Ce trebuie să facem ca să fim bine, chiar dacă, Doamne ferește, ajungem să fim mai întâi rău

Acesta este un articol care doar pare destinat exclusiv femeilor. În realitate, dacă aș fi bărbat, l-aș citi cu maximă atenție, după care i-aș face cadou soției sau iubitei un pachet anual de investigații, care s-o ajute să afle mereu că e bine. Sau m-aș asigura cumva că, prinsă în vârtejul vieții și al tuturor responsabilităților ei, nu uită să aibă grijă de ea. Asta pentru că, de exemplu, în cazul unui cancer de sân descoperit în stadiul incipient rata de vindecare este de până la 94%.

 În cele ce ce urmează, am întrebat-o pe doamna doctor Elena Claudia Teodorescu, medic primar radiologie și imagistică medicală, doctor în științe medicale și fondator Donna Medical Center, tot ce am vrut să aflu despre prevenție și screening-ul care poate să ne ajute să fim bine, chiar dacă, Doamne ferește, ajungem să fim mai întâi rău, dacă înțelegeți ce vreau să zic. 🙂 Așa am aflat de ce, după 40 de ani, e obligatorie mamografia, că, dacă rezultatul testului Babeș-Papanicolau e prost, nu înseamnă că avem deja cancer, că există, mai nou, un test Papanicolau și pentru sâni și multe alte lucruri interesante, pe care e bine să le știm.

Știu că șansele de vindecare a unui cancer mamar sau de col uterin cresc direct proporțional cu precocitatea diagnosticării. Cu cât aceste boli sunt descoperite într-o fază mai incipientă, cu atât șansele de supraviețuire, chiar fără a mai dezvolta vreodată recidivă, sunt mai mari. Ce teste ar trebui să facă o femeie de 20 de ani, ca să fie în siguranță, și cu ce ritmicitate? Dar la 30 și, apoi, după 40 de ani?

 Atât în cazul cancerului mamar cât și în cazul cancerelor ginecologice, șansele de supraviețuire chiar și fără recidivă, în situația în care sunt descoperite în stadiul precoce (stadiul I), sunt foarte mari (in jur de 90%). Dar, pentru ca acestea să fie descoperite atât de devreme și pentru ca efectele asupra integritatății fizice și psihice să fie minime, este nevoie de controale periodice încă de la vârste relativ fragede, așa cum bine ați punctat mai sus.

În ceea ce privește controlul sânilor este recomandată auto-examinarea lunară indiferent de vârsta femeii, efectuată după menstruație. Protocoalele pe categorii de vârstă prevăd următoarele: pentru femeile din categoria de vârstă 20-30 de ani se recomandă un examen clinic al sânilor odată la 3 ani la medicul specialist senolog; celor cu vârsta cuprinsă între 30-40 de ani, pe lângă autoexaminarea și examenul clinic, se recomandă anual ecografie mamară. Femeilor între 40 și 50 de ani, dar și celor de peste 50 de ani, li se recomandă ca, pe lângă autoexaminare și control clinic, să-și facă anual o mamografie bilaterală care poate fi completată de ecografie mamară, dacă este necesar. Dacă pacientele au un istoric de cancer mamar în familie, ecografia mamară se poate recomanda uneori la 6 luni, iar mamografia trebuie efectuată mai devreme cu 5 ani față de vârsta la care mama/sora au avut cancer mamar, fără să se țină seama de vârsta de începere a mamografiei în condiții normale (40 ani).

 În ceea ce privește controalele ginecologice de rutină, protocolul recomandat este: femeile cu vârsta între 20 și 30 de ani – anual un control ginecologic și testul Babeș-Papanicolau, iar restul analizelor la indicațiile medicului; celor cu vârsta între 31 și 40 de ani, dar și celor de peste 41 de ani, anual control ginecologic, ecografie transvaginală și test Babeș-Papanicolau, iar o dată la 3 ani testul HPV și la recomandarea medicului testul de secreție vaginală și scorul ROMA.

La ce anume trebuie să fim atente noi, acasă, și care sunt simptomele care ar trebui să ne trimită urgent la medic? Despre autoexaminare, deci.

Cancerul de sân nu doare și nu se vede, din acest motiv trebuie să fim atente la alte „semne” și simptome pe care ni le indică organismul la autopalpare sau autoexaminare și să mergem la medic pentru investigații imagistice (ecografie mamară, mamografie). Cel mai frecvent se descoperă la palpare un nodul nedureros cu suprafața neregulată, dură, difuz delimitat. Simptome îngrijorătoare sunt și creșterea asimetrică a consistenței sânului (în totalitate sau într-o porțiune), retracția pielii la nivelul unei zone a sânului, retracția mamelonului, deformări ale unui sân,  scurgeri mamelonare (mai ales cele unilaterale, spontane, hemoragice sau incolore), roșeață (eritem) sau ulcerație tegumentară, ulcerația mamelonului, noduli axilari (ganglioni măriți) nedureroși sau chiar durere non ciclică (rar).

Care e rata de vindecare a unui cancer de sân sau genital, descoperit precoce, față de unul descoperit târziu?

În cazul unui cancer de sân descoperit în stadiul incipient rata de vindecare este de până la 94%. Dacă vorbim despre cancerul ovarian descoperit în stadiul I, rata de supraviețuire la 5 ani este de 80%.

Care sunt factorii de risc pentru aceste tipuri de cancer, specifice femeii?

Factorii de risc în cazul cancerului de sân sunt: vârstă, antecedente familiale, antecedente personale fiziologice (debutul precoce al ciclului menstrual, menopauza târzie), antecedente personale patologice (afecțiuni mamare benigne cu risc anterioare, cancer mamar), factori de risc exogeni (contraceptive orale, tratamentul hormonal de substituție în menopauză, expunerea prelungită la radiații ionizante cum ar fi radioterapia la nivelul regiunii toracice în copilărie sau adolescență, pentru limfom, expunerea prelungită la radiații electro-magnetice, obezitatea, mai ales în menopauză, alimentația bogată în grăsimi și dulciuri fine, nivelul socio-economic ridicat), ca și lipsa factorilor de protecție (menarha tardivă, sarcina timpurie, alăptarea naturală la sân mai mult de un an, activitatea fizică).

Factorii de risc pentru cancerele genitale sunt: antecedentele familiale, nuliparitatea, debutul precoce al ciclului menstrual (sub 12 ani) și instalarea tardivă a menopauzei, infertilitatea, administrarea terapiei hormonale de substituție sau a estrogenilor, sindromul ovarelor polichistice, infecția cu virusul papilloma uman (HPV), fumatul, utilizarea contraceptivelor orale și a dispozitivului intrauterin.

De ce e nivelul socio-economic ridicat un factor de risc?

Pentru că presupune trai în marile orașe poluate, consumul a multe alimente rafinate și toate dezavantajele ce vin la pachet cu un grad de confort financiar crescut.

Ce trebuie să facem dacă simțim că e ceva în neregulă cu noi, dar la ecografie sau la altă examinare imagistică nu se vede nimic? 

De regulă, investigația imagistică, atâta timp cât este efectuată corect și interpretată responsabil, evidențiază majoritatea modificărilor la nivelul sânilor, fie că este vorba de un fibroadenom mamar, mastoză sau de o altă afecțiune la nivelul sânilor. Uneori, dacă singurul simptom a fost durerea de sân, este posibil să nu găsim nimic la examinările imagistice, pentru că durerea poate să fie numai hormonală. Pentru siguranța noastră, se poate cere oricând o verificare de tip second opinion, iar dacă inclusiv în urma acesteia totul este în regulă, nu avem de ce să ne îngrijorăm.

Cât de invazivă și de inconfortabilă este mamografia? De ce nu e suficientă o ecografie mamară și, de la 40 de ani încolo, trebuie să facem și mamografie?

Mamografia este cea mai fidelă metodă de screening pentru detectarea unei tumori mamare înainte ca pacienta sau clinicianul să o poată palpa. Se consideră că mamografia reușește să depisteze tumori mamare mai devreme cu 3-4 ani înainte ca acestea să devină palpabile. Depistarea precoce a unui cancer mamar, când dimensiunea este mai mică de 1 cm, cu ajutorul mamografiei sau ecografiei mamare permite vindecarea în peste 90% din cazuri. În plus, este posibilă doar o operație conservatoare, cu păstrarea sânului.

Această metodă este recomandată cu precădere femeilor de peste 40 de ani deoarece după această vârstă incidența cancerului mamar este mai mare, iar, pe de altă parte, structura sânului este mai puțin densă și mamografia are sensibilitate mare.

Mamografia este cea mai bună metodă de detecție precoce a cancerului mamar și este singura metodă imagistică care poate identifica și caracteriza microcalcificările – uneori, singurul semn de cancer.

Mamografia nu este invazivă, dar poate fi considerată inconfortabilă. Cele două dezavantaje ale sale sunt riscul de iradiere (mic, echivalent cu cel al radiației cosmice produse de un zbor cu avionul între Europa și SUA) și disconfortul produs de compresie. Dar beneficiul mamografiei este mult mai mare, dovadă fiind reducerea mortalității prin cancer mamar cu 30% în țările are au introdus mamografia ca metodă de screening pentru cancerul mamar.

Pentru a reduce disconfortul este recomandată efectuarea mamografiei după menstruație.

Care e diferența dintre sonoelastografie și ecografie?

Sonoelastografia sau elastografia este o metodă complementară ecografiei ce măsoară elasticitatea unei leziuni comparativ cu țesutul adiacent sănătos. Ajută astfel la diferențierea leziunilor benigne de cele maligne, având în vedere că elasticitatea tumorilor canceroase este mult mai mică față de cea a tumorilor care nu sunt canceroase, astfel încât sonoelastografia poate distinge tumorile maligne (canceroase) de cele benigne (necanceroase), cu o precizie care ajunge pana la 90%. Uneori este esențială pentru diagnosticul diferențial între un nodul mamar benign de un nodul mamar malign. Poate astfel să evite o operație sau o biopsie inutilă. Sonoelastografia este aplicabilă tumorilor mici, care au mai puțin de 2 cm, ceea ce presupune un diagnostic precoce al cancerului de sân, care împreună cu un tratament timpuriu, crește rata de vindecare a acestei afecțiuni. Această metodă imagistică nu înlocuiește niciodată ecografia mamară sau mamografia, ci le completează. Ea nu este utilizată pentru depistarea unei leziuni, ci ajută la caracterizarea și dferențierea unei leziuni deja identificată prin ecografia obișnuită.

Care e gradul de acuratețe a testului Papanicolau și în ce interval al perioadei menstruale e bine să-l facem, pentru un rezultat relevant?

Este recomandat ca pacienta să programeze testul Babeș – Papanicolau atunci când nu este la menstruație. Perioada optimă pentru a face testul este între a 10-a și a 20-a zi (calculând din prima zi a ultimei menstruații). Multe lucruri pot afecta acuratețea rezultatelor, prin spălarea sau ascunderea celulelor anormale ale colului uterin. De aceea, este recomandat ca, înainte cu 2 zile, de efectuarea testului să se evite: spălăturile vaginale, utilizarea tampoanelor, folosirea unor creme vaginale, supozitoare sau medicamente și activitatea sexuală.

Dacă iese prost Papanicolau, înseamnă că avem cancer sau doar că avem virusul HPV, care îl poate provoca?

Testul Babeș-Papanicolau identifică modificările maligne și premaligne ale colului uterin. Rezultatele testului Papanicolau pot spune dacă există o inflamație, celule ale colului uterin anormale sau cancer de col uterin. Testul poate identifica celule cervicale anormale, ce se pot transforma în celule canceroase atunci când nu sunt tratate. Tratamentul poate preveni dezvoltarea cancerului de col uterin. Când e făcut în mod regulat, testul Babeș-Papanicolau este cea mai bună metodă de a depista și preveni cancerul de col uterin. Acest test a condus la o scădere importantă a numărului de cazuri de cancer de col și decese ca urmare a acestei afecțiuni.

Care sunt pașii care urmează unui test Papanicolau cu rezultat prost? 

În această situație medicul ginecolog recomanda efectuarea unui test HPV și/sau colposcopie, în funcție de situație.

Cum prevenim infectarea cu HPV? 

Există câteva măsuri de protecție împotriva infectării cu HPV, care se poate produce atât pe cale sexuală cât și prin simplă atingere, lenjerie, prosoape sau chiar și la piscina: începerea vieții sexuale după vârsta de 18 ani, respectarea măsurilor de igienă (virusul HPV poate fi luat, cum ziceam, și prin atingere), consult ginecologic anual, mai ales după începerea vieții sexuale, efectuarea testului Babeș-Papanicolau anual, evitarea comportamentului sexual cu risc crescut (limitarea numărului de parteneri sexuali, căci, nu uitați, nici măcar prezervativul nu oferă protecție), menținerea unei imunități puternice a organismului, alimentație sănătoasă, utilizarea multivitaminelor, acolo unde este cazul, vaccinarea anti-HPV, mai exact împotriva tulpinilor HPV 16 și 18, care au fost încriminate în 70% dintre cazurile de cancer.

Există, mai nou, și un test Papanicolau pentru sâni?

Da, este vorba despre Testul Papanicolau HALO pentru sân, prima și unica metodă complet automatizată, non-invazivă, pentru screening și monitorizare a femeilor asimptomatice cu vârsta cuprinsă între 25 și 55 de ani. Este o cale simplă și eficientă pentru evaluare de rutină și managementul sănătății sânilor pacientelor. Cu ajutorul HALO, se obțin secreții mamelonare și se efectuează ulterior un examen citologic al acestora. În acest scop dispozitivul utilizează o combinație de căldură, sucțiune și masaj pentru a extrage fluid mamelonar ductal. Lipsa obținerii de fluid mamelonar la acest test, ca și obținerea unui fluid acelular este interpretata ca un test normal și indică un risc redus de cancer mamar.

Ce posibilități de a depista precoce cancerul ovarian există? Eu știu că este un cancer silențios, care se depistează, de obicei, întâmplător și, de cele mai multe ori, în faze foarte avansate, când nu se mai poate face mare lucru.

Cancerul ovarian se poate depista doar dacă mergem la controalele ginecologice anuale de rutină. Este important să facem anual sau la recomandarea medicului și ecografie transvaginală sau anumite analize de laborator (marker tumoral pentru ovar CA125, test Roma), pentru a fi sigure că nu există modificări la nivelul aparatului reproducător.

Care sunt simptomele care ne pot trimite cu gândul la un cancer ovarian și ce facem dacă le avem? Încotro o luăm, dat fiind că nu e ușor de depistat?

Simptomele cancerului ovarian, de obicei tardive, sunt următoarele: distensie abdominală, lipsa poftei de mâncare, durere abdominală sau abdomino-pelvină, astenie, mărirea în dimensiuni a abdomenului și chiar palparea unei formațiuni tumorale la acest nivel (în stadii avansate), tulburări urinare (micțiune iminentă), scădere neintenționată în greutate (în stadii avansate).

Odată identificate unul sau mai multe din aceste simptome, cel mai bine este ca femeile să nu mai amâne vizita la medicul ginecolog pentru un diagnostic corect și complet.

Există teste genetice, de depistare a unor mutații care pot produce cancer de sân și cancer ovarian. În urma unui astfel de test, Angelina Jolie și-a făcut mastectomie. Ce trebuie să știm despre ele și care e contextul în care ar trebui să le facem?

Testele oncogenetice BRCA1 și BRCA 2 se realizează prin prelevarea unei mici cantități de sânge (10 ml), care este apoi supusă unor testări genetice ce implică secvențierea completă a genelor BRCA 1 și 2 pentru depistarea eventualelor mutații genetice responsabile pentru dezvoltarea cancerului mamar sau ovarian. În general, mutațiile în materialul genetic pot duce la dezvoltarea anormală a celulelor, deoarece gena respectivă nu mai poate regla diviziunea celulară. Mutațiile genelor BRCA 1 și BRCA 2 pot provoca apariția cancerelor de sân și ovar, atât la persoana respectivă, cât și la copiii săi; în mai mică măsură sunt legate și de cancerul de prostată, colon și stomac. După efectuarea testării BRCA, pacienta află dacă moștenește mutația la nivelul genei BRCA și primește o estimare de risc de a dezvolta cancer de sân sau ovarian.

Este bine de știut că testarea BRCA se adresează în special persoanelor care sunt susceptibile de a avea o mutație moștenită, bazată pe istoricul personal și mai ales de familie, sau care au anumite tipuri de cancer de sân. Testarea genetică BRCA nu este o testare de rutină, de aceea se impune un consult genetic pretestare.

Dacă rezultatul este pozitiv, recomandarea specialiștilor este către controale preventive cu o frecvență ridicată și cu metode adecvate acestui risc crescut, pentru ca pacienta să se asigure că predispozițiile nu se transformă în afecțiuni sau, dacă acestea apar, vor fi descoperite și tratate foarte devreme.

Soluția adoptată de Angelina Jolie a fost una personală și radicală și a creat un fenomen. Am observat că de atunci sunt și la noi în țară paciente care doresc din ce in ce mai frecvent astfel de operații radicale, iar același lucru se întâmplă și în alte țări.

Sunteți medic într-o clinică privată, specializată pe diagnosticul afecțiunilor mamare și ginecologice și cu un renume foarte bun. Ce ne facem însă cu femeile care, având venituri mici, nu își permit costurile unui screening anual în sistemul privat?

 Noi, echipa Donna Medical Center, ne dăm seama că aceasta este realitatea – femeile cu venituri reduse nu au posibilitatea de a accesa servicii medicale ultraspecializate; din acest motiv am lansat, în luna octombrie, a anului trecut campania socială Mamografia Salvează Vieți. Această campanie are ca scop educarea populației feminine despre importanța controalelor periodice pentru depistarea precoce a cancerului mamar și facilitarea accesului acestei categorii sociale defavorizate la servicii medicale de calitate, pentru diagnosticarea precoce a cancerului mamar.

Ce trebuie să facem după ce am citit acest interviu?

 Îmi doresc ca femeile care citesc acest interviu să fie mai informate cu privire la sănătatea lor, să devină mai conștiente de pericolele la care se expun dacă nu merg regulat la medic, dacă nu își fac de rutină autoexaminarea sânilor și dacă nu se prezintă la medic atunci când observă o modificare. Vreau să cred că aceste doamne se vor iubi mai mult pe ele, își vor acorda mai mult timp și atenție și vor căuta un diagnostic corect și sigur, într-o clinică dedicată, atunci când vor avea nevoie.

Dacă doriți să aflați și mai multe informații decât ați aflat din acest interviu, vă invit să citiți secțiunea Articole Utile de pe site-ul Donna Medical Center. Eu, fiind într-o pasă mai anxioasă, am devorat-o integral și, realmente, mă simt mult mai informată decât eram înainte să fac treaba asta. Nicăieri nu am mai găsit, adunate la un loc, atâtea informații prețioase și atâtea răspunsuri dintre cele de care aveam nevoie.

De aici puteți descărca și un e-book gratuit din care veți afla tot ce trebuie să știți despre afecțiunile mamare și cancerul mamar, iar despre campania Mamografia Salvează Vieți, aflați mai multe de aici. 

Donna Medical Center are și un Grup Gratuit de Suport pentru pacientele cu cancer mamar. Detalii aici. 

Să-mi spuneți dacă, la fel ca mine, vă simțiți mai informați acum, doamnelor și domnilor. M-aș bucura să da. 🙂

Later edit: Cele mai noi studii pun la îndoială valoarea mamografiei ca metodă de screening. În alte țări, ea nu se recomandă oricum, anual, începând cu vârsta de 40 de ani. În Australia, de exemplu, femeilor fără risc li se recomandă o mamografie o dată la doi ani, între 50 și 69 de ani. De citit și acest text.