Viitorul e al bărbaților fără menajeră
Acum ceva vreme, destul de multă, când se năștea un băiețel, familia considera că el aparține sexului ales. Ales să aibă menajeră. Pe viață. 🙂 În prima parte a vieții de adult, se înghesuiau să-l slujească mama, bunica, mătușile și surorile, iar, în cea de-a doua (aceea de bărbat căsătorit) soția și, ulterior, fiicele. În timpul ăsta, fetițele învățau de mici că tot ceea ce ține de gospodărie și de copii e treaba femeilor. Bărbatul trebuie să meargă la muncă și să aducă bani acasă, așa cum în preistorie aducea în peșteră mamutul mort. Iar, când vine acasă cu mamutul… ăăăă, asta, cu salariul, soția trebuie să-i pună dinainte ciorbica, să-i ia șosetele la spălat și, nu în ultimul rând, să se miște sfioasă pe lângă el, cu gura închisă și genele plecate.
Cu timpul, lucrurile s-au schimbat din ce în ce mai tare. Soțiile de azi nu mai sunt casnice, merg și ele la serviciu. Unele au cariere la fel de șmechere ca și bărbații lor, uneori chiar mai șmechere. Nu mai funcționează pur și simplu vechea ordine a familiei. Doamnei manager nu-i mai convine ca, atunci când se adună acasă de la birou împreună cu domnul manager, să se apuce de un al doilea job, cel de menajeră, în timp ce el zace ca o loază în canapea, la televizor, cu o bere-n mână. Vrea să împartă munca. Vrea ca el să aibă, ca și ea, competențe la spălat rufe, gătit sau curățenie. Mai vrea ca el și să fie la fel de implicat ca ea în creșterea și educarea copiilor. Upppps…
În aceste condiții, dacă pe el l-a învățat mămica că e ales să aibă menajeră, se lasă cu războaie și divorț. Dacă, dimpotrivă, l-a pus la treburi casnice de mic, căsnicia funcționează. Și amândoi își învață copiii că nu, femeile nu mai sunt născute să fie menajere, așa cum bărbații nu mai sunt născuți să târască mamutul în peșteră. Lumea în care vor trăi copiii tinerilor părinți de azi e una în care femeile nu vor mai accepta lângă ele bărbați care le consideră responsabile de toată munca din gospodărie. Viitorul e al cuplurilor care împart această muncă, iar cine nu-și pregătește băieței pentru acest viitor, îi cam condamnă la celibat. 😉
Iată un tată care tocmai îi predă niște lecții de viață băiatului. Sunt ele un pic mai cu dublu sens așa, dar pare că se apropie de drumul cel bun:
Sper ca, după lecția sacului de gunoi și lecția cumpăratului șervețelelor (din proprie inițiativă, da?), să urmeze și lecția mopului, a spălatului vaselor, a lucrului cu aspiratorul și cu mașina de spălat, a gătitului, a schimbatului pempărșilor, a… ok, ok, gata, mă opresc că ați înțeles. 🙂
Spoturile au fost comentate și de Apropo TV aici.
Voi cum vă învățați copiii, apropo de ce spuneam mai sus?
Mi-as dori o menajera de 18 ani cu experienta la bucatarie 😮
…si eu, una pe zi 😆 …in realitate am dat de dracu ca doar n-am ajuns pe pagina asta din proprie initiativa 😥
@Ion: te-ai însurat și te pune la treabă, muhahahaha. bine-ți face!
… da’ asta chiar n-am mai auzit, să sil(-ui-)ască bietu’ om să citească blogu’ … 😈
… mde, rafinate torturi … 😆 😆
far too late
niciodată nu e prea târziu, nu se știe când o iei de la capăt.
Bine, bine, am inteles-o p’ asta cu menajeria….
Dar cu secsutul, cu secsutul cum ramane?
Pe noi cine ne invata sa spunem – aoleu ce intindere muschiuloasa am in seara asta….. nu se poate draga, deci trebuie sa ma intelegi, lasam pe maine sau poate esti dispusa sa faci nitel efort?
Immm?
îmmmm, ce?
Buna intrebare!
Ca sa concentrez textul: de unde luam lectii despre cum sa mimam o durere musculara pentru obtinerea de folose nemuncite, folosindu-ne de instinctele ancestrale ce zac in parteneri.
Adevarul e in felul acesta: managerele din ziua de azi nici nu mai stiu sa faca de mancare, sa spele, sa calce, sa mai coase un ciorap, vorba aia. Vai de capul lor! Unde sunt menajerele de altadata? Asa ca, asta e, cam cum rezolva problema cu sexul inainte de a o intalni pe ea, barbatul tre’ sa rezolve si problema menajului dupa ce a intalnit-o: cu manuta lui! 😳 😳 😳 Aoleu, ce-am zis??????
Pentru ca am primit mai multe proteste (niste voci in creierul meu protesteaza vehement!) in legatura cu comentariul meu simt nevoia unei erate: mi-e foarte, foarte rusine de ceea ce am putut spune. Cum mi-a putut trece prin cap macar sa sugerez ca barbatul sa faca cu mana lui chestia aia… stiti voi, cum ii zice… ce cuvant urat!… asta, menajul.
hahahahahahahaa
Tudy, tu eşti ?!? 😆 😆 😆
De parca numai Tudy isi face cu mana lui … asta, menajul…
Mai. Eu am fost manager. Aveam si copil mic. Statea taica-su’ cu copilul pana veneam eu…Puneam haine la spalat cand ajungeam seara acasa, spalam vasele, hraneam copilul, schimbam scutece, calcam si coseam (stiu chiar sa crosetez), scriam emailuri si faceam si ciorba de perisoare pentru a doua zi. Si mai luam si lenjerie sexy de pe net ca sa satisfac una bucata sot cu pretentii…..Ca sotul se dadea obosit ca a trebuit sa stea cateva ore cu copilul si sa ii dea la trezire dimineata un ou fiert. Se scuza si acum, dupa mai multi ani, zicand ca barbatii nu sunt facuti sa fie multitasking ca si mine, asa ca, sa nu ii cer marea cu sarea. Asa ca…despre ce vorbiti voi aici? Eu dormeam 4 ore pe noapte, ca sa fiu de toate. Am renuntat dupa 10 luni in care am dus-o asa. Acum lucrez acasa si am delimitat clar asteptarile. Nimeni nu poate fi supraom, mai ales daca nu primeste nici macar un multumesc, nu?
@ Diana
Eu vorbeam de managerele “din ziua de azi”. Tu AI FOST manager, dupa cum zici. Deci nu mai esti IN ZIUA DE AZI. 😎 Iti place cum am intors-o din condei? 😉
Sa n-aud comentarii de genul “ai pus-o cu mana”. Am prins ideea, da?
cea mai simpla si sigura metoda ca progenitura ta sa nu ajunga un ratat in viata este ca pe la 20 de ani sa-i dai un picior in cur ca sa invete sa zboare singur si tu doar sa-l supraveghezi ca nu cumva sa devieze de la traseu
Bon, dar nu e nici o limita de inaltime? Adica de la ce etaj maxim poti sa-l inveti sa zboare? Si nici cu supravegherea nu mi-e foarte clar cum trebuie sa o faci (cadere libera sau cu parasuta).
Nu mai bine mergem dupa principiul: baiete, de aici se ia shaorma si cu restul te descurci si singur in viata!
… şi paraşuta să şi-o găsească singur, dacă e în stare …
… altfel … tudz îl cheamă… 😮 😆 😆
Catalin, mi-ai adus aminte de un banc:
Un tip a cazut de la etajul 2 al unui bloc. Se adunase lumea in jurul lui sa vada daca-i mort. Asta se scoala, se sterge de praf si ceva singe si da sa plece. Oamenii il intreaba cum de a scapat cu viata. El le spune ca asta-i meseria lui, de parasutist. “Dar parasuta unde e, dom’le?” intreaba lumea. “La etajul doi, o bate barba-su” zice asta
Super vechi bancu’, cred ca toata lumea il stie, asa-i? Si am impresia ca l-am mai zis p-aici…
cine n-are o menajeră, să-și cumpere
Am eu impresia, sau asta e o declaratie de independenta in propria casatorie 🙂
Oricum alegoria e amuzanta tare, pleca de la ideea ca femeile ar detine controlul si daca barbatii nu vor sa se supuna noilor regului, gata nu mai au parte 🙂 (realitatea e ca amandoua partile au nevoie in egala masura nevoie una de alta, si cand zic asta vreau sa spun ca suferinta e mai mare in singuratate pentru amndoua partile decat suferinta de a sta impreuna si de a se certa pentru chestii diverse pentrucum curatenia etc.).
cred ca articulul asta e scris in lipsa de inspiratie pentru altceva 🙂
presimt ca acest post o sa aiba aproape 0 (zero) aprecieri si infinit mai multe dezaprobari :))) oricum asta nu o sa schimbe realitatea :), si asa o sa fie si mai fun 🙂
nu e nicio declarație de independență, din fericire, am un soț pe care l-a învățat maică-sa să muncească în casă și împărțim absolut TOT, de la gătit la spălat, de la călcat la curățenie. altfel, ceea ce presimți spune foarte multe despre tine, nu despre textul meu și nici despre “realitatea” aia despre care vorbești și pe care ți-o dorești așa mult neschimbată. 😉
pai, poti sa enumeri din acele foarte multe despre mine doar cateva, acea “realitate”? – ar trebui sa fie un o chestie super facila.
ma gandeam eu ca e doar o afirmatie doar asa in lipsa de inspiratie de a spune altceva 🙂
La o reuniune de femei din toata lumea, se ridica nemtoaica si spune:
– Eu iam spus barbatului meu… Hans, de maine tu gatesti. Prima zi nu am vazut nimic, a doua la fel, a treia l-am vazut pe Hans ca se duce in bucatarie si pregateste mancarea, pune masa, eu m-am pus numai la masa si am mancat.
Celalalte femei:
– BRAVO, BRAVO!
Se ridica frantuzoaica si zice:
– Eu i-am spus barbatului meu… Jean, de maine tu speli hainele. Prima zi nu am vazut nimic, a doua zi nimic, a treia zi l-am vazut pe Jean cum scotea hainele din masina de spalat si le intindea la uscat.
Celalalte femei:
– BRAVO, BRAVO!
Se ridica romanca:
– Eu iam zis barbatului meu… Ioane, de maine tu iti calci camasile. Prima zi nu am vazut nimic, a doua zi nu am vazut nimic, a treia zi am inceput sa vad putin cu ochiu stang
….unde, cu un pahar de vin in mana, ii tine companie sotului care pregateste cina…
Noi inca avem niste probleme grave cu mentalitatea invechita… inca sunt extrem de multe femei care muncesc cot la cot cu sotii, acelasi numar de ore si poate chiar mai multe uneori, iar cand ajung acasa ele fac totul: calcat, spalat, mancare, etc, etc. Pentru ca altfel apar probleme, certuri, etc. Nu mai zic de mama soacra care vine si decide ca nora ei nu prea e buna de nimic daca nu face toate astea in detrimentul somnului… Si asta in timp ce sotii stau cu picioarele in sus si se uita la TV, ca deh, ei sunt capul familiei.
Iar cand apar si copii, well… aici doamna menajera devine si unicul parinte pentru ca de regula acei soti care nu misca un deget in casa nici nu se vor ocupa de copii, in afara de jucat un picut cu ei. Doamne fereste sa schimbe vreun Pampers!!
Insa fiecare dintre noi poate schimba asta, educandu-si copiii cum trebuie. Asa cum soacra mea si-a crescut baietii impecabil, sa isi ajute sotiile, sa se ocupe si ei de copil, nu numai sotia, asa imi voi creste si eu baiatul.
Daca o mama face totul pentru copilul ei si nu il lasa nici macar sa isi puna sosetele, asta nu inseamna iubire, asta este un comportament bolnav care ii va aduce multe prejudicii copilului. Nu mai zic de dependenta ei de copil…
Da, unele mame sunt sclavele fiilor lor din prea multa dragoste. Cel mai adesea de aici porneste problema, ca el asa a fost invatat si deci asa doreste/i se pare normal sa fie tratat pana la finalul vietii. Cunosc cazuri concrete de mame care-si cocolosesc fiii – ele au dependenta de fii si nimeni niciodata nu va fi destul de bun pt copilul lor (poate doar un alt barbat, sa aiba 2 de cocolosit), respectiv de fii insurati si divortati din cauza ca nevasta nu i-a mai cocolosit sau fiindca nevasta si mama au intrat in coliziune, iar fiul a ales-o pe mama, fireste…
🙁
Locul sotiei este la bucatarie…..
….unde, cu un pahar de vin in mana, ii tine companie sotului care pregateste cina…
care e diferenta dintre un terorist si o feminista?
cu teroristu poti negocia.
Tie ti se pare ca a sustine ca daca cei doi muncesc la fel e normal ca si sarcinile gospodariei sa le imparta in mod egal, cum spune Simona aici, tine de atitudini feministe? Na, sa-mi bag, ca-s feminista si nici nu stiam.
era o gluma. doar atit.
Am inteles. Nu m-am prins.
Eu cred ca depinde de om… al meu spala, calca, gateste, cand si cum poate. La fel si eu, cand si cum pot. Dar face si chestii de care eu nu le fac, ar trebui sa le recunoastem barbatilor macar unele merite. Al meu a schimbat gresia si faianta in baie, a schimbat parchetul, bate cuie, repara si alte cele… schimba tusul la imprimanta, reinstaleaza windows, etc, chestii care sunt mai ales “ale barbatilor”. Eu nu desfund chiuveta ca nu vreau sa ma murdaresc, la fel si cu reparatiile la imprimanta etc… el nu se plange. Oi fi nimerit eu lozul cel mare?? Aaaaaa, important: ne zicem unul altuia multumesc pentru diversele chestii pe care celalalt le rezolva…
Te rog, gata, ma declar infrint.
Habar n-am avut ca e “macho” sa refilezi cartusele la imprimanta si sa reinstalezi windows-ul.
Garantat norocosul in ecuatia asta, sigur e EL – cum doamne iarta-ma – ai reusit sa-l educi asa bine incat sa creda ca e pur barbatesc asa ceva, imi depaseste puterea imaginatiei.
De curiozitate: si dusul gunoiului intra in categoria “le face el”?
gicone, șăzî ghinișor bre, nadina e pseudonim la carmen…n-ăi văzut cî puni gresie șî faianțî? ‘trăiți dom’ preșădinti!
@gicone: din punctul meu de vedere e barbateasca ca printesa de mine nu-si murdareste unghiile cu tus si nici nu-si bate capul cu windows. Ca sa nu mai zic ca in general la magazinele de profil, respectiv la reparatii de aparatura electonica, prestatorii sunt in general barbati. Mno! :)) acuma nu fii rau, al meu barbat nu a fost educat de mine, sunt alegerile lui. Si nu crede ca a face toate astea tine de ceva “macho” sau “pitzi” (pt varianta feminina), e pur si simplu o completare a ce face fiecare in casa. Nu am zis ca n-ar putea fi si invers. Am o prietena care “surubareste” cu succes prin casa, bate cuie, face custi pt iepurasi etc. Deci, important e ca fiecare sa se simta bine cu ce face si sa nu fie constrans…
P.S. Gunoiul il ducem care cum… cand e plin, cine iese din casa duce si gunoiul :)))))
aoleo ! chestia asta ,, cum si cand poate’ imi suna cam o data pe an ! da e bine sa-l laudam ca poate o face de 2 ori !
@lolita: cred ca am fost foarte prost inteleasa… eu incercam sa fiu obiectiva. Fiecare face ce poate intr-o familie in asa fel incat sa fie totul cat mai bine. Asa e la mine in familie, nu ma pot lauda ca le fac toate singura daca ma ajuta si sotul si le facem pe rand. De aici si pana la a intelege ca nu facem curatenie sau nu ducem gunoiul…
Haoleu…am intalnit misogini mai feministi decat Nadina. Sa nu fie cu suparare, dar am ras pana mi-a venit rau nitzel. Auzi, unghiile, nu vreau sa ma murdaresc, “windowsu”…:)))) Priceless 😀
eu nu cresc handicapati!
Deci pe mine va rog sa ma scuzati, dar reclamele astea mi se par proaste.
Lasam la o parte baietelul, care se uita cu ochii lui mari, de la natura, si benoclati, dupa scenariu,
dar textul pe care i-l recita “taica-su”, cu subtilitatile alea evident sexoase, se adreseaza masculilor care sparg seminte si beau bere la pet, pe canapea, si care sigur se ranjesc la reclamele astea, nicidecum nu-si educa baietii sa duca gunoiul la ghena.
E parerea mea, pe care mi-o respect. 💡
“E parerea mea, pe care mi-o respect”

De acord, mi s-a parut putin jenant, totusi vorbea cu un copil, nu cu un coleg de birou sau un amic. Aluzia e haioasa pentru adulti, chiar daca copilul nu intelege si se presupune ca stia deja ca tac-su vorbea despre pungile de gunoi. Dar sa nu despicam firu-n patru, sa-l lasam mai bine asa gros si luuung
Eu am citit…MENAJERIE!
LOL
așa e cu președinții, citesc ce vrea mușchiu’ lor…
săr’na, ‘trăiți!
Al meu a fost invatat cu menajera, pana m-a intalnit pe mine si ne-am mutat impreuna.
Apoi, a aflat cu stupoare, ca si eu am fost invatata cu menajera. Ca doar am fost fata lu mamaie si nu trebuia sa imi rup mainile prin casa (las’ ca ai timp sa faci cand te mariti, acu’ trebuie sa inveti pentru scoala).
Asadar, de bunavoie, acu’ facem amandoi mancare, curat, chestii generale.
Avem si delimitarile noastre (eu sunt mai buna la ceva si ma ocup doar eu, el este mai bun la altceva si las pe el sa se ocupe).
Ex: cand venim cu cumparaturile, el cara pe scari chestiile mai grele, iar eu pungile mai usoare. Si nu ma simt jignita ca mi se par grele baxurile de apa si il las pe el sa fie mai barbat si sa le care.
Sunt unele chestii care sunt fix ale barbatilor si unele chestii care sunt fix ale femeilor. Cred in egalitatea care se bazeaza pe respect si nu se cheama feminism (convietuim impreuna, la chestiile de baza contribuim impreuna, muncim impreuna, bla bla.. astea nu mai trebuiesc discutate, pentru ca sunt chestii logice pentru deceniul nostru).
In schimb, mi se par de toata jena barbatii care nu mai sunt in stare sa schimbe o yala sau sa repare ceva in casa, sa aprinda un gratar (eram la mare si la vila de langa, 5 pizdari se chinuiau sa aprinda un gratar. Si nu, nu erau pustani, erau barbati in toata regula, cu familii si copii), sa schimbe un cauciuc la masina daca ramai in pana, pe nu stiu unde si alte chestii de baza, care tin de natura lor… de barbati.
La fel si unele femei, care nu mai stiu sa fie femei si considera o jignire cand le spui ca anumite lucruri nu sunt treburi pentru ele.
Femeile, prin natura lor, simt nevoia sa fie mai grijulii, sa dadaceasca, sa ingrijeasca, simt nevoia sa fie protejate. Iar barbatii simt nevoia sa fie masculi, sa protejeze sa faca treburi de barbati, care implica forta si care atrag admiratia femeilor.
De-aia, in regnul animal, masculii se lupta intre ei, ca sa atraga atentia femelelor, iar femela il alege pe ala mai puternic.
Dar pe internet se exagereaza foarte multe, unii oameni incep sa se simta prost pentru ceea ce sunt si se schimba doar de dragul societatii.
Gen: femeia il obliga, de azi, pe barbat, sa isi calce singur hainele (desi el, saracul, mai rau le parleste si nu se descurca nicicum, oricat incearca), doar pentru ca au citit ele pe net ca trebuie pus la treaba. Desi, poate e mai ok sa il lasi sa dea cu aspiratorul si sa stearga praful de pe dulapuri, sau sa duca masina la spalatorie, cat timp tu calci rufe.
Pana la urma, e treaba fiecaruia cum isi administreaza familia. Daca o femeie se simte bine sa fie menajera full time in casa si accepta ca barbatul ei sa stea besnita, cine suntem noi sa comentam?
Chiar zilele trecute, eram cu al meu la supermarket si la casa, bagam in punga si eu si el, produsele. La casa de langa, barbatul butona telefonul, iar nevasta lui tinea copilul cu o mana si cu cealalta punea produsele in cos.
Acu’, ce sa le fac eu, daca ei asa se simt bine? Ca daca nu s-ar fi simtit bine, ar fi zis: ” Da pune, ba, porcule, mana si baga si tu in punga! sau tine dracu’ copilu’ si lasa telefonul!”.
Pana la urma, hai sa fim seriosi, iti cam dai si tu seama cu cine te mariti si cu cine faci copii. Adica, nu mai e ca pe vremuri, sa te muti cu el dupa casatorie si sa si te trezesti ca ai luat un puturos tinut in puf si vezi Doamne, nu mai poti sa divortezi, pentru ca… copii, casa impreuna, etc etc etc.
La mine nu mai tin fazele astea, cu “asa e el, acu’ daca asa l-am luat, ce sa fac?”. Dupa cum am zis, l-ai luat dupa o perioada in care, se presupune ca ai avut timp sa il cunosti, nu pe neve, ca sa nu stii ce ai la usa.
Cat despre soacrele bagarete… Iarasi, e vina exclusiva a cuplului, ca se baga ele. Le dai voie, se baga. Nu le dai voie, stau cuminti la ele acasa.
De acord cu toate. Ma recunosc in cele descrise de tine. Facem chestii din responsabiliate, respect si drag de celalalt. Sunt chestii care nu plac nimanui, asa ca e bine ca le putem face cu schimbul… 🙂
daca ma pricep sa schimb becuri ,s-ar zice ca intru pe tarlaua dumnealui ?
@georgi: tu ești siameza nevestei mele?
Eu stiu si femei care nu fac nimic, sint asa, mai printese, si mereu par neajutorate. Altele sint cu pusca la umar, dirijeaza totul, nu misca nimeni in front. Au barbati care li se muleaza pe personalitate si uite asa se creeaza armonie. 💡
Nu ezit sa “punctez” cand vad frumusete de minge la fileu.
In facultate eram calcator sef in camin. Aveam fier de calcat meserias, cu termostat, “Electroarges”, parca albastru. Scoteam o dunga la pantalon astfel incat clientii se radeau inainte, sa mai ia din “gura” taisului. Berea era singura moneda, daca era. Daca nu, nu. Unul de la silvicultura (le ziceam tapinari, ca si ei ne faceau mocanici surubari 😆 ) m-a inzestrat cu o scandura frumos rotunjita la capete si pe contur, sa pot presta operatiunea in conditii optime. Ulterior am imbracat scandura intr-o “teaca” de postav gros, rezistent la parleala. Se dusese buhul de mine si la caminul de fete (asta mi-a zis-o o colega de an, care-mi stia nativul talent), probabil vazusera pantalonii baietilor, calcati “la dunga” si-au pus intrebari. Niciodata, nici o fata nu m-a solicitat sa-i netezesc vreo bluzita, vreo fustita, d-astea. Ma cam calca pe nervi chestia asta. Apelau insa la alte doua (bune) simturi ale mele, olfactiv si gustativ. Cand li se invecheau pateurile din dulap sau slanina si zacusca dintre geamuri, la mine veneau sa le dau “bun de consum”. Adulmecam, uneori si gustam , luam apoi o morga de Dr, Menci. Pentru garantia analizei primeam pentru intreaga camera mostre, pe care le haleam in direct. Ma puneam astfel bine cu toti, care si meritam.
Aha, actiunea se petrecea in campusul din Memorandului.
@Lumi:
Ruait!
Nais truai!
ai di capu’ nieu…
în primu’ rînd îi cî di douî săptămîni car cutii în beci șî în pod; mobilă di dizasamblat/cărat, calorifere șî ușî așișderea, scos plinta…curățănii generalî, ci mai…
ieri am fost la rînit (pentru nemoldoveni înseamnă a curăța grosul) în apartamentul închiriat pe perioada reparațiilor…
life!
da-mi bag picioarele o lună…stau la bere…
că dup’aia tre’ să reluăm operațiunile în sens invers…
life is life, nanaaananana!
eștia doi cu dizlaicurili…vă aștept peste o lună să mă agiutațî. plătesc
Si la olteni se spune rinit la curatarea grosului!
Discutia e lipsita de sens cata vreme nu stabilim clar care e premisa de la care se pleaca.
Exista opinia larg raspandita ca femeile sunt discriminate in societate si/sau exploatate de soti deoarece sunt considerate ca fiind sexul „slab” sau „frumos”. Mai intai, cand esti „frumos” te astepti sa fii tratat chiar mai bine decat celalti, „normali”. Asa se explica si faptul ca de multe ori, un tratament corect si egal in societate le nemultumeste pe reprezentantele noastre. Ele se asteapta la mai mult, de pilda, sa le faca altii pana de cauciuc, sa li se aduca sticla de cola de la frigider, sa duca altii gunoiul biroului, sa nu se foloseasca un limbaj licentios in prezenta lor si chiar sa li se faca cinste in deplasari (cum sa plateasca o femeie consumatia de la restaurant, este?). Desi fiecare coleg barbat cunoaste perfect raspunsul la intrebarea „ce are ea si nu am eu”, colegele femei par sa nu inteleaga realitatea ca „ce e al lor nu-i si al nostru”, realitate care ar trebui sa ne conduca catre un tratament egal al colegelor si nu unul preferential.
In al doilea rand, exista mitul luptei femeilor pentru un tratament egal. Hmmm… Hai sa vedem. Femeile suporta mai usor suferinta fizica si depresia, sunt mult mai rezistente la boli, nu fac infarct miocardic decat dupa 50-55 ani, traiesc multi ani mai mult decat barbatii ca speranta de viata si, ooops, ies la pensie cu 3-5 ani mai devreme. Unde este tratamentul egal? Nu zic sa intre in mina de carbuni, dar nici sa pozeze in victima.
In al treilea rand, exista termenul de misoginism dar nu exista unul similar pentru situatia inversa, desi este in afara de orice indoiala ca barbatii sunt cu mult mai urati de catre femei decat viceversa. Ciudat. E ca si cum ele ar fi efectiv si superioare, dar si protejate, culmea. In sfarsit, se considera ca barbatii trebuie sa dea dovada de barbatie (sa fie „barbati adevarati”), dar femeilor nu li se cere sa dea dovada de feminitate, dimpotriva, vor sa fie tratate ca barbatii (Zoe, fii barbata!).
In concluzie, mai usor cu pianul pe scari ca nu e pianina.
domnu’ franclin…amu’ io știu că internetu’ îi free da’ nu mai scrie dom’ne așa mult; io zic să mai citești cîte ceva; ai putea începe cu DEXu’ la pagina unde este cuvîntul MISANDRIE…
Doamne…
mîndru mi-s
fuce-m-aș
@costicla
Bre nea Costica, merci de informare si de sfat. Totusi, e bine sa stii: cateodata, e mai bine sa scrii mult decat sa scrii des.
La schimb iti dau si eu un sfat. Scrie bre romaneste nu mai fa pe neaosul in scris ca n-are nimeni rabdare sa parcurga transpunerile matale fonetice. Capul tot ala e, crede-ma. E plin internetul de “neaosi” ca matale. Scrieti bre cu curaj cum ati invatat la scoala. Nu va fie frica de greseli, ce dk, suntem intre noi, stim cu totii ce greu era la dictare
Pur si simplu nu ma pot abtine: habar n-am cat de greu ne era la dictare. Nu-mi amintesc sa-mi fi fost vreodata greu. Ba din contra. Am avut probabil o invatatoare mai indulgenta.
vaaai, Mr. Franklin…blazoanele dumneavoastră, vă rog, să scuze bazoanele noastre…dacă nu vă place scriitura aveți posibilitatea să ignorați și să treceți pe FF (fast forward) la următorul comentariu…sau provider-ul dvs. de internet v-a condiționat furnizarea serviciului cu prezența unui hitman al cărui “gun” în dreptul tîmplei vă obligă să lecturați mot-a-mot orice vă afișează display-ul?
sorry man, nu-s adeptul polemicilor cu necunoscuți dar nu mă pot stăpîni…generalizările de felul “femeile vor…” etc. îmi provoacă repulsie; așișderea, siguranța cu care se fac enunțuri de genul “nu există” (cu referire la antonimul lui “misoginism”);
era unu’, demult, tare demult, care zicea “dubito, ergo cogito; cogito, ergo sum” iar un alt pulifrici spunea “știu că nu știu nimic” iar eu pe ambii îi consider mai deștepți decît suprasemnatul, ceea ce vă recomand și dumneavoastră…mai ales că în zilele noastre, superultratehnologizate, există Sf. Google…
vorbiți de greșeli gramaticale…? ca să-l parafrazez pe Vlahuță, nu mi-e frică de greșeală ci de veșnicia ei; eu, precum vechii daci, nu am în grijă alta decît ca cerul să nu cadă pe mine…restul poate fi corijat…
mulțumit?
P.S. dacă sub nickname-ul Franklin se ascunde cineva care a postat “cu baston” (from ger. “mit stock”), please ignore my comment…
Sa nu ne ascundem dupa deget. Acum toate se vad deja managere ca a avut mama si tata bani sa trimita fata la facultate. Din cateva prietene mai apropiate si unele colege cu care mai vorbesc, doar eu si inca una stim sa gatim, sa coasem un nasture si sa facem alte treburi casnice. Asa ca, azi tin cu ursul! Ursule, duci si tu gunoiul?
Ursule, nu fi fraier! Nu ceda!
Daca ai dus astazi gunoiul, sarcina asta iti va reveni pe veci si fara exceptie (caz de boala ori invaliditate temporara – betie – ori permanenta – fereasca d-zeu).
Nu vei putea niciodata argumenta ca astazi mai du-l si tu, pentru ca ai facut-o odata, deci nu vrei sa o faci, pentru ca …. ceva … si adio secsut.
Fii destept ca o femeie si refuza oferta !
(Nu vand nimic doar ma/il laud)
La noi se imparte totul la 2. Nu exista ca unul sa stea continuu la tv sau la bere si celalalt sa munceasca pana crapa la gatit spalat curatenie etc.
N-am adunat in 7 ani nici macar o soseta murdara din casa. Oricat ar fi de obosit sau blonav.
In mod miraculos stie ca mancarea nu se face singura (gatim amandoi cot la cot), vasele nu se spala singure si nici doamne doamne nu face o magie si hainele curate apar in dulap.
“Daca doresti sa Il faci pe Dumnezeu sa rada, povesteste-I planurile tale de viitor”… 🙂