Femeile vin de pe Venus, bărbaţii de la băut Femeile vin de pe Venus, bărbaţii de la băut

O mahmureală de neuitat

Screen Shot 2014-12-09 at 18.13.14

Vlad întredeschise pleoapele. Lumina se strecura mieroasă printre faldurile perdelei, promițându-i o zi frumoasă. Apoi – surpriză! – îi înfipse două cuțite-n ochi. Sau două furculițe, ceva ascuțit în orice caz. Vlad își trase nervos plapuma-n cap:

– Al dracu’ ăla care-o mai bea ca porcu’, mormăi, ținându-se de tâmple. Nu mai beau până nu inventează ăștia băutura care nu dă mahmureală.

Scoase o mână de sub plapumă și-și căută, pe pipăite, telefonul pe noptieră. Nu era. Când să-și facă curaj să deschidă iar ochii, se mișcă patul cu el și cineva tuși alături.

Sări în fund, îngrozit.

– Mai ușor, puișor, că mă dezvelești!, grăi cineva-ul de alături.

Ăăăăăăă, whaaaaaaaat? Lângă el, de-abia făcuse ochi o… doamnă respectabilă, o tanti, de fapt, la vreo 60 de ani, cu bigudiuri în cap, care se cam dezlânaseră, și o cămașă de noapte plăsticoasă și înflorată, care i se suflecase de la somn, lăsând să i se vadă… mă rog, lăsând să i se vadă niște chestii.

– Cine pu… cine naiba ești… sunteți????? Și ce căutați cu mine-n pat??????

Vlad sărise deja în picioare și își aduna amețit hainele de pe covor. Își trase pe el chiloții și se încurcă în cămașă, care avea mânecile încurcate și întoarse pe dos. Colega lui de pat tocmai observase că e cam dezvelită și trăgea rușinată de cămașa de noapte, încercând să-se acopere cu ea până spre genunchi.

– Ce zisăși, puișor? Să mă ierți, da’ sunt un pic cam tare de urechi.

– CINE SUNTEȚI ȘI CE CĂUTAȚI AICI????

– Ia uită-te mai bine la mine, nu mă recunoști?

Vlad era din ce în ce mai turbat și mai îngrozit.

– NU!

– Sunt Marieta.

– Marieta???

Vlad își încheie cu mișcări smucite fermoarul de la blugi. Era agitat, transpirat, terifiat, încă nu-și recăpătase total echilibrul, iar stomacul îl avea undeva în gât și și-ar fi dorit să-l vomite, ca să scape de greața uriașă care-l tortura. Se năpusti spre baie, izbindu-se de pereți. Când se întoarse, tanti Marieta își trăsese o flanea peste cămașa de noapte și stătea cuminte, pe marginea patului, cu mâinile în poală. Vlad rămase în cadrul ușii, privind-o perplex.

– Deci… cum ați zis că vă cheamă?

– Marieta.

– Și… ce… ce… ce căutați aici, doamna Marieta?

– Sunt vecina de la 3 și ne-am întâlnit pe scară, azi noapte. Ieșisem să duc gunoiul, că n-aveam somn, și…

– Șiii?

– …

Femeia zâmbi jenată și-și adună o scamă imaginară de pe cămașa de noapte.

– Poți să-mi zici Mari.

– Săru’mâna, dar prefer să NU.

Vlad dădu să fugă iar să vomite, dar tocmai i se aprinsese ecranul telefonului. Imaginea unei brunete drăguțe și drăcoase clipocea veselă. Era Laura, iubita lui. Vlad își netezi din reflex cămașa, dădu un șut unui bigudiu, care zbură sub pat, apoi își drese vocea și răspunse.

– Da, iubito. M-ai sunat de 14 ori? Iartă-mă, l-am avut pe “mute” și am dormit până acum ca un nesimțit. Whaaaat? Ești la ușă? Stai puțin să… ăăă… o să vin eu să îți deschid. A… ai… cheie… Ok…

Vlad nici nu mai avea voce. Era pierit, ca un pui de găină care tocmai a văzut uliul. În timp ce auzea cheia în ușă, mai apucă să-i ceară, disperat, prin semne, bătrânei, să se ascundă sub plapumă. Era o idee foarte proastă, dar alta mai bună pur și simplu nu-i veni.

– Unde naiba ai fost, am fost îngrijorată! De aseară te sun, năvăli îmbujorată Laura, pe jumătate nervoasă, pe jumătate bucuroasă că-l vede.

– Am fost… am ieșit… am băut… am…

Vlad era livid. Se uita la Laura, care se uita fix la mormanul din pat, acoperit stângaci cu plapuma, și-i venea să deschidă geamul și să sară.

– Ești cu… cineva? Cine e… sub plapumă?, se înverzi fata.

Dintr-un singur pas era deja lângă pat, dintr-o singură mișcare dăduse deja plapuma la o parte. Își duse mâna la gură ca să-și înăbușe un țipăt. Ochii i se umplură instantaneu de lacrimi.

– Vlad… ce e asta?

– …

Laura îi aruncă cheile în ochi și o luă la fugă spre ieșire. Înainte să trântească ușa, mai apucă să audă vocea bătrânei:

– Laura, stai, mamă, să-ți explic.

Zgomotul ușii izbite de perete, apoi acela al liftului care cobora, îl treziră pe Vlad.

– “LAURA, STAI, MAMĂ, SĂ-ȚI EXPLIC!”? “LAURA, STAI, MAMĂ, SĂ-ȚI EXPLIC!”?????? CUM ADICĂ “LAURA, STAI, MAMĂ, SĂ-ȚI EXPLIC!”?????????

O apucase pe bătrână de gulerul flanelei și o zgâlțâia isteric.

– O CUNOȘTI? ZI, MAMAIE, O CUNOȘTI????

– Da.

 

Screen Shot 2014-12-09 at 18.18.41

 

 

Vlad îi dădu drumul bătrânei. Se rezemă de perete, mut și dezarmat.

– O cunosc, e nepoata mea, Laura.

– Știu cum o cheamă, scânci Vlad, în timp ce aluneca pe podea, unde se ghemui, distrus.

– E fata lu’ sor-mea.

Vlad închise ochii, în speranța că ce i se întâmpla nu era real. Când îi deschise, baba era tot acolo.

– Nu știam că locuiți cu mine pe scară. Nici Laura nu știa. Sunteți sigură, totuși, că…

– Nu locuiesc aici, sunt în vizită la o prietenă, mamă.

– Și… Pot să vă-ntreb?… Pot să… Doamne…

Vlad se dădu de trei ori cu capul de perete și tăcu.

– Ce vrei să mă-ntrebi, puiule?

– Nimic.

– …

– Vreau să vă-ntreb ce am… dacă am… dacă… S-a întâmplat ceva între noi azi-noapte?

– Ce să se-ntâmple, mămică?

– NU ȘTIU, AM FĂCUT SEX????, urlă Vlad. Și nu-mi mai spuneți “puiule”, “puișor” și “mămică”!

– Cum să… Doamne, ferește, păcatele mele, cum să facem sex?

Bătrâna o luă precipitat spre ușă, strângându-și flaneaua la piept și vorbind singură.

– Doamne, iartă-mă, tineretul din ziua de azi e nebun la cap…

Vlad alergă după ea, aproape fericit, și îi blocă drumul:

– Atunci ce am făcut? Cum se face că… Ce căutați la mine-n pat?

– N-am făcut, maică, nimic, ești bolnav la cap? Am stat de vorbă, m-ai rugat să vin la tine, că ți-era rău, și mi s-a făcut milă și am venit, că și-așa n-aveam somn. Dacă știam că ești nebun, nu veneam.

– Am stat de vorbă? Am stat de vorbă? Doamne, cât de fericit sunt că am stat de vorbă!

Vlad luă bătrâna-n brațe și se-nvârti cu ea prin casă, dansând, în timp ce ea orăcăia și dădea din picioare. Când obosi, o puse jos și începu să-i pupe compulsiv mâinile.

– Sărut mâna, să vă dea Dumneze sănătate, sărut mâna, sărut mâna, sărut mâna.

Femeia plecă bombănind și-l lăsă plutind prin casă, într-o euforie de zile mari. Până când, brusc, încremeni.

– Căcat! Și acuma cum o s-o conving pe Laura că n-am făcut nimic cu baba?

Se prăbuși în canapea, din nou pradă disperării. Tăcu, preț de vreo cinci minute, frământat de cele mai negre gânduri. Apoi, sări în picioare ca electrocutat.

– FUCK! DACĂ NU AM FĂCUT SEX CU BABA, EU DE CE ERAM GOL????? DE CE AVEAM TOATE HAINELE ARUNCATE PRIN CAMERĂ??????????

Începu să lovească ritmic, cu picioarele în mobilă, din ce în ce mai furios:

– NU, NU, NU, NU, NU, NU, NU, NU, NU, NU, NU, NU, NU, NU, NU, NU, NU, NU, NU, NU, NU, NU, NU, NU, NU, NU, NU, NU, NU, NU, NU, NU, NU, NU, NU, NU, NU, NU, NU, NU, NU, NU, NU, NU, NU, NU, NU, NU, NU, NU, NU, NU, NU, NU, NU, NU, NU, NU, NU, NUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU!!!!!!!

_________________________________________________

Textul este, evident, o ficțiune. Dar, dacă aveți povești despre surprizele pe care le-ați avut post-beție, vă aștept cu ele. 😉 

29 comentarii

  1. Texte anti-bautura?

    de obicei nu te trezesti acasa ci intr-un boschet pe o banca sau pe o piatra de mormant 🙂 eventual prin ploiesti tu band noaptea trecuta la carciumioara din Ghencea.

  2. Sa-i spunem X :mrgreen:
    X s-a trezit , s-a frecat la ochi si cand i-a deschis a mai vazut vreo 20 de perechi de ochi care-l priveau tacuti. X era in patul lui de la hotel,pat din acela cu roti, patul era in LIFT, liftul era la etajul 1 unde era sala de mese-micul dejun.Ora foarte matinala,privitorii erau toti pensionari.
    X era infasurat in lenjerie alba,pusa frumos pe un umar asa, stil Cezar.
    Cum a ajuns X cu patul din camera in lift, infasurat in alb ca cezar? Nu isi aminteste.

  3. Dupa seria Hangover orice gluma pe subiect trebuie sa fie tare buna ca sa poata sa smulga macar un zambet. Aviz amatorilor!

  4. am ras cu lacrimi citind, te urmaresc de multa vreme, iar la articolul asta chiar nu pot sa nu comentez :)), mai ales ca abia am terminat studentia de vreun an, deci amintirile sunt multe si proaspete. Asadar:
    1. 3 prietene, studente, colege de apartament, stateam intr-un apartament vai de mama lui, saracul, pe la Aparatorii Patriei (cu vreo 2 saptamani inainte tocmai se impuscasera unii p-acolo, la vreo 50m de blocul noastru). si apartamentul asta al nostru avea o usa la intrare care nu vroia sa stea inchisa decat daca o incuiai. Bun… si ies colegele mele intr-o seara prin oras, si se intorc tarziu in noapte, abtiguite bine, of course. in aburii alcoolului, au omis/uitat sa incuie usa de la inrare, asa ca la 6 dimineata… se trezesc cu politia in mijlocul camerei :))) vecinul de alaturi, un mosulet nu neaparat simpatic, s-a trezit dis-de-dimineata sa-si faca rondul matinal si a vazut usa deschisa. nu a intrat, bineinteles, ca i-a fost frica sa nu ne gaseasca p-acolo cu gatul taiat, asa ca a chemat politia :))) va dati seama cam cum s-au trezit fetele cu politia langa pat.

    2. urma sa plecam spre munte, pentru niste trasee, innoptat la o cabana, asa, de aer curat, un pic de exercitiu… doar ca in seara dinainte, am zis sa iesim si noi la o bere. bineinteles ca o bere nu a fost doar o bere, si am ajuns acasa pe la 2, avand tren la 5:30, si colac peste pupaza nu aveam nici bagajele facute. bagam repede haine in rucsace, ca sa apucam si sa dormim putin. a doua zi, pe langa faptul ca abia am prins trenul, traseul de 2 ore s-a dublat ca timp, iar cand ajungem la cabana si vrem sa ne echipam de un alt traseu… ne uitam in bagaje: blugisori skinny, ca deh, la 2 noaptea aia ni se pareau noua ca ne vin bine, ce ne mai trebuia si utilitate, sutien in loc de bustiera… samd :)))

  5. Haha, am trait si eu o din asta in tinerete. Nu chiar asa de film dar…tot cu baut si trezit si..soc:)))
    De fapt, cine nua trait?

  6. Mama, ce soc, frate. Bine ca nu era un nene ala de la etajul 3:)))

  7. Mie mi s-a intimplat ceva asemanator in timpul facultatii. Pe timpul ala eram rocker, plete, chefuri, fete, alcool. Am facut un party la niste colegi bucuresteni, adica intr-un apartament si spre dimineata am adormit toti rupti, gramada, pe unde am gasit loc. Prietena mea nu venise la party, plecase acasa, niste problem de familie. Oricum, aveam obiceiul ca pe timpul noptii in timp ce dormeam cu ea in pat, adormit fiind, prin somn, sa-i iau o mina si s-o o pun sa ma maseze pe … in erectie, un fel de ritual al nostrum, gingasii nocturne. In noaptea aia, la party, dupa ce am adormit am facut acelasi gest si pina la un punct totul a fost identic cu gingasile iubitei mele, doar ca la un moment dat a sarit cineva de linga mine brusc in sus si normal ca pe intuneric, trezit asa din somn m-am speriat si eu. Mahmur m-am tirit prin camera si am orbecait dupa intrerupator, am aprins lumina si intr-un colt de pat statea impietrit un coleg de facultate, am crezut ca lesina. Se uita holbat la mine si incerca sa zica ceva, un fel de imagine fara sonor. Normal ca s-au trezit si ceilalti ce dormeau incilcit prin camera aiurea, au ris cu lacrimi cind le-am povestit motivul, si binentzeles ca si colegul ala al meu de facultate dupa ce-o prins iarasi glas …

  8. Nu am obiceiul sa comentez pe blog-uri, dar de data asta n-am cum sa n-o fac. Frumoasa “prozuliță”! Dar, doar asa, ca si poveste. Caci senzatiile, starile, etc. traite de un “neprofesionist”, a doua zi dupa o betie soldata cu “rupere de film”, nu pot fi descrise nici macar de cineva care a trecut prin asa ceva. Pai cum ar putea sa descrie, de exemplu Y, prin ce a trecut a doua zi (de fapt cateva saptamani) dupa.
    S-a trezit intr-o buna dimineata, ca de obicei, acasa, in pat langa proaspata (vreo 2 ani) sotioara. Mahmur rau! Amintindu-si despre ziua anterioara doar cum a intrat in carciuma. Bun! Se spala omul, se imbraca grabit, incearca sa schimbe 2 vorbe cu sotia, asa de complezenta, pentru ca, de fapt stia foarte bine ca n-o sa primeasca raspuns si da sa plece la munca (de mic dejun, nici vorba). Isi da seama ca are buzunarele goale. Si nu de bani era vorba, ci de acte. Incearca ceva de genul “Hai mai, lasa-te de glume, da-mi actele”, cu raspuns de genul “Esti nebun! Ce, mie-mi arde de glume? Cand a plans copilul toata noaptea ca are viermisori! Si tu…..?”. Y ce sa faca? A mai cautat odata in hainele bagate deja in masina de spalat (pentru ca miroseau a spelunca), si daca tot nu le-a gasit, oarecum resemnat (las’ ca-i trece), a dat sa plece. A deschis usa si ce sa vezi in fata usii, pe casa scarii? Bineinteles actele! Bucuros, s-a aplecat sa le ridice, cu mana stanga. ATUNCI l-a strafulgerat ceva! Sau, ma rog, NU l-a mai strafulgerat nimic. Si a dat seama ca de fapt treaba cu actele era cel mai putin rau lucru care i s-ar fi putut intampla. Cel mai rau se intamplase de-adevaratelea! Nu mai avea VERIGHETA.
    Cum ar putea sa descrie Y, chiar daca ar fi un scriitor talentat, ce a putut trai? In acele momente, aceea zi si cateva saptamani dupa……..

    • hai, zi-ne și continuarea! 😎

    • Continuarea? Poate chiar dezamagitoare, pentru unii. In sensul ca nimic spectaculos. Dupa vreo doua saptamani de, vorba celebrului cantec de inima albastra, “Ah, ce dor, ce chin, ce jale, pe la poarta dumitale”, EA a acceptat faptul ca nu verigheta defineste o casnicie. Usor, usor, “tragedia” s-a estompat, desi n-as putea sa bag mana in foc ca, Y nu este apostofat si acum, dupa aproape 25 de ani, in anumite momente si din anumite motive, bine intemeiate, cu privire la lipsa verighetei. Repet insa, cum ar putea Y sa dea glas sentimentelor, trairilor, prin care a trecut in acea perioada? In rest, HAPPY END (al acestei povesti, desigur) si bineinteles, ca din orice poveste romaneasca, toti trebuie sa tragem invatamintele.

  9. Post petrecere mare, dimineata gaturile cam uscatele. Un geniu a venit cu o idee:”hai sa facem un punci. ”
    Zis si facut , se apuca voinicii sa goleasca toate recipientele de pe masa intr-un bol mare: bere, vin, vodca, cafea, brifcor, tot ce era lichid s-a folosit, mai putin apa, normal. O alta minte odihnita a propus sa se incalzeasca nitel licoarea, ” sa se amestece bine aromele”.
    Asteptarea ia sfarsit, cel mai curajos baga cana in bol (abia trezit din somn si absent la procesul de preparare), o umple si trage o dusca zdravana, noi asteptam nerabdatori verdictul.
    Nefericitul scoate din gura un frumos oscior de pui si exclama catre gazda:
    -Bah, sa-i zici lu’ ma-ta ca ciorba n-are sare, si nici cu carnea nu s-a omorat!

  10. Pe asta o stiu din povestite. E atat de buna ca merita spusa mai departe.
    X si Y, colegi de facultate pe vremuri, acum corporatisti seriosi, oameni cu familie, decid sa faca o serata intima, doar ei doi si nevestele.
    Pe la ora 23 nevestele cad rapuse de oboseala, X si Y continua sa bea. Si beau si beau si discuta si discuta. Unul dintre ei aduce aminte de excursiile in care mergeau la ski. Celalat spune ca daaaaa, si lui ii e dor si ii pare rau ca si-a vandut schiurile, primul isi aminteste ca el le are in debara… si fandacsia-i gata. Ce-ar fi sa ne dam cu schiurile? Bine, bine, da’unde? Cum unde? Pe scarile blocului. Zis si facut. Se echipeaza unul dintre voinicii nostri, ies pe scari, tusti la vale, ajunge cu bine la etajul de mai jos. Poc poc lipa lipa pana la urmatorul rand de scari. Zduuuur la vale si pe randul ala de scari – 2 dimineata, am mentionat? Iese o doamna de la etajul la care aterizase voinicul si se intimpla, ghinion, sa se puna in calea schiorului. Cade femeia si se lasa cu lesin. Astia doi se sperie, dau din colt in colt, unul dintre ei are brilianta idee sa sune 112, vine salvarea, o iau pe doamna – inca lesinata, ei ca nu stiu, ca asa au gasit-o (schiurile erau inapoi in casa, ascunse de ochiul vigilent al paramedicului). Se duc amindoi cu coada intre picioare langa nevestele din dotare. Dimineata, de cum fac ochi, le povestesc consoartelor. Doamna-gazda sare ca arsa si spune: mai, nefericitilor, e dna…, vecina noastra care face si drege si ne ajuta si etc. La ce spital e? Baietii au fost pe faza si au intrebat, fuga la Urgente, acolo ia-o pe dna… de unde nu-i. Cauta la morga, suna la politie, du-te la spital din nou, ia-o din sectie in sectie, pana se indura o doamna doctor de ei si se uita in fisa de noapte. A, dna…., pai da, a fost internata la psihiatrie, sustine ca a fost lovita de 2 schiori pe casa scarii….

  11. Tema asta imi aduce aminte de bancul “maxim trei”. Se intalnesc 2 prieteni, dintre care unul super-mahmur. “Ce ai patit mai?” “Am baut cocktailul maxim trei” “si ce fel de cocktail e ala?” “Pai se ia o bere, doua, maxim trei, apoi se pune un pahar de vin, doua, maxim trei, apoi un shot de vodca, doua, maxim trei, un pahar de whisky, doua, maxim trei..se amesteca bine si bea un pahar, doua, maxim trei. Apoi incercam sa facem un pas, doi, maxim trei…

  12. n-o să pomenesc nimic de prima beție adevărată din viața mea (3/4 octombrie 1992, prima zi în cămin ca student) bazată pe un amestec din care a lipsit doar spirtul medicinal… da’ vă relatez 3 întîmplări din acea perioadă:
    1. unul dintre colegii mei de cameră ajunge acasă ușor abțiguit și nu mai numără 3 ci doar 2 etaje, iși scoate ochelarii a aburiți (dioptrii multe) deschide ușa camerei (a treia după fumoar), se dezbracă pe întuneric și încearcă să se așeze în patul său; v-am zis că de fapt era un etaj mai jos…
    2. la intrarea în cămin, pe hol, era un tînăr june care-și aranja cu sîrg freza în fața oglinzii; exact cînd intram în cămin, aterizează unu’ printre balustrade; ăsta plin de sînge, portarul sare din cabină la frezat că de ce l-a bătut, io urlu la portar sa-l lase în pace că ălălalt a căzut de sus singur… și urlete de la etajul 2: mișaaa! se ridică însîngeratu’ de jos, fără ajutor: oooii blea, și m-am păliiit! să maj zică cineva că Dumnezeul bețivilor nu-și face treaba…
    3. colegii mei de cameră plus ăia de vis-a-vis, în iarna lu’ 95, după ce au rezolvat oarece lichide armate ( cu grade, adică) au o idee genială: “hai la săniuș în grădina botanică!” “bă, da’ n-avem sanie!” “ba avem!”… și au luat un pat, din acelea de cămin, cu picioare în formă de U, pe care l-au folosit, transversal, pe post de sanie; m-am întîlnit cu ei la întoarcere, la intrarea în cămin; se certau cu portarul pentru că ăsta nu le dădea voie să intre cu patul pe motiv că el nu-i văzuse și ieșind cu obectu’; a încuiat ușa căminului, pe ei afară, a urcat cu mine în cameră, unde a constatat lipsa unui pat… discuția de a doua zi cu administratoarea… neprețuită!

  13. și mai am una; cu 5 ani în urmă am cunoscut un cuplu foarte simpatic, numa’ că el nu bea nimic… după ceva vreme, doamna ne-a povestit: ” păi ăsta (soțul, n.b.) cînd bea, de pe la al patrulea pahar nu mai știa ce face; se urca pe mese, cînta, orice vă puteți închipui; dacă lipsea cîteva ore de acasă și suna telefonul, ajunsesem să răspund cu -unde să vin?- pentru a-l tîrî pe bețiv înapoi acasă! nu era violent, era chiar simpatic… numai că la ultima petrecere la care a băut era și buna mea prietenă din facultate, căreia din motive medicale i-am dat un somnifer și am trimis-o la culcare în dormitorul conjugal; al meu, după ce s-a îmbătat s-a dus să se culce… în același loc; iar eu am stat pe scaun pînă dimineață cînd s-a trezit, uitîndu-mă la el cum dormea cu amica în brațe; erau îmbrăcați amîndoi și rupți, din motive diferite, așa că nu vă gîndiți la prostii; cînd s-a trezit și a realizat situația, a sărit ca ars și a zis: mami, nu nai beau niciodată! răspunsul meu: bine. la primul pahar, te părăsesc! și n-a mai pus picătură”
    povestea este absolut reală și pe mine m-a impresionat puțin; nu suficient cît să devin abstinent însă… mai ales că n-am încurcat paturile, deocamdată cel puțin :mrgreen:

  14. Oh….cu ce sa incep? :))
    Intr-o seara, dupa un concert si un after-party intr-un bar, ajung acasa cu prietena mea cea mai buna. Cum, necum, ma dezechilibrez si cad in cada. Pozitia mi s-a parut destul de confortabila, mai ales ca nici nu ma puteam ridica de acolo, asa ca am declarat sus si tare ca eu acolo dorm. Prietena mea, fata desteapta si relativ mai treaza ca mine, a reusit sa ma convinga sa dorm in pat cu argumentul suprem: “Nu dormi aici ca te trage curentul de pe scurgere!”
    In alta seara am fost la un chef in caminele studentesti de pe Colina Universitatii din Brasov. Si din una in alta am ajuns sa fiu de acord sa ma urc pe acoperis sa admir privelistea. Nu stiu cum am fost de acord, eu am rau de inaltime, nici pe scaun sa spal geamurile nu ma urc. In fine….ajungem la un etaj de unde trebuia sa coboram pe un geam ca de la etajul 1 la parter, cumva, pe acoperisul unui camin, si de acolo sa mai urcam pe niste scari de incendiu. In fine…ajung unde trebuia, si ma uit in jos, la minunata priveliste. M-am trezit instantaneu si am inceput sa plang ca eu nu mai pot ajunge inapoi in camera, ca eu nu mai cobor pe scarile alea, etc. Cu greu am fost convinsa ca totusi nu pot ramane acolo si ca nu vin pompierii sa ma ia. Cand sa escaladam geamul, ma trezesc ca desi eram pe grilajul geamului de jos, nu ajungeam cu mainile la geamul pe care trebuia sa intru din nou in camin. Noroc ca insotitorul meu era mai vanjos de fel si m-a tras in sus asa de puternic ca m-a dar cu capul de geam, de am avut obrazul vanat vreo saptamana.
    Si inca una: tot asa dupa un concert si after party ajung acasa cu prietena mea, si ne gandim noi ca cea mai buna solutie de a contracara efectele alcoolului e sa mancam. Aveam o oala de varza calita cu melcisori (ceva paste). Ne-am pus sa mancam, dar ceva din farfurie mi-a starnit un haz nebun, si am inceput sa fugaresc melcisorii pe masa, pe jos, si cum ii prindeam, cum ii trosneam! Pe urma am facut si ceva picturi cu varza pe pereti, noroc ca aveam faianta 🙂 A doua zi, cand am vazut bucataria….

  15. A, am si eu cateva, unele n-au nimic literatura in ele, eu cand beam mai apasat ma tragea la somn, probleme apareau daca uitam sa merg la baie si ma trezeam la 1-2 ore dupa pentru asta, apoi trebuia sa iau ziarul sa vad ce am facut dupa aia. In sensul ca tot ma culcam, dar pe te miri unde, in diverse stadii de dezbracare.
    Dar nu asta vreau sa povestesc. In facultate aveam un coleg si prieten care avea apartamentul lui (adica nu al parintilor) la un parter pe langa gara, deci se transformase cumva intr-o sala de asteptare pentru colegi. Si ne cheama omul intr-o zi, pe mine si inca doi flacai, ca facuse el rost de o banda (de magnetofon) cu Ray Charles. Sigur ca, cel putin la varsta aia, auditia nu e auditie daca e pe uscat. Avea omul in sufrajarie o masa din lemn masiv, din aia cu picioare oarecum conice, cam cat o coapsa de om in partea de sus, o masa cu o istorie incepand probabil de prin evul mediu, foarte instabila insa. Adica chiar evitam sa o atingem cand mergeam prin camera. Ei, frate, imi amintesc ce la un moment dat eram toti patru pe masa, cu capetele lipite de tavan, tinandu-ne in hora, dansand pe muzica de Ray Charles si zbierand din toti rarunchii sa tinem pasul cu omul de pe banda. Surpriza a fost ca masa nu s-a prabusit. A doua zi, cand ne-am trezit care de pe unde cazuseram rapusi, ne asezam pe marginea patului cu privirile ratacit si impingeam masa cu un deget, cum faci cu un cadavru sa vezi daca a murit de-a binelea si clatinam din cap neincrezatori. “Asa ceva nu poate fi adevarat… asa ceva nu se poate…”

  16. Asa-i ca nu sunteti intregi la cap? 🙂

  17. Suntem invitati la un prieten, sa stam un week-end, cu mai multi prieteni, eu singura fata…
    Casoaie mare, pe trei etaje, in casa locuiau doar el cu tata-sau, bolnav, (care dormea la etajul 3).
    Seara de baute, cot la cot cu baietii. La 12 noaptea, baietii pleaca la bar, iar eu, tipa de gasca, imi las omul sa se duca, sa se distreze, sa nu par geloasa….
    Neavand ce face, ma apuc sa curat masa, golesc ultimele pahare, ultimele funduri de sticle, vin, votka, ceva tigari dintr-un borcan (ceva tutun de rulat dubios…), ce-am mai gasit pe-a colo. Imi aduc aminte asa secvential, ca la un moment am dat cu aspiratorul si am spalat baia… Am spalat si vasele…. Nu-mi amintesc insa cand am facut tiramisu… desi l-am gasit in frigider a doua zi. Oricum baietii au zis ca fost bun.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Acest site foloseste serviciul Gravatar pentru afișarea pozei de profil a comentatorilor. Pentru setarea unui avatar, accesați acest link.

Question Razz Sad Evil Exclaim Smile Redface Biggrin Surprised Eek Confused Cool LOL Mad Twisted Rolleyes Wink Idea Arrow Neutral Cry Mr. Green