Femeile vin de pe Venus, bărbaţii de la băut Femeile vin de pe Venus, bărbaţii de la băut

Ce trebuie să facem ca să fim bine, chiar dacă, Doamne ferește, ajungem să fim mai întâi rău

Acesta este un articol care doar pare destinat exclusiv femeilor. În realitate, dacă aș fi bărbat, l-aș citi cu maximă atenție, după care i-aș face cadou soției sau iubitei un pachet anual de investigații, care s-o ajute să afle mereu că e bine. Sau m-aș asigura cumva că, prinsă în vârtejul vieții și al tuturor responsabilităților ei, nu uită să aibă grijă de ea. Asta pentru că, de exemplu, în cazul unui cancer de sân descoperit în stadiul incipient rata de vindecare este de până la 94%.

 În cele ce ce urmează, am întrebat-o pe doamna doctor Elena Claudia Teodorescu, medic primar radiologie și imagistică medicală, doctor în științe medicale și fondator Donna Medical Center, tot ce am vrut să aflu despre prevenție și screening-ul care poate să ne ajute să fim bine, chiar dacă, Doamne ferește, ajungem să fim mai întâi rău, dacă înțelegeți ce vreau să zic. 🙂 Așa am aflat de ce, după 40 de ani, e obligatorie mamografia, că, dacă rezultatul testului Babeș-Papanicolau e prost, nu înseamnă că avem deja cancer, că există, mai nou, un test Papanicolau și pentru sâni și multe alte lucruri interesante, pe care e bine să le știm.

Screen Shot 2015-03-05 at 11.52.07

Știu că șansele de vindecare a unui cancer mamar sau de col uterin cresc direct proporțional cu precocitatea diagnosticării. Cu cât aceste boli sunt descoperite într-o fază mai incipientă, cu atât șansele de supraviețuire, chiar fără a mai dezvolta vreodată recidivă, sunt mai mari. Ce teste ar trebui să facă o femeie de 20 de ani, ca să fie în siguranță, și cu ce ritmicitate? Dar la 30 și, apoi, după 40 de ani?

 Atât în cazul cancerului mamar cât și în cazul cancerelor ginecologice, șansele de supraviețuire chiar și fără recidivă, în situația în care sunt descoperite în stadiul precoce (stadiul I), sunt foarte mari (in jur de 90%). Dar, pentru ca acestea să fie descoperite atât de devreme și pentru ca efectele asupra integritatății fizice și psihice să fie minime, este nevoie de controale periodice încă de la vârste relativ fragede, așa cum bine ați punctat mai sus.

În ceea ce privește controlul sânilor este recomandată auto-examinarea lunară indiferent de vârsta femeii, efectuată după menstruație. Protocoalele pe categorii de vârstă prevăd următoarele: pentru femeile din categoria de vârstă 20-30 de ani se recomandă un examen clinic al sânilor odată la 3 ani la medicul specialist senolog; celor cu vârsta cuprinsă între 30-40 de ani, pe lângă autoexaminarea și examenul clinic, se recomandă anual ecografie mamară. Femeilor între 40 și 50 de ani, dar și celor de peste 50 de ani, li se recomandă ca, pe lângă autoexaminare și control clinic, să-și facă anual o mamografie bilaterală care poate fi completată de ecografie mamară, dacă este necesar. Dacă pacientele au un istoric de cancer mamar în familie, ecografia mamară se poate recomanda uneori la 6 luni, iar mamografia trebuie efectuată mai devreme cu 5 ani față de vârsta la care mama/sora au avut cancer mamar, fără să se țină seama de vârsta de începere a mamografiei în condiții normale (40 ani).

 În ceea ce privește controalele ginecologice de rutină, protocolul recomandat este: femeile cu vârsta între 20 și 30 de ani – anual un control ginecologic și testul Babeș-Papanicolau, iar restul analizelor la indicațiile medicului; celor cu vârsta între 31 și 40 de ani, dar și celor de peste 41 de ani, anual control ginecologic, ecografie transvaginală și test Babeș-Papanicolau, iar o dată la 3 ani testul HPV și la recomandarea medicului testul de secreție vaginală și scorul ROMA.

La ce anume trebuie să fim atente noi, acasă, și care sunt simptomele care ar trebui să ne trimită urgent la medic? Despre autoexaminare, deci.

Cancerul de sân nu doare și nu se vede, din acest motiv trebuie să fim atente la alte „semne” și simptome pe care ni le indică organismul la autopalpare sau autoexaminare și să mergem la medic pentru investigații imagistice (ecografie mamară, mamografie). Cel mai frecvent se descoperă la palpare un nodul nedureros cu suprafața neregulată, dură, difuz delimitat. Simptome îngrijorătoare sunt și creșterea asimetrică a consistenței sânului (în totalitate sau într-o porțiune), retracția pielii la nivelul unei zone a sânului, retracția mamelonului, deformări ale unui sân,  scurgeri mamelonare (mai ales cele unilaterale, spontane, hemoragice sau incolore), roșeață (eritem) sau ulcerație tegumentară, ulcerația mamelonului, noduli axilari (ganglioni măriți) nedureroși sau chiar durere non ciclică (rar).

Care e rata de vindecare a unui cancer de sân sau genital, descoperit precoce, față de unul descoperit târziu?

În cazul unui cancer de sân descoperit în stadiul incipient rata de vindecare este de până la 94%. Dacă vorbim despre cancerul ovarian descoperit în stadiul I, rata de supraviețuire la 5 ani este de 80%.

Care sunt factorii de risc pentru aceste tipuri de cancer, specifice femeii?

Factorii de risc în cazul cancerului de sân sunt: vârstă, antecedente familiale, antecedente personale fiziologice (debutul precoce al ciclului menstrual, menopauza târzie), antecedente personale patologice (afecțiuni mamare benigne cu risc anterioare, cancer mamar), factori de risc exogeni (contraceptive orale, tratamentul hormonal de substituție în menopauză, expunerea prelungită la radiații ionizante cum ar fi radioterapia la nivelul regiunii toracice în copilărie sau adolescență, pentru limfom, expunerea prelungită la radiații electro-magnetice, obezitatea, mai ales în menopauză, alimentația bogată în grăsimi și dulciuri fine, nivelul socio-economic ridicat), ca și lipsa factorilor de protecție (menarha tardivă, sarcina timpurie, alăptarea naturală la sân mai mult de un an, activitatea fizică).

Factorii de risc pentru cancerele genitale sunt: antecedentele familiale, nuliparitatea, debutul precoce al ciclului menstrual (sub 12 ani) și instalarea tardivă a menopauzei, infertilitatea, administrarea terapiei hormonale de substituție sau a estrogenilor, sindromul ovarelor polichistice, infecția cu virusul papilloma uman (HPV), fumatul, utilizarea contraceptivelor orale și a dispozitivului intrauterin.

De ce e nivelul socio-economic ridicat un factor de risc?

Pentru că presupune trai în marile orașe poluate, consumul a multe alimente rafinate și toate dezavantajele ce vin la pachet cu un grad de confort financiar crescut.

Ce trebuie să facem dacă simțim că e ceva în neregulă cu noi, dar la ecografie sau la altă examinare imagistică nu se vede nimic? 

De regulă, investigația imagistică, atâta timp cât este efectuată corect și interpretată responsabil, evidențiază majoritatea modificărilor la nivelul sânilor, fie că este vorba de un fibroadenom mamar, mastoză sau de o altă afecțiune la nivelul sânilor. Uneori, dacă singurul simptom a fost durerea de sân, este posibil să nu găsim nimic la examinările imagistice, pentru că durerea poate să fie numai hormonală. Pentru siguranța noastră, se poate cere oricând o verificare de tip second opinion, iar dacă inclusiv în urma acesteia totul este în regulă, nu avem de ce să ne îngrijorăm.

Cât de invazivă și de inconfortabilă este mamografia? De ce nu e suficientă o ecografie mamară și, de la 40 de ani încolo, trebuie să facem și mamografie?

Mamografia este cea mai fidelă metodă de screening pentru detectarea unei tumori mamare înainte ca pacienta sau clinicianul să o poată palpa. Se consideră că mamografia reușește să depisteze tumori mamare mai devreme cu 3-4 ani înainte ca acestea să devină palpabile. Depistarea precoce a unui cancer mamar, când dimensiunea este mai mică de 1 cm, cu ajutorul mamografiei sau ecografiei mamare permite vindecarea în peste 90% din cazuri. În plus, este posibilă doar o operație conservatoare, cu păstrarea sânului.

Această metodă este recomandată cu precădere femeilor de peste 40 de ani deoarece după această vârstă incidența cancerului mamar este mai mare, iar, pe de altă parte, structura sânului este mai puțin densă și mamografia are sensibilitate mare.

Mamografia este cea mai bună metodă de detecție precoce a cancerului mamar și este singura metodă imagistică care poate identifica și caracteriza microcalcificările – uneori, singurul semn de cancer.

Mamografia nu este invazivă, dar poate fi considerată inconfortabilă. Cele două dezavantaje ale sale sunt riscul de iradiere (mic, echivalent cu cel al radiației cosmice produse de un zbor cu avionul între Europa și SUA) și disconfortul produs de compresie. Dar beneficiul mamografiei este mult mai mare, dovadă fiind reducerea mortalității prin cancer mamar cu 30% în țările are au introdus mamografia ca metodă de screening pentru cancerul mamar.

Pentru a reduce disconfortul este recomandată efectuarea mamografiei după menstruație.

Care e diferența dintre sonoelastografie și ecografie?

Sonoelastografia sau elastografia este o metodă complementară ecografiei ce măsoară elasticitatea unei leziuni comparativ cu țesutul adiacent sănătos. Ajută astfel la diferențierea leziunilor benigne de cele maligne, având în vedere că elasticitatea tumorilor canceroase este mult mai mică față de cea a tumorilor care nu sunt canceroase, astfel încât sonoelastografia poate distinge tumorile maligne (canceroase) de cele benigne (necanceroase), cu o precizie care ajunge pana la 90%. Uneori este esențială pentru diagnosticul diferențial între un nodul mamar benign de un nodul mamar malign. Poate astfel să evite o operație sau o biopsie inutilă. Sonoelastografia este aplicabilă tumorilor mici, care au mai puțin de 2 cm, ceea ce presupune un diagnostic precoce al cancerului de sân, care împreună cu un tratament timpuriu, crește rata de vindecare a acestei afecțiuni. Această metodă imagistică nu înlocuiește niciodată ecografia mamară sau mamografia, ci le completează. Ea nu este utilizată pentru depistarea unei leziuni, ci ajută la caracterizarea și dferențierea unei leziuni deja identificată prin ecografia obișnuită.

Care e gradul de acuratețe a testului Papanicolau și în ce interval al perioadei menstruale e bine să-l facem, pentru un rezultat relevant?

Este recomandat ca pacienta să programeze testul Babeș – Papanicolau atunci când nu este la menstruație. Perioada optimă pentru a face testul este între a 10-a și a 20-a zi (calculând din prima zi a ultimei menstruații). Multe lucruri pot afecta acuratețea rezultatelor, prin spălarea sau ascunderea celulelor anormale ale colului uterin. De aceea, este recomandat ca, înainte cu 2 zile, de efectuarea testului să se evite: spălăturile vaginale, utilizarea tampoanelor, folosirea unor creme vaginale, supozitoare sau medicamente și activitatea sexuală.

Dacă iese prost Papanicolau, înseamnă că avem cancer sau doar că avem virusul HPV, care îl poate provoca?

Testul Babeș-Papanicolau identifică modificările maligne și premaligne ale colului uterin. Rezultatele testului Papanicolau pot spune dacă există o inflamație, celule ale colului uterin anormale sau cancer de col uterin. Testul poate identifica celule cervicale anormale, ce se pot transforma în celule canceroase atunci când nu sunt tratate. Tratamentul poate preveni dezvoltarea cancerului de col uterin. Când e făcut în mod regulat, testul Babeș-Papanicolau este cea mai bună metodă de a depista și preveni cancerul de col uterin. Acest test a condus la o scădere importantă a numărului de cazuri de cancer de col și decese ca urmare a acestei afecțiuni.

Care sunt pașii care urmează unui test Papanicolau cu rezultat prost? 

În această situație medicul ginecolog recomanda efectuarea unui test HPV și/sau colposcopie, în funcție de situație.

Cum prevenim infectarea cu HPV? 

Există câteva măsuri de protecție împotriva infectării cu HPV, care se poate produce atât pe cale sexuală cât și prin simplă atingere, lenjerie, prosoape sau chiar și la piscina: începerea vieții sexuale după vârsta de 18 ani, respectarea măsurilor de igienă (virusul HPV poate fi luat, cum ziceam, și prin atingere), consult ginecologic anual, mai ales după începerea vieții sexuale, efectuarea testului Babeș-Papanicolau anual, evitarea comportamentului sexual cu risc crescut (limitarea numărului de parteneri sexuali, căci, nu uitați, nici măcar prezervativul nu oferă protecție), menținerea unei imunități puternice a organismului, alimentație sănătoasă, utilizarea multivitaminelor, acolo unde este cazul, vaccinarea anti-HPV, mai exact împotriva tulpinilor HPV 16 și 18, care au fost încriminate în 70% dintre cazurile de cancer.

Există, mai nou, și un test Papanicolau pentru sâni?

Da, este vorba despre Testul Papanicolau HALO pentru sân, prima și unica metodă complet automatizată, non-invazivă, pentru screening și monitorizare a femeilor asimptomatice cu vârsta cuprinsă între 25 și 55 de ani. Este o cale simplă și eficientă pentru evaluare de rutină și managementul sănătății sânilor pacientelor. Cu ajutorul HALO, se obțin secreții mamelonare și se efectuează ulterior un examen citologic al acestora. În acest scop dispozitivul utilizează o combinație de căldură, sucțiune și masaj pentru a extrage fluid mamelonar ductal. Lipsa obținerii de fluid mamelonar la acest test, ca și obținerea unui fluid acelular este interpretata ca un test normal și indică un risc redus de cancer mamar.

Ce posibilități de a depista precoce cancerul ovarian există? Eu știu că este un cancer silențios, care se depistează, de obicei, întâmplător și, de cele mai multe ori, în faze foarte avansate, când nu se mai poate face mare lucru.

Cancerul ovarian se poate depista doar dacă mergem la controalele ginecologice anuale de rutină. Este important să facem anual sau la recomandarea medicului și ecografie transvaginală sau anumite analize de laborator (marker tumoral pentru ovar CA125, test Roma), pentru a fi sigure că nu există modificări la nivelul aparatului reproducător.

Care sunt simptomele care ne pot trimite cu gândul la un cancer ovarian și ce facem dacă le avem? Încotro o luăm, dat fiind că nu e ușor de depistat?

Simptomele cancerului ovarian, de obicei tardive, sunt următoarele: distensie abdominală, lipsa poftei de mâncare, durere abdominală sau abdomino-pelvină, astenie, mărirea în dimensiuni a abdomenului și chiar palparea unei formațiuni tumorale la acest nivel (în stadii avansate), tulburări urinare (micțiune iminentă), scădere neintenționată în greutate (în stadii avansate).

Odată identificate unul sau mai multe din aceste simptome, cel mai bine este ca femeile să nu mai amâne vizita la medicul ginecolog pentru un diagnostic corect și complet.

Există teste genetice, de depistare a unor mutații care pot produce cancer de sân și cancer ovarian. În urma unui astfel de test, Angelina Jolie și-a făcut mastectomie. Ce trebuie să știm despre ele și care e contextul în care ar trebui să le facem?

Testele oncogenetice BRCA1 și BRCA 2 se realizează prin prelevarea unei mici cantități de sânge (10 ml), care este apoi supusă unor testări genetice ce implică secvențierea completă a genelor BRCA 1 și 2 pentru depistarea eventualelor mutații genetice responsabile pentru dezvoltarea cancerului mamar sau ovarian. În general, mutațiile în materialul genetic pot duce la dezvoltarea anormală a celulelor, deoarece gena respectivă nu mai poate regla diviziunea celulară. Mutațiile genelor BRCA 1 și BRCA 2 pot provoca apariția cancerelor de sân și ovar, atât la persoana respectivă, cât și la copiii săi; în mai mică măsură sunt legate și de cancerul de prostată, colon și stomac. După efectuarea testării BRCA, pacienta află dacă moștenește mutația la nivelul genei BRCA și primește o estimare de risc de a dezvolta cancer de sân sau ovarian.

Este bine de știut că testarea BRCA se adresează în special persoanelor care sunt susceptibile de a avea o mutație moștenită, bazată pe istoricul personal și mai ales de familie, sau care au anumite tipuri de cancer de sân. Testarea genetică BRCA nu este o testare de rutină, de aceea se impune un consult genetic pretestare.

Dacă rezultatul este pozitiv, recomandarea specialiștilor este către controale preventive cu o frecvență ridicată și cu metode adecvate acestui risc crescut, pentru ca pacienta să se asigure că predispozițiile nu se transformă în afecțiuni sau, dacă acestea apar, vor fi descoperite și tratate foarte devreme.

Soluția adoptată de Angelina Jolie a fost una personală și radicală și a creat un fenomen. Am observat că de atunci sunt și la noi în țară paciente care doresc din ce in ce mai frecvent astfel de operații radicale, iar același lucru se întâmplă și în alte țări.

Sunteți medic într-o clinică privată, specializată pe diagnosticul afecțiunilor mamare și ginecologice și cu un renume foarte bun. Ce ne facem însă cu femeile care, având venituri mici, nu își permit costurile unui screening anual în sistemul privat?

 Noi, echipa Donna Medical Center, ne dăm seama că aceasta este realitatea – femeile cu venituri reduse nu au posibilitatea de a accesa servicii medicale ultraspecializate; din acest motiv am lansat, în luna octombrie, a anului trecut campania socială Mamografia Salvează Vieți. Această campanie are ca scop educarea populației feminine despre importanța controalelor periodice pentru depistarea precoce a cancerului mamar și facilitarea accesului acestei categorii sociale defavorizate la servicii medicale de calitate, pentru diagnosticarea precoce a cancerului mamar.

Ce trebuie să facem după ce am citit acest interviu?

 Îmi doresc ca femeile care citesc acest interviu să fie mai informate cu privire la sănătatea lor, să devină mai conștiente de pericolele la care se expun dacă nu merg regulat la medic, dacă nu își fac de rutină autoexaminarea sânilor și dacă nu se prezintă la medic atunci când observă o modificare. Vreau să cred că aceste doamne se vor iubi mai mult pe ele, își vor acorda mai mult timp și atenție și vor căuta un diagnostic corect și sigur, într-o clinică dedicată, atunci când vor avea nevoie.

Screen Shot 2015-03-05 at 11.52.59

Dacă doriți să aflați și mai multe informații decât ați aflat din acest interviu, vă invit să citiți secțiunea Articole Utile de pe site-ul Donna Medical Center. Eu, fiind într-o pasă mai anxioasă, am devorat-o integral și, realmente, mă simt mult mai informată decât eram înainte să fac treaba asta. Nicăieri nu am mai găsit, adunate la un loc, atâtea informații prețioase și atâtea răspunsuri dintre cele de care aveam nevoie.

De aici puteți descărca și un e-book gratuit din care veți afla tot ce trebuie să știți despre afecțiunile mamare și cancerul mamar, iar despre campania Mamografia Salvează Vieți, aflați mai multe de aici

Donna Medical Center are și un Grup Gratuit de Suport pentru pacientele cu cancer mamar. Detalii aici. 

Să-mi spuneți dacă, la fel ca mine, vă simțiți mai informați acum, doamnelor și domnilor. M-aș bucura să da. 🙂

Later edit: Cele mai noi studii pun la îndoială valoarea mamografiei ca metodă de screening. În alte țări, ea nu se recomandă oricum, anual, începând cu vârsta de 40 de ani. În Australia, de exemplu, femeilor fără risc li se recomandă o mamografie o dată la doi ani, între 50 și 69 de ani. De citit și acest text.

40 comentarii

  1. Un articol foarte interesant pentru femei si destul de pus la punct incat sa ridice semne de intrebari si barbatilor.

  2. Foarte util articolul, l-am citit pe nerasuflate. O sa i-l dau si mamei mele, poate asa o conving sa se duca la doctor sa vada daca e ok. Mereu cand ii spun imi spune: da’ ce, cat vrei sa traiesc? Si urasc cand aud asta, nu vreau sa moara de cancer doar pentru ca e prea lenesa sa se duca la un control de rutina 🙁

  3. exceptional articol, felicitari Simona pentru initiativa!

    la mine boala asta a ucis 3 matusi, pe cea mai buna prietenea si pe o alta prietena. a scapat o matusa pentru ca si l-a descoperit acum 21 de ani in stadiul I-II si traieste bine merci.

    nu e de gluma.deschideti ochii.stiu ca nu e placut sa te duci aoclo,dar e musai.
    cam care-s costurile acelei analize?
    acuma,la ce mostenire genetica am, adaugand ca am trecut de 40 si ca-s alergica la toate citostaticele, basca la fumul de tamaie, zic ca mai bine economisesc banii facandu-mi analiza de zisesi mai sus.

    • nike, ai o conduita alimentara sanatoasa, ai o atmosfera sanatoasa, dormi bine, esti slaba, alcool/tigari nu consumi, si cand nu te certi cu institutiile esti si cu moralul super sus. Ti pup, nu te va lovi pe tine asta.

    • fata multam, sa nu ma loveasca deoarece ar fi degeaba, nu poci sa fac tratament.

      moralul a fost saptamana asta,c aniciodata in viata mea, la limita depresiei. pur si simplu stiind ca nu avem sanse, alergand intre spital,casa, minister a fost momentul X in care am zis gata.
      dupe mare m-am adunat, m-am reevaluat si m-am simtit ca o diva.

      da, ai mare dreptate cu ingrasatul.grasimea hraneste cancerul.

      cu linistea si somnul ,de alea n-am, insa spiritual am primit mult, mult de tot si multi oameni f frumosi in jurul meu.

  4. si la mine in familie aceasta boala a rapus cativa sani.
    Am facut analize, investigatii.
    O observatie (nu am vazut sa scrie in articol): mamografia este o investigatie invaziva. Radiere. Ecografia este mai putin invaziva, asa ca un consult la medic ce va face anual o palpare, plus o ecografie periodic este suficienta.
    De ex. protocolul belgian zice la 40 ani consultatii anuale, PAP anual, ecografie la 3 ani, mamografie la trimiterea medicului. Rude cu risc inseamna mama (la mine am trecut mamaia si a spus ca nu e suficient pt trimitere la mamografie). M-a intrebat cat de aproape de Cernobal vin (cunoaste impactul asupra tarilor din Europa de est dar si dificultatile de integrare a emigrantelor). I-am zis ca sunt nascuta de acolo unde se atarna harta in cui.

    O alta observatie de la medic: factorul psihic, si de fapt igiena vietii face diferenta intre sanatate si boala. Miscare zilnic, odihna, mese usoare, fara fumat, echilibru spiritual, familial.

    • și în Australia, de exemplu, sunt recomandate mai rar aceste investigații, tocmai mi-a scris o prietenă care-i ginecolog acolo. citez: “Uite cum sta treaba cu screeningul, vorbesc de persoanele cu risc scazut, deci fara cancer de san in familie etc: Mamografia se face o data la doi ani intre 50 si 79 de ani. Ecografia se recomanda femeilor mai tinere (sub 40) pt investigarea unui nodul descoperit clinic. Controlul ginecologic anual nu e obligatoriu, se face doar in caz de simptome. Papanicolau aici, in Australia, se face la doi ani.”

    • mie in Be pt ca mi-au iesit toate perfecte in ultimii 5 ani mi-au spus ca rarim toate analizele si consultatiile la 2 ani.
      Am intrebat de ce. A spus ca minimizeaza interventia asupra corpului si ca au eliminat acele probleme cu risc latent (cazul meu: noduli, biopsii, calcifieri).
      Am cerut mamografie si mi s-a zis: radiatia este destul de mare incat sa fie o investigatie de interzis in timpul sarcinii, in plus 20% rezultate sunt fals pozitive/fals negative, asa ca este o investigatie ce impune un context de efectuat cu alte analize de sange.

      Si m-am dus la spitalul top no.1 aici, mi-e frica de ce aparatura este la Botosani/ Tulcea…

      Am impresia ca fiecare tara are protocolul ei. Australia are multe nobeluri pt medicina in ultimii ani asa ca e demna de urmarit si admirat.

    • Doctorul care m-a operat pe mine spunea rezidentilor sai: “Faci mamografie doar daca esti sigur ca sanul ala nu mai trebuie pastrat”. O fi mai de moda veche, dar el asa proceda.

  5. Si inca niste detalii: sunt aceste investigatii decontate?
    Eu le-am facut acum ceva ani in Ro:
    – 350 lei test HPV de 2 ori (am avut HPV si apoi a trecut de la sine)
    – 100 ecografie mamara bilaterala
    – PAP si secretie 60-80, nu mai tin minte exact
    – consultatie ginecolog (2): 60 lei

    O parte se deconteaza cu trimitere de la dr de familie – dar care?

    • uite-aici toate investigațiile decontabile. o să ai surpriza că se decontează, de exemplu, mamografie și ecografie DOAR LA UN SÂN!!!

      http://www.cnas.ro/casmb/page/investigatii-paraclinice-decontate-de-casmb.html

    • e bine ca sunt multe decontate! Calculele mele arata niste cifre anuale doar pe partea obstetrica-gineco f. mari, 90% din romance nu si le permit sa le faca din buzunar.

      Ideea cu decontarea doar la un san (tot de la medicul belgian argumentata): aceste investigatii nu se fac de rutina, ci cand dr-ul a facut in prealabil o consultatie si scrie o trimitere pt ca a remarcat o anomalie (nodul, un san mai mare/dens, calcifieri, etc) – anomalie ce e nevoie de investigat mai departe, ce poate sa fie o anomalie fiziologica ( variatii hormonale, sau post sarcina/ alaptare etc) .

    • simona,ca sa se deconteze tu platesti si dupa aia stai cam jumatate de an sa iti dea casa banii.

      daca te arde,daca te stii cu sabia lui damocles deasupra capului, ori alegi acele clinici care fac cu trimitere gratis ori platesti.
      si la alea gratis cu trimitere,sa ai rand in fata.

      am patit-o eu cu RMN ul la genunchi. nici pana in ziua de azi nu am apucat sa il mai fac.

    • Pap -nu se plateste la recoltare dar platesti consultul- deci 100 + 60 sau 80 ( nu retin exact) biologul
      Hpv – peste 500 ron
      210 eco bilateral cu sonoelasto..

      cam asta e la privat- ex Clinica Eva Brasov

  6. Pai daca se deconteaza doar la un san poti faci analizele la ambii dar in zile diferite. Doohhh…

    • Poate in luni diferite. 🙂

    • in decursul un an calendaristic poti face doar una singura decontata.

      mai e solutia voucherelor,pt cei car enu au,dar mamografia este invaziva. ecografia este indicata anual.

      in privinta analizelor de sange, trebuie facute pentru chestii banale de genul colesterol,anemii,infectii, insa stiu analize perfecte de sange,de alea de pus in manual, si totusi pacient cu cancer.
      si analizele-s facute ok si repet, de pus in rama.

  7. In fiecare an analize de sange, control ginecologic, test PAP, eco transvaginal, eco mamar!

    • Ca o completare: dat fiind sistemul de sanatate de stat deficitar de aici (Grecia), fac totul la clinica particulara, iar ginecologul il am de 6 ani acelasi (el mi-a facut si cezariana).Costul este de aprox: 370 euro.La stat dai telefon astazi, zici urgent vreau o programare la dr.X, iti spune peste 3 luni!

  8. Dragele mele
    in cazul meu, leziunea invaziva de 1.6 cm !!! nu s-a vazut la mamografie. Intuitia mi-a spus ca am nevoie de un RMN, pe care l-am facut in particular si pe care am platit 1100 de dolari. Rezultatul a condus la dubla mastectomie, chimioterapie, radiatie, Herceptin si tratament anti- hormonal…
    Fiecare sistem de sanatate are protocoalele sale, recomandate de catre medicii specialisti, dar eu as recomanda un MRI….RMN cum se spune la noi in Romania, o data la doi ani. Este cel mai bun mod de testare, dar fiind prohibitiv de scump nu poate fi sustinut de sistem. Daca intuitia nu ma impingea la MRI , as fi fost depistata, cine stie cind, cu metastaze. Multumesc, Simona pentru acest articol/ interviu. Cancerul de sin este foarte comun, o femeie in opt ….

  9. Gata, o trimit pe Maria la doctor. 😉

  10. Buna Simona,
    Ma bucur pentru informatiile gasite in articol. Eu stiu prea bine toate astea, pentru ca am fost in situatia de a fi diagnosticata cu cancer de san la o varsta foarte timpurie. Vorbesc despre asta si ma bucur ca si tu vorbesti.
    Este timpul sa ne schimbam mentalitatea si sa fim informate.

  11. hm..sunt putin confuza cu protocoalele astea..
    ca si dr. din articolul de mai sus, si alti doi medici (renumiti ) mi-au spus acelasi lucru: daca nu ai nici un nodul depistat, pt ca ai peste 40 de ani – renunta la echo anuala si fa mamografie la 2 ani. Daca la mamografie apare ceva, abia apoi faci echo..
    Despre noduli la tiroida stie cineva mai multe? eu am un nodul de 1,5 cm la tiroida, il masor o data pe an la echo – este singurel si cu ceva calcifieri si vascularizari..si nu prea mi-a zis nimeni clar ce ar trebui sa fac; ultimul dr vazut (acum un an) mi-a zis ceva de genul…mdaa..e cam mare si nu imi place ca e singur (aidca era mai bine sa fie mici si multi)..dar masurati-l o data pe an 😮

  12. Am o intrebare pentru doamna doctor: de unde a luat recomandarile de screening? ne poate preciza sursele?

    De asemenea am mai multe obiectii la propunerile de screening, dar cea mai arzatoare intrebare ar fi: de unde a aparut recomandarea aia cu Papanicolau pentru cancer de san??? Citologie, da, daca exista o secretie mamelonara suspecta dar HALO pentru screening la cancer de san? Nu creeeed…Ia uite ce ziceau domnii aia de la FDA in 2013:

    “The FDA is alerting the public, including women and health care providers, that a nipple aspirate test is not a replacement for mammography, other breast imaging tests, or breast biopsy, and should not be used by itself to screen for or diagnose breast cancer. The FDA is not aware of any valid scientific data to show that a nipple aspirate test by itself is an effective screening tool for any medical condition including the early detection of breast cancer or other breast disease.”

    http://www.fda.gov/MedicalDevices/Safety/AlertsandNotices/ucm378389.htm

  13. Nu stiu de ce zice doamna ca alaptatul peste 1 an ar favoriza cancerul de san.
    Sunt multe studii care dovedesc contrariul:
    (articole traduse in romana, gasiti la fiecare sursa)
    http://atasatlasanulmamei.blogspot.ro/2009/12/alaptarea-reduce-riscul-de-cancer-mamar.html
    http://atasatlasanulmamei.blogspot.ro/2010/04/laptele-matern-in-lupta-cu-cancerul.html

    • alăptarea peste un an e factor de protecție, de fapt asta zice. ca și menarha tardivă, sarcina timpurie și activitatea fizică

    • tocmai de asta sau si de asta mie mi s-a recomandat sa aplaptez 2 ani,. alaptam si mai mult,dar cand a facut 2 ani strumf nu a mai vrut

  14. ma bucur ca femeile se intereseaza. Citesc, se intreaba, incearca sa inteleaga, se uita si peste gard in curtea celorlalti, compara si analizeaza, nu sar cu capul inainte dar nici nu neglijeaza.
    Bravo!

  15. Breaking news:
    Tocmai au fost publicate rezultatele unuia dintre cele mai vaste studii pe tema mamografiei ca procedeu de screening – 90.000 de femei, urmarite timp de 25 de ani.

    Contrar asteptarilor celor care au demarat studiul, se pare ca nu exista decat o diferenta infima intre mortalitatea prin cancer de san la femeile care au facut mamografii si cele care s-au controlat doar prin examinarea sanilor. Diferenta asta infima se explica prin faptul ca acum exista Tamoxifenul, care e foarte eficient si pe cancerele avansate (descoperite prin palpare).

    Ca urmare a concluziilor publicate, Elvetia (in care mamografia e inclusa in programe de screening in 10 din cele 26 de cantoane) anunta ca nu va mai finanta noi programe de screening cu mamografie.

    Iar seful de la American Cancer Society a anuntat ca, in urma studiului, un grup de experti va revizui protocoalele de screening pana la sfarsitul anului.

    http://www.nytimes.com/2014/02/12/health/study-adds-new-doubts-about-value-of-mammograms.html?_r=0

    • ma bucur de asemenea informatie, am mai mare incredere in ginecologii de la spitalul la care merg.
      Mamografia este o iradiere, chiar daca una usoara, dar tot iradiere e.

  16. Ma intreb de ce atata diferenta de opinie. In Scandinavia nu se fac mamografii anuale si nici Papanicolau anuale, dupa 40 de ani, ci odata la trei ani. De fapt Papanicolaul se face odata la trei ani pentru ca la mamografie nu ajungi daca nu considera docorul de familie ca exista un motiv. Anumite tari le au incluse in programul de sanatate, dar sunt considerate traumatizante si nu numai, dar organismul incaseaza o anumita doza de radiatie.

    Nu reusesc sa inteleg de ce toate diferentele astea. SI mai ales de ce in strainatate nu se aplica aceleasi reguli cand vine vorba despre analizele astea. Ba, mai mult, de fiecare data cand am mers si am intrebat, stiind toate astea din Romania, aproape ca mi s-a ras in nas.

    • pentru bani: analizele astea se fac pe banii clientei, f. putin e decontat de la asigurari.
      Si mie mi s-a ras in nas si spus ca o viata sanatoasa e mai sigura decat investigatiile.

  17. MAJORITATEA FEMEILOR NU MERG LA CONSULTATIE DEOARECE GINECOLOGII DIN TARA ASTA NU PERMIT PARTENERILOR SA INTRE LA CONSULTATIE….SOTIA MEA NU MERGE FARA MINE NICI LA TESTUL BABES- PAPANICOLAU….SPUNE CA SE SIMTE REALXATA SI IN SIGURANTA ATUNCI CIND SINT SI EU LINGA MASA DE CONSULTATIE….DOMNILOR GINECOLOGI, SINTEM IN SECOLUL XXI….FITI MAI DESTUPATI LA MINTE….ADOPTATI O GINDIRE MAI MODERNA….PARTENERELE NOASTRE AU NEVOIE DE NOI IN ASTFEL DE IMPREJURARI….CA SA NU MAI VORBESC DE NASTERE….

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Acest site foloseste serviciul Gravatar pentru afișarea pozei de profil a comentatorilor. Pentru setarea unui avatar, accesați acest link.

Question Razz Sad Evil Exclaim Smile Redface Biggrin Surprised Eek Confused Cool LOL Mad Twisted Rolleyes Wink Idea Arrow Neutral Cry Mr. Green