Femeile vin de pe Venus, bărbaţii de la băut Femeile vin de pe Venus, bărbaţii de la băut

Bolile cardiovasculare. Cum se tratau acum 20 de ani, cum se tratează acum, cu aparatură modernă

IGT_2010_3595_Azurion_Tace_def_16X9

Bolile cardiovasculare sunt pe primul loc pe lista cauzelor de deces, în întreaga lume. Cum facem să ne protejăm de ele? Ce mâncăm, cât sport facem? Cum gestionăm o astfel de boală, dacă o avem? Ce soluții ne oferă medicina modernă, comparativ cu tratamentele clasice? Ce oferă cardiologia intervențională, față de chirurgia cardiacă clasică? Am stat de vorbă despre toate astea cu dr. Rodica Niculescu, medic primar de medicină internă, medic specialist Cardiologie și Cardiologie Intervențională, șef al laboratorului de Cardiologie Intervențională de la Spitalul CLINIC Sanador.

dr niculescu

Știm că fumatul, alimentația defectuoasă și absența activității fizice sunt factori de risc pentru bolile cardiovasculare. Putem, așadar, să prevenim, într-o oarecare măsură. Cu fumatul e simplu, ne lăsăm și gata, dar cum facem cu mâncatul? Studiile noi au reevaluat povestea cu grăsimile. Brusc, ouăle, untul și friptura de porc nu mai sunt considerate periculoase. Ce facem? Ne mai ferim de ele sau nu? Care e dieta cea mai potrivită?

Fumatul este, în mod clar, un factor agravant, deci trebuie evitat. La fel este alimentația defectuoasă care aduce un aport mare de grăsimi, din cauza cărora depășim greutatea “legală”. Tot pe lista factorilor agravanți trecem și absența activității fizice. Sedentarismul, lipsa efortului fizic zilnic conduc la un cord neantrenat, care în timp cedează. În ceea ce privește dieta, secretul constă în echilibru: mâncăm de toate, în cantități mici, cât mai puține grăsimi, ocazional unt, ouă, carne de porc, mai multe fructe și legume proaspete, cât mai “bio” și cât mai multe preparate în casă, ca pe vremea bunicii.

Câtă mișcare e suficientă pentru o inimă sănătoasă? Putem vorbi și de “mișcare prea multă”? Am văzut deja câțiva sportivi tineri murind de infarct.

Mișcarea presupune păstrarea formei fizice, nu antrenamente epuizante. În general, se recomandă peste 5 sesiuni a câte 30 de minute de activitate moderataă pe săptămână, pentru a depăși ideea de sedentarism. Cel mai bun sport pentru păstrarea formei fizice este mersul pe jos în pas alert. Ideal e să începem cu distanțe pe care le putem duce fizic, până simțim senzația de oboseală, mai ales când există un istoric medical și abia învățăm să ne mișcăm zilnic, organizat. În plus, mersul în aer liber curăță, este cel care ne eliberează gândirea și ne folosește mușchii.

Care sunt bolile care atrag după ele disfuncționalități cardiace sau circulatorii? Una dintre ele știm bine că e diabetul. Mai sunt și altele?

Sigur, diabetul zaharat este recunoscut pentru efectele lui asupra arterelor mari și mici de la inimă și de la nivelul sistemului circulator. Aproximativ 40% dintre cardiaci sunt diabetici și evoluția lor vasculară este dintre cele mai grave, atât la inimă cât și la vasele periferice. Acești pacienți sunt descoperiti, în evoluție, ca fiind polivasculari și au afectate arterele coronare, arterele carotide, arterele renale si arterele membrelor inferioare.

Pacienții la mare risc sunt diabeticii nediagnosticați, cu valori ridicate peste limita maximă admisă, descoperite la evaluări biologice de ocazie, pacienți care nu repetă măsurarea glicemiei și nu se adresează medicului diabetolog pentru confirmarea diagnosticului și a tratamentului adaptat. Asta înseamnă că nu au evaluarea corectă a statusului lor biologic, evaluare care i-ar putea încadra sau nu în grupul pacienților diabetici insulinodependenți .

Altă grupare de pacienți expuși suferințelor vasculare ale cordului sunt pacienții hipertensivi, care nu iau afecțiunea lor în serios și nu iau tratament. Unii iau tratament ocazional, selectiv și continuă să asocieze și alți factori de risc cum sunt fumatul, consumul mare de cafea sau alte stimulente, alimentația intens sărată etc. Controlul repetat al tensiunii arteriale, stabilirea cauzei hipertensiunii arteriale, secundare altor afecțiuni sau nu, conduc la tratamentul adecvat, personalizat ca doze și grupe de medicamente pentru stabilizarea ei.

Femeile sunt mai predispuse la infarct în preajma menopauzei. Ce trebuie să facă pentru a-l preveni?

Menopauza presupune în principal transformări hormonale, care, la rândul lor, asociate cu factori de risc precum fumatul, hipertensiunea, stresul cronic, personalitatea colerică pot conduce la afectări vasculare. Prin modificarea activității glandulare (tiroidă, suprarenală, hipofiză), fiecare dintre manifestări, pentru tiroida fie hipo, fie hiperactivitate glandulară determină afecțiuni vasculare.

Dacă femeile sunt mai protejate decât bărbații, până la vârsta de 50 de ani, existând un risc de infarct de 25%, după instalarea menopauzei (între 50-60 ani) riscul apariției infarctului miocardic se egalizează la femei și bărbați.

Înlăturarea factorilor de risc asociați, evaluarea glandulara hormonală și sfaturile medicului endocrinolog sunt binevenite.

Există analize și examinări pe care le putem face ca să diagnosticăm din timp o afecțiune a inimii sau una circulatorie? Începând cu ce vârstă e bine să le facem?

Evaluarea cardiologică se impune încă de la naștere și în anumite etape ale vieții (examene de admitere la școli superioare, înaintea unei sarcini dorite, instalarea menopauzei etc.) sau ori de câte ori avem semne de oboseală nejustificată agravată în timp scurt, durere precordială la efort, lipotimii, sincope, palpitații.

Analizele de laborator pot evidenția valori crescute ale colesterolului și ale fracțiunilor lui sau alți factori de risc, mai rari, cum sunt hiperuricemia sau valorile crescute ale homocisteinei etc.

Ecocardiografia transtoracică aduce date despre contractilitatea mușchiului inimii, permițând evaluarea indirectă a circulației prin arterele coronare. Dacă arterele nu sunt îngustate, înseamnă că sângele este adus la cord în cantitate suficientă pentru ca acesta sa se adapteze la efort prin vasodilatație reflexă conform cererii și ofertei. Dacă arterele coronare prezintă depuneri importante, care reduc diametrul lumenului arterial, se modifică contractilitatea mușchiului cardiac pe zona responsabilă arterei coronare prin reducerea fluxului aferent.

Ecocardiografia mai arată aspectul și funcționalitatea celor patru valve cardiace, integritatea pereților interatrial și interventricular la copiii și tinerii cu eventuale malformații cardiace.

Testul de efort pe plan înclinat sau pe bicicletă aduce informații cu privire la afectarea arterelor coronare, prin scăderea cantității și a calității fluxului sanguin din artere.

Evaluarea tulburărilor de ritm cu ajutorul Holter-ului de ritm cardiac evidențiază prezența unor tulburări de ritm și susține gravitatea apariției unor tulburări de ritm majore, cu risc de moarte subită.

Mai sunt și alte investigații de importantă particulară:

Coronarografia presupune injectarea de substanță de contrast la nivelul arterelor coronare, cu obținerea desenului