai util sa primesc critica de tip constructiv.

  11. Poate fi si o forma de invidie.Oare te-ai gandit la acest lucru?Omul este prevazut cu acest defect.Si anume atunci cand cineva este capabil mai mult ca el sa spuna un lucru bun ,aici acest defect intervine.Si anume deodata i se pune un val negru deasupra ochilor si nu vede ca defapt cea ce spune,scrie sau argumenteaza persoana in cauza e de bine.Cauta prin orice mijloace sa denigreze acea persoana.De cele mai multe ori pupincurismul la noi in Romania nu este defapt ca il faci pe sef sa se simta mai bine ci inseamna sa iti dai in gat colegii,sa inventezi ,sa devii ultimul om pentru a nu care cumva sa iti ia cineva locul.De unde a aparut acest lucru?E demult si e lasat mostenire ,insa cand apare unul ce nu vrea sa dea limbi (scuze),atunci acela este vazut ca o eroare.
    Nu te citesc de foarte mult timp dar nu este zi sa nu caut sa vad daca ai mai transpus ceva pe blog.Ai aceasta putere ,cel putin asupra mea.Si nu sunt vreo mare amatoare de citit .nici macr timp nu prea am la dispozitie.Intamplarea a facut sa deschid o data un link catre blogul tau si cum am mai spus pentru mine ai avut aceasta putere,de a ma face sa caut sa vad ce ai mai postat.Imi place cea ce scrii si mai ales pentru cine scrii.Pentru noi astia nevazuti si nestiuti si mai ales neauziti ,in ultimul timp, de o societate ce a ajuns sa nu mai stie sa faca diferenta in ce e normal si ce nu.
    Daca toate aceste se numesc a pupa in cur atunci da ,asta facem

    dar ,doar pentru tine

  12. Jurnal roz de cazarma , pentru pupincuristi veritabili

  13. eu zic asa: atunci cand ai ceva “de bine” de spus cuiva- fa-o, nu ezita! (daca ii ‘sade” bine bretonul, daca are o fatza mai luminoasa, daca i-a iesit bine o prezentare, orice motiv e bun- mai ales atunci cand nu il cauti neaparat ci pur si simplu iti vine in minte); eu asa patesc, ma entuziasmez si ma bucur usor de binele altuia si simt si nevoia sa i-o spun; zau ca nu am avut de suferit si nici nu cred ca trec drep pupincurista pt ca nu fac asta doar cu anumite persoane
    daca ai de criticat insa – trebuie sa te gandesti de doua ori inainte de a o face, dar fa-o mai ales daca cel vizat iti este apropiat si stie sa invete ceva din asta – si , evident – intre patru ochi ..

  14. neamtu tiganu

    io nu laud niciodata pe nimeni, exista o exceptie, nici macar pa mine, intotdeauna se poate mai bine, niciodata nu e suficient de bun.
    Sa te fereasca Dumnezeu sa te laude neamtii, incep cam in felul asta Sunt f. multumit de activitatea D-voastra, imi place felul in care va implicati, ati rezolvat probleme importante… si, si o tine zece minute, atentie, cu cit e mai stralucitoare lauda cu atit e mai periculos, si vine un DAAAAR… Dupa acest dar poate fi, firma isi restringe activitatea, specialitatea ta nu mai e ceruta, situatia economica a firmei e nasoala si nu poti obtine o marire desi meriti…

    Dar e si pe dos, cazuri in care te trezesti ca ai o marire de salariu care nici macar nu ti-a fost comunicata. In urma cu multi ani mi s-a marit salariul de la 300o la 4000 de marci vestgermane, pur si simplu de la o luna la alta, m-am speriat, am fost sigur ca e o greseala si am reclamat.

    P.S Exceptia e nepotica care e cea mai dasteapta, frumoasa, talentata …

  15. @Lili: taman vroiam sa postez acelasi lucru, dar m-ai lasat fara replica 🙂 Foarte adevarat! Daca indraznesti sa ai alta opinie, imediat sare lumea din jur inclusiv pe acest blog. Marii “aparatori” (sau sa sa fim in ton, pupincuristi) sar ca piscati de musca tzetze. Normal ca reactia omului e asa cum e, adica de iritare la orice compliment.

    Partea mai nostima este ca uneori Simona nici macar nu replica, adica nu da doua muste moarte pe comentariul respectiv, dar sar anterior-mentionatii “aparatori/pupincuristi” la datorie. Noroc ca a mentionat ca nu-s platiti, altfel… :mrgreen:

    • e platiti,bre si e multi bani. nu vazusi cuvinte cheie:prima, salar?
      pauza de numarat bani,ca vin ploile

  16. Numai oltenii isi pupa copiii doar in somn, pentru ca “sa nu li urce la cap”…; la mine, in Ardeal, copiii sunt ridicati la cer, “sa ne fie cu mandrie”…In concluzie, educatia bate natia…si feedback-ul pozitiv, ipocrizia.

    • Bravo lor, celor care își laudă mult copiii. Eu, dac-aș avea, i-aș pupa în fund nonstop. Mai bine să crească cu exces de încredere în ei, decât fără. 😉

  17. Sa se poată pupa Simona in fund maxim o data pe zi ca sa ne ajunga la toti!

  18. Pupincurismul =lingushala. A lauda aprecia,complimenta pe cineva nu inseamna pupincurism. Sa explicam, pentru cine nu pricepe:

    Lingushala e gretoasa pentru ca nu este autentica si are ca scop un profit, cat de mic. Acum desigur ca lingushitorii au si eu mandria lor, nu lingushesc pe oricine :mrgreen: Deci cand esti lingushit inseamna ca, in mod clar, ai ceva de oferit, esti in pana mea cineva . Pe un pierde vara nu-l lingusheste nimeni, ne putem imagina frustrarea care-l doboara,nu?( nu pierdeti nimic, lingushala nu e placuta,deci reveniti-va!)
    Cred ca toti oamenii capabili cunosc, pe propria piele, lingushala aka pupinkurismul si ori le e lehamite si se manifesta ca atare, ori ii amuza, ori ignora. Parte din viata, ce sa-i faci.

    Aprecierile pozitive, complimentele sau laudele inseamna ALTCEVA, ceva ce multi nu pot pricepe nici daca le desenezi. De aprecieri pozitive poate avea parte pana si acel pierde vara care, dandu-si silinta, face un lucru frumos,util.
    Nu cereti asadar pupaturi in dos, domnilor si doamnelor suparati pe cei care le aplica cu talent, cereti sa aveti parte in viata de pareri sincere si bucurati-va cand dati peste oameni care si le manifesta!
    PS-cei care nu si le manifesta confunda, ca si voi, pupincurismul cu aprecierile 😆

  19. nu exista lauda sincera. asta e o ipocrizie.
    daca vrei sa devin instant suspicios, lauda-ma, indiferent cum si de ce.

    natura umana functioneaza asa incit fiecare se simte buricul pamintului, si intr-un fel asa si e pentru ca cel care emite parerile si judecatile e creierul fiecaruia in parte.

    laudele se emit intotdeauna cu un interes, care interes de cele mai multe ori nu e material. lauzi pe unu cind ti se pare ca a facut bine pentru ca sa continue sa faca ceva in directia pe care ti-o doresti. lauzi pe unul pentru ca asta e trendul intr-un grup in care te simti bine si din care doresti sa faci parte in continuare, lauzi pe unul pentru ca actioneaza conform sistemului tau de valori, deci iti lauzi propriul sistem de valori.

    chiar cind lauzi pe cineva tot tu esti buricul pamintului, tu hotarasti cine merita si in ce masura lauda ta, tu prin asta dai o nota, tu esti cel care aprecieza si noteaza, tu esti cel care recompenseaza cu lauda.

    lauda in sine privita obiectiv din orice unghi e ipocrizie pura.
    esti slab la laude? esti manipulabil.

    • Cred ca ai inteles gresit conceptele despre care vorbesti. Sau le-ai inteles numai dintr-un punct de vedere – si anume negativ.

      In principiu noi vedem in ceilalti propria noastra persoana (si acum citez din carti, psihologie mai exact). Daca eu sunt agresiva si atac, critic, lovesc, este pentru ca eu am o problema cu mine insami. Daca eu laud, apreciez si sunt pozitiva, este pentru ca eu cu mine ne intelegem bine si imi externalizez echilibrul interior.

      De asta este foarte interesant ca ceea ce exprimi, felul in care te exprimi si te comporti si cum faci referire la celelalte persoane spune intr-adevar foarte multe despre ce se intampla cu tine in perioada aia si cat de multumit de tine esti.

      Si mai e un lucru, astea nu sunt lucruri absolute. Nu exista oameni doar rai, si oameni doar buni. Pur si simplu sunt ups and downs, momente in care suntem fericiti si multumiti de noi si momente in care ne uram. Foarte putini oameni au ajuns la un echilibru si o stabilitate continua. Secretul este ca atunci cand ne regasim agresivi, negativi, bataiosi, sa nu ne exteriorizam impulsul si sa cautam in noi, sa vedem ce ne determina sa scriem comentariul in felul ala, sa atacam sau sa denigram o persoana.

      A nu se confunda cu critica sau dezacordul. Critica poate fi pozitiva si poate avea rezultate pozitive, depinde cum e exprimata si mai ales de ce este exprimata. Altfel spus: eu scriu pe blogul Simonei ca sa imi spun parerea, sa discut cu alti oameni, sa aflu ceva nou, sa conversez cu ea, sau pur si simplu vreau sa lovesc, pentru ca, poate-poate, eu vreau sa devin o mare bloggerita numai ca pur si simplu nu-mi merge si sunt invidioasa, geloasa. Sau pur si simplu m-am certat ieri cu prietenul, sufar si vreau sa sufere toti pe langa mine.

      Deci da, probabil ai si tu o problema acolo de rezolvat, daca nu ai incredere ca oamenii te pot lauda sincer. Poate tu nu lauzi oamenii sincer, poate tu ai o problema cu tine, nu stiu, nu te cunosc, pot emite ipotze aiurea. E treaba ta sa afli cu ce te confrunti.

  20. @kongo, e foarte interesant cum vezi tu lucrurile si nu o spun cu ironie.
    Evident ca lauda e subiectiva si se raporteaza la un sistem de valori proprii, nu vad de ce am avea o problema cu asta. Este evident ca pretuim ceea ce noua insine ni se pare pretios,deci noua nu altcuiva, si normal ca avem alegerea de a ne manifesta in cuvinte rpetuirea(lauda).
    Cum sa zic? Ca exista lauda rea si lauda buna? In functie de context,interese, etc.Ar trebui totusi sa fie doar buna, ca forma de pretuire. Laudele mele sunt sincere si nu iti ramane decat sa ma crezi pe cuvant :mrgreen:

    PS-Natura umana nu functioneaza pe principiul ´´buricul pamantului´´. Multora dintre noi nu le-ar strica o doza zdravana de incredere in sine,de self-respect. Nu intram in detalii ca nu e cazul acum.

  21. @Joana
    mi-am spus un punct de vedere, nu caut sa conving pe nimeni de nimic.
    ar fi fost si culmea sa scri un post in care sa spui ca am dreptate. m-ai fi laudat 🙂
    si eu dupa cum ai vazut fac urticarie cind sint laudat 🙂

    • Daca iti dau dreptate inseamna ca te laud? Deci daca reusesti sa ma convingi de justetea pozitiei tale cu argumente rationale, te laud??? Fii serios!

    • adi, era o gluma, relax man 🙂

    • Mai kongo, ce creativ mai esti cind scrii “scri”. Mai mare dragu’.
      Mi-e imposibil sa ma abtin si iaca, te laud

  22. @kongo, nu, aia nu ar fi fost lauda. Ar fi fost un consimtamant, o aprobare sau, asa cum zice @Adi,o convingere.
    Eu cred ca tu defapt de pupincurism te temi, nu de laude/aprecieri.Ca faci urticarie la pupincurism adica lingushala e altceva si e de inteles, nici mie nu imi plac.Si le detectez imediat :mrgreen:
    Dar cu laudele aka pretuirea, ce ai dom´ne? 😕

    • eu sper că kongo a trollat la greu. altfel, dacă chiar așa gândește și trăiește, are o viață tare-tare tristă 🙁

    • 🙂
      am o viata mai vesela decit iti imaginezi. tocmai m-am intors de la un party vesel. nu m-a laudat nimeni 🙂

    • Oamenii veseli se simt din scris. Daca spui ca esti vesel nu faci decat sa scoti in evidenta contrariul. Felul in care scrii zice cu totul altceva. Si veselia asta, e grea cateodata, iti zic 🙂

    • *se simt din comportament, vorbe etc (aici avem numai “scris”, de unde si mentiunea). Imi suna un pic ciudat mie 😀

  23. Nu credeam ca o sa ajung asa de departe cu comentariile dar te prefaci ca nu ai inteles ce am scris in primul comentariu: nu le reprosam cititorilor ca te lauda si au pareri bune despre ceea ce scrii( ca de cunoscut, ei nu te cunosc ci doar prin ceea ce scrii – aceeasi parere buna o am si eu, ca doar nu-s nebun sa te citesc numai pentru ca “nu” te apreciez). Ti-am reprosat ca” ai cerut” sa fii “pupincurata”. Nu s-a trezit nimeni spontan sa-si spuna parerea, in general buna, despre tine(de data asta). Nu cred ca te referi la mine cind scrii “spaima ipocrita a romanului”, pentru ca nu ma cunosti si nu stii ce fel de spaime am… Probabil ca te poti referi la persoanele apropiate tie si pe care le cunosti. In arhiva ta am vazut nenumarate aprecieri pozitive ale oamenilor, fara sa le fie cerut expres acet lucru; am sarit in sus cind am vazut ca ai cerut tu expres acest lucu. Si in incheiere, ma bucur ca ai “cojones” sa iei atitudine pe viu, pe un blog.

    • @L-M B, te bagi in seama cam…patologic!
      Sper ca Simona sa nu-si mai puna mintea cu tine si sa-ti raspunda.. Nici macar in kirghiza!

    • Intimplarea face, ca de-a lungul timpului, toate femeile de serviciu(sau , ma rog, menajerele din ziua de azi) sa se numeasca, ai ghicit: Jeni, cu varianta y cu doua puncte. 😀

    • Tie, cu siguranta, ti-ar fi de folos un medic psihiatru! Deja e mult prea evidenta afectiunea..

    • cruela de vila

      ma intreb daca ti-a mai ramas oleaca de simtzu umorului, pa fund ( macar) ! :mrgreen:

    • N-am nimic impotriva sa ma controlezi pe fund (macar!) si sa vezi ce a mai ramas…

  24. Esti frumoasă, deşteaptă şi talentată. Plata, în contul ştiut. Pupici în (pe) obraz, pa !

  25. pentru mine e simplu aici , imi face placere sa citesc postarile Simonei , ma regasesc pe un acelasi gen de normal , gasesc o gramada de oameni in normalitatea mea si e bine
    si acu ma pup in cur si vorbesc de ce apreciez si ma si regasesc :
    – umor
    -istetime
    -bun simt
    -modestie
    -discretie ( cu citit printre randuri )
    -IMAGINATIE , MULTA
    -JOC , JOOOOOOOOOOOOOC , am un cult pt asta
    -vorbit urat pentru unii , dar multi ” decenti ” vorbesc vulgar fara cuvinte urate
    si nu in ultimul rand AUTOIRONIA, e mare lucru ,cine poate si are asta nu are mizerii prin suflet
    stai ca ataat m-am pupat ca ma doare spatele
    si plm, take it or live it ( jurnalu’, zic )

  26. eu tocmai am luat apararea unui prieten pe Facebook. inseamna ca sunt pupincurist?

    • așa se pare. și eu am luat apărarea multora, și pe-aici, și pe Facebook. ba chiar am și blocat oameni, de dragul prietenilor, pe FB. culmea pupincurismului, îți dai seama…

  27. Acum imi dau seama ca poza din articol e cu tenta politica. Jobenul in steagul SUA de pe calul magarului ne duce cu gandul la Partidul Democrat (al lui Obama), magarul fiind animalul democratilor, totemul lor. Asa cum elefantul este al republicanilor. Iar vazand buzele de pe fundul magarului, e clar: e un mesaj republican de ironizare a democratilor. Cred ca sunt buzele lui Hillary. 🙄
    Simona, esti republicana?

  28. d-na simona cum ati ajuns la concluzia ca …..,,a romanului”….alte natiuni se comporta altfel ,nu ? ar fi mai interesanta o analiza a fenomenului….,,doar la noi”
    cum a aparut,de ce este intretinut iata si de dvs.,cum am aparut noi ca insula de
    pupincurism (asa inteleg din titlu) ?

  29. Nu strica sa apreciem ii apreciem si verbal pe cei din jurul nostru.
    Chestia asta imi aduce aminte de un banc:
    Femeia de serviciu corporatista
    Dupa ce da cu mopul, se opreste intr-un colt al camerei si asteapta. Trece un CEO:
    – Ce asteptati?
    – Feedback, maica, feedback!

    p.s. felicitari pentru articol. sper sa nu comenteze cineva ca tocmai te-am pupat in fund :))

  30. Mpai noi pare-se ca suntem programati genetic sa ne intrecem unii cu altii, sa ne calcam in picioare ca sa ajungem primii la ghiseu sau tigai, sa stam cu spinarea incovoiata invitand la bice, sa fim “competitivi”, sa-l depasim pe vecinu’ la lazile de bere consumate sau la latimea ghiulului. Si atunci cum naiba sa apreciem o lauda sincera? Cine te lauda sigur-sigur vrea sa-ti ceara o favoare, altfel s-ar uita chioras la tine si-ar pandi momentul in care nu esti pe faza ca sa-ti administreze un sut in partile moi… Implicit “laudacul” e un ipocrit si-un pupincurist.
    Si toate astea pentru ca suntem in esenta bolnavi: de nepasare, de ura, de invidie…

  31. Nu numai romanii stiu sa pupe in cur. Au inteles repede si francezii ce inseamna “limba maro”.
    Si in ca o corectare mica: pupatul in cur in Romania vine de dinaintea comunismului, a fost si in timpul razboaielor mondiale, vine de undeva din perioada fanariota. E atat de veche incat e greu de anulat . Se educa din familie, se invata de la maam care fie prin ‘da cadouri grase, sa te bage in seama’, fie prin complimente false, fie in lipsa curajului de a zice un adevar vecinului dar lasa ca il boscorodeste acasa … de nu il spala toata apa Dunarii.

    Problema ca prinde. Prinde la aia care nu sunt siguri de ei, care nu stiu sa isi evalueze parametrii/valorile. Asa cum bine a spus cineva mai sus, aia care nu au fo pupati in copilarie, si nu au incredere in ei restul vietii…
    Nu e problema doar de oferta (de pupatori) ci si de cerere: cat se tolereaza pupatul. Ca daca ii zic in fata: “mai lasa , nu arat bine deloc azi” – atunci a 2a oara va medita inainte de a arunca o asa vorba. Sau a 3a oara 🙂

  32. Nu e pupincurism. E vorba despre diferite nivele de percepție de la un auditoriu extrem de larg vizat de scrierile tale. Am fost al dracu de eufemist (și nițel codat), dar sper că se înțelege ce am vrut să scriu. Oricum, nu decodez. Cum pică, pică.

  33. Eu cred ca pupincuristilor le e frica de competitie. E ca injuratura preventiva in trafic. Hai sefa, da si tu o cafea 🙂

  34. […] 9. Teribila spaimă ipocrită a românului de pupincurism […]

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Acest site foloseste serviciul Gravatar pentru afișarea pozei de profil a comentatorilor. Pentru setarea unui avatar, accesați acest link.

Question Razz Sad Evil Exclaim Smile Redface Biggrin Surprised Eek Confused Cool LOL Mad Twisted Rolleyes Wink Idea Arrow Neutral Cry Mr. Green