Scandal cu găluşti
2011 March 29 at 8:42 pm
La postul anterior, despre certurile dintre mame şi copii, Zâna Eficienţei a venit c-o relatare savuroasă. O reiau aici, separat, că prea e mişto.
Ora pranzului, în bucătărie. La masă, frati-miu, străbunică-mea, eu. De serviciu: bunică-mea, care ne punea tuturor în farfurii supă cu găluşti.
Între timp, vine maică-mea de la birou. Nervoasă foarte, avea un şef mai mult decât dobitoc, o persecuta zilnic cu tot felul de tâmpenii şi mojicii. Se plimba mama ca leul prin cuşcă prin sufragerie, trăgând cu naduf din ţigară.Eu (bad idea!): Nu vreau supă cu găluşti, nu vreau supă cu găluşti!!!
Frati-miu (ca maimuţa după om): Nici eu, nici euuuuu!!!
Străbunica: Aaaa, supă cu găluşti, păi nu ştii, dragă, că nu mă omor dupa ea?Bunică-mea – interzisă, neştiind cum să reacţioneze la aşa o opoziţie vehementă. Intră în bucătărie mama, tacticoasă, dar cu o privire uşor ucigaşă în ochi.
Mama către mine: Aşa, deci nu mănânci supă cu găluşti?
Eu, obraznică: NU!
Ia mama tacticos farfuria cu supa şi ZBAF! cu ea de pământ.
Îl ia la rând pe frati-miu: Tu, putză, mănânci supă?
Frati-miu, cu lacrimi în ochi şi bărbia tremurând: Nici io nu mănânc.
ZBAF! Farfuria no. 2 de pământ.
Mama către a bătrână: Coană mare, nici tu nu vrei supă cu găluşti?
A bătrână: Da’ ce-ai, dragă, cu noi?
ZBAF! şi farfuria strabunicii de cimentul din bucătărie, împroşcând supă pe toţi şi toate.Iese mama, mult mai calmă, din bucătărie, se duce iar în sufragerie să îşi aprindă altă ţigare. O aude pe bunică-mea, măturând cioburile:
- Mâncaţi, măăă, supă cu găluşti, vă rog io, că mă-ta e nebună!
P.S. Cine vrea două bilete la Mămici pentru Marte e rugat să dea click aici.
mama, ce mama am… nu imi pot aminti nici un cui impotriva ei, da asa – pe bune… doar o data m-a urecheat rau, la modul f calm desi cred ca era buba pe mine – nu imi amintesc decat ca m-am simtit umilita de cat de naspa am putut fi tot eu si cat de tare ea…
ma duc s-o sun, poate se ia si la mine un pic – ca tare as mai tranti cu galusti zilele astea
@ciu: şi eu aş trânti la greu cu nişte găluşti. m-am lăsat iar de fumat, de vreo săptămână, şi trăiesc o viaţă care nu e a mea (pentru că nu-s obişnuită cu ea) şi în care mă simt tare ciudat
simona, simona, tigara electronica! colegul de celula a fumat 43 de ani, cam doua pachete pe zi. de 2 saptamani nu a mai pus gura pe tigara, e bine-dispus, vioi, nu mai tuseste.
@zana: problema nu e nicotina, că nu îmi e poftă să fumez şi nici dor de ţigară. doar nu mă regăsesc deloc într-o viaţă care nu mai presupune ritualul ăla.
pai asta e treaba cu tigara electronica, pastrezi ritualul fara nicotina. it works, iti spun!
@zana: şi, dacă-l păstrez, nu tot va trebui să renunţ la el, odată şi-odată? deci nu mai bine renunţ din capul locului?
daca poti, brava! eu ziceam ca poate iti mai indulcesti ‘despartirea’
vineri am avut un meeting cu un tip care a stat toata sedinta cu tigara electronica in mana, mai pufaia din ea cate putin… era prima intalnire intre firmele noastre – cool! omu era relaxat (probabil se si dadea putin excentric desi avea fata de killer de cartier), iar eu fatzaiam pe scaun, ca imi venea sa fumez in draci din cauza tigarii lui…
cica functioneaza!
eu am incercat, ce-i drept tot la birou, si nu mi s-a parut ca ar functiona pt mine – alta e senzatia la mana, greutatea, pipaitul, plus ca fumul ala nu e ce trebuie etc…
hm
si apropos – am vorbit cu mama, asa fara nici un motiv obiectiv si presant – multumesc, simona!
ciu, asa ma simt si eu fatza cu reactiunea electronic-tigarizata de la domiciliu. nu imi vine sa fumez in fata lui, sa nu il stresez, asa ca il pandesc sa iasa, ca sa pufai si eu relaxata.
si multu zana! nu o sa mai trantesc cu galustile, ma pot vedea mai bine din afara acum, chiar daca fumez aprig tigara de la tigara chiar in acest moment…
hmmmmm…
o doamna mama ta, believe me!
io am luat toata oala cand m-au enervat ( e drept, eu produsesem ce era in oala) si am aruncat tot continutul la wc!
coloana sonora nu vreti s-o auzitzi!
si pt ca nu iese fum fara foc, cum mergeam io asa primavaratec prin orash, seara, romanti, pe bulevard, la un moment dat, dintr-un cosh de gunoi, atarnat de un stalp, vaz ca iese fum si vaz si limbile de foc; coshu da plastec; tot ce mi-a dat prin cap, a fost sa intru la magazinu din dreptu coshului ( sex shop, de altfel; apropos de chestii ” hot”
)si sa-l deranjez pa omu care vorbea la telefon , zicandu-i sa sa ocupe el da foc, cu o galeata de apa, ceva, ca vine focu’ peste el…acu’ n-am mai stat sa vaz si urmarea, dar instruitzi-ma: ce tata mare trebuie sa faci in cazuri d-astea?suni la pompieri pt un amarat de cosh?
cruelo, chapeau! reusita mea maxima a fost sa il spal pe cap pe fi-miu cu niste morcovi sote.
adevaru e ca ma steptam sa zici ca v-a pus farfuriile in cap!
si be) mi-ati facut pofta de supa cu galushte!
cred ca ma duc sa ( pro) creez o supa!
in mod normal, ala cu magazinu’ de porcarele ar fi trebuit sa aiba ‘instinctor’ in pravalie
va si vedeam cu galushtele in motzu capului, prelingandu-se galesh catre sprancene…
m-am gandit maica la incstinctor, dar n-am vrut sa fiu obraznica cu bietu om, care mai era si barbat pe deasupra( deci ar fi trebuit sa shtie el mai bine
nu sa-l invatz io pa el!) 
ciu: mai rar ca ‘mneata!
io am tot suparat-o pe maica-mea in ultima vreme… si normal ca dupa aia mi-a parut rau…
si de fapt , io ma asteptam la o bataie cu galushte!
si uite asha , mi-atzi starnit imaginatzia, shi vreau galushte cu prune!
hai ca va las ca aud chemarea bucatariei…
orologiul suna noaptea jumatate,
la bucatarie, cine vrea bucate?
eu sunt mai cucino, eu stapana ta
am venit acasa, si-ash gati ceva
excelentă poveste.
cru, chiar ma gandeam daca nu te mananca degetzelele sa mai scrii si tu putin si – pa-raaaam!
… da’ chiar te apuci de galusti? te-as invita pe la mine, ca-chiar am supa gata, facuta de tanti si pariu ca o gaseste wekendu’ maxim jumate mancata…
ca nici io nici al meu nu mancam supa la ora la care ajungem acasa, iar junioru are neshte chestii zilele astea cu atzele din pui si galustile la modu’ general (le-a pus si pe ele la capitolu gulash, care e tabu de vreun an incoace…)
deci cine mai vrea doo bilete la film?
ai si film cu galusti? ca ala cu chiftele cica n-a fost misto, nici nu am mai fost sa il vedem
scuze, am uitat că mi-am schimbat mailul de comentat, pentru că mi l-a reperat un troll pe cel vechi şi dă comentarii în numele meu. voiam să zic, excelentă poveste.
@lorena: verificasem şi eu IP-ul, exact în acest sens, fiindcă văzusem că e alt avatar.
ma cheama datoria – tre sa vad daca fi-miu a reusit sa produca vreo … galusca, shade pe buda de juma de ora si trage de timp doar-doar nu il mai bag in pat la timp – presimt o sfada casnica, noroc ca nu as putea sa dau de pamant cu vasu de veceu si cu acele galusti…
Nici mie nu-mi place supa cu galusti, da nici fara galusti, nu-mi place supa si nu-mi plac galustele.
Simonaaa, eu m-am lasat de fumat de 6 saptamini, e groaznic de greu, m-am certat cu toata lumea, se spune insa ca suma viciilor ramine constanta.. ia spune nebunatico, spune tot..
@neamtu: acuma eşti mai bine? te-ai mai calmat? lasă glumele cu vicii, zi-mi cum e…
Eu am renuntat de doi ani…Acum mestec cuisoare! Dincolo ca-ti improspateaza gura, sunt si pline de antioxidanti.
si on the subject: a remarcat cineva ca in casa aia SUNT NUMA’ MUIERI?! (bine, si un tzanc). Normal ca ‘a mai tanara e nervoasa
ciu: sunt musafir de meserie! iar la supa cu galushte chiar nu rezist, nu zice de 2 ori; ultima oara, am fost la o prietena care in gazda un nepot student, cam de-o varsta cu fi-su; parintzii provinciali ai studentului provincial, gatesc, si-l trimit pa student cu oalele, cratitzile, etc la bucuresti; dar! cei doi studenti, nu se omoara sa manance ce aduce asta de-acasa, drept pt care, prietena mea…GATESTE!
)
la cererea studentzilor nemancati!
si ajung io la ea, si zice nu vrei o ciorba de…nu’sh ce, ca ashtia nu mananca; ba chiar vreau! ca n-am mai mancat de mult!
femeia zice ( daca a vazut ca si-a gasit mushteriu’)( ca in reclama) da nishte mazare nu vrei?
ba chiar vreau , ca chiar vroiam sa scot din congelator sa gatesc , ca mi-a venit asha o pofta de mazare; mananc deci si mazare; femeia jenata zice: nu vrei s-o iei tu p-asta ( si-mi arata cutia care calatorise juma de tzara) ca asta micu a venit cu mazarea de-acasa, shi io gatisem tot mazare!
normal ca am vrut!
e criza , nene, nu poti sa refuzi haleala!( cel putzin pina la sfarshitul lunii, cand a zis dom’ franks, ca se termina criza, ca nu mai e pa stoc
deci: supa, zici?
simona, ia cu supa, ia cu bilete la film, viatza-i scurta shi-o sa vezi ca trece repede, shi te obishnuieshti!
@simona: exact, e alt avatar ca să-i apară trollului urarea de bine când mai comentează cu mailul meu.
@lorena: s-a schimbat si la toate comentariile tale vechi, sa stii:)
Simona, e rau, mai rau decit m-am asteptat, aia care spun ca dupa citva timp iti trece chefu sunt mincinosi, din contra…
Sunt sigur ca n-o sa reusesc, din fericire acum am o perioada f. buna, nu tu stress, nu tu probleme, nici financiare, nici profesionale, nici familiale, stiu insa ca la prima chestie care nu se va potrivi voi da fuga la o tigare.
Si nici macar nu ma simt mai bine, tusesc, la fotbal obosesc la fel ca inainte, maninc ca un disperat, am ajuns la 82 de kile, n-am avut in viata mea atit.
Nefasta zice, ca sa ma-ncurajeze, ca arat f. bine… da nu cred.
acu, nu o lua şi tu personal.
situaţiile extreme impun măsuri extreme.
Privind mincarea, am citit pe un blog, caruia nu vreau sa-i fac reclama, despre mincare de urzici si s-a incins o mica discutie despre “LEURDA”. Stie cineva ce-i aia leurda? Pe nemteste Bärlauch.
P.S Urzicile au fost exceptionale, eu le-am facut..
neamtzule, deja te vad alt om; tinzi catre un look de bulibasha , manca-tzi-ash leafa!
ia-tzi o pipa ( just in case!)
da, am io leurda-n frigider!
si mai vroia sa-mi dea si mama…
e buna la salata, de exemplu; are un gust care aduce ushor cu al usturoiului…
stai satz gasesc o poza, ceva…
ia neamtzule d-acilea:
http://www.pranzuldincaserola.ro/2009/03/16/salata-de-leurda-pentru-marti-in-caserola/
si
http://gradinapasiuneamea.blogspot.com/2009/03/lalele.html
@neamtule: poate, totuşi, o să reuşeşti. doar nu vrei să iei chinul de la început, peste ceva vreme
Cruelaoo, Bärlauch se gaseste si pe aici si nemtii maninca din cind in cind, problema mea era ca in Ro nu am auzit niciodata de aceasta buruiana.
P.S Mi-am comandat un lant cu cruce sa-l pun pa burta. Incepe sa fie greu sa ma-nchid la sireturi
Simonoo, singuru avantaj e ca nefasta e extrem de draguta, imi face orice moft, doar, doar nu ma enervez.
@neamtu: da’ ţi-e dor de ţigară? că mie doar de gest, de ritual mi-e dor.
Simona, exact cum spui, si mie imi lipseste ritualu, la munca gargarea cu colegii la locu de fumatori, chiar daca intotdeauna tot de probleme de munca vorbeam, si mai ales seara, dupa masa, ieseam la aer sau la fereastra cu un pahar si o tigare, treceam in revista intimplariile zilei, planificam ziua urmatoare, sau doar priveam stelele si visam.
Asa-i cum zici, nu gustu, da si gustu
nu m-as fi gandit sa pun loboda in salata, desi imi placea sa mananc coditzele cand le curatzam – da’ nu mai am piata in drum, piata berceni e in renovare, din drum arata ca dupa razboi (am auzit ca ii mancau sobolanii de vii pe pietzari…) poate gasesc loboda, urzici si chiar ceva leurda prin alta parte…
oricum, simona, orice salata se incheie apoteotic cu o tigara buna
@ciu: care piaţă berceni e în renovare? nu piaţa sudului, nu?
că asta e bine-mersi.
nuuu – ca in sudului nu am unde sa ma parchez; mai e o piata, vizavi de spitalu de nebuni, ii zice chiar berceni
Pai mai e o piata in spate la Cultural, chiar e o pretena de a noastra acolo, am comandat loboda si mai ales, mai ales, ceapa verde, loboda nu se gaseste pe aici, iar ceapa verde e tare iute.
piata straduintei! ascunsa rau… si vizitata de soacra-mea – nu!
Simona: ai iesit in oras de cand te-ai lasat? Eu acasa m-am obisnuit cu ideea ca nu mai fumez, dar in carciuma nu pot si pace sa inteleg ce sa caut fara tigara intre degete. Offf
Silva, la circiuma e mai usor pt. simplu fapt ca nu se fumeaza.
@Silva: m-am ţinut departe de fumători şi medii în care se fumează
Neamtu: la carciuma nemteasca, ca la cea romaneasca tai fumul cu cutitul
Simona: iesi cu Petreanu, ca s-a facut nefumator inrait
@Silva: din septembrie
ia-tzi simono, o d-aia ielectronica, ca poate , datorira diferentelor de greutate, etc, o sa te trezeshti ca nici gesturile nu mai e ce-a fost, si te lasi shi da ia, dacat da nervii care tzi-i face!
@cruela: acuma, după ce n-am băgat nicotină în mine 7 zile, să bag pe cale electronică? nu mai are sens
aaaaaaaaaaaaaaaaa
aia ielectronica e cu nicotina?:roll:
nu doar cu impresii si sugestii?:oops:
sooorrrryyyyyy
ce-nseamna sa fii nefumator, din tata-n fiu, ca mine!
nu ma pricep, dar imi dau cu parerea conform traditziei neamului nostru de priceputzi universali!
apuca-te fata de baut!
poa sa confirme si neamtzu ca e un viciu mai placut!
o sa ai veshnic ce face cu mainile!
si zi repede: te-a convertit olivia si blogu ei la cruditatzi?
ai renuntzat la foc si fum , nu numai in tzigara ci shi in bucatarie?
Da’ ce-aveti, dragilor, cu supa si galustile?! Eeei, comedie…
*
” doar nu mă regăsesc deloc într-o viaţă care nu mai presupune ritualul ăla” – asta-i si problema mea. Ufff!
Bă vă lasaţi voi de ţigări când o să-mi văd socru! Dependenţilor!
Prea mult vă gândiţi la ele! Dacă ai reuşit neamţule să stai atât, apoi nu te mai “apuca de ele” deloc, nu ai decât de câştigat! 
Simona (și cru, și delia și mulți alți prieteni vechi)
Scuze pentru lipsa de pe rozaliul tău blog, fui prins zdravăn (la propriu, de ciolane). Am două comunicate fantastic de importante și ontopic: 1. Supa de găluște e inegalabilă, indispensabilă, inubliabilă, da’ numa’ dacă-i bine făcută. 2. Aștept vești despre zicala abuzivă “Vine, vine primăvara” – voi ce credeți? Zupa de găluște e mai iernatică, așa, acu’ ar merge urzici mestecăluite și usturoiate + pilaf cu, bineînțeles, urzici.
Offtopic și numa’ dacă aprobă link-ul stăpînirea, am mai scris oarece amintiri din copilărie aici.
Sunt scumpe foc mamicile astea ofticate.. Nu vreau bilete la concurs, dar e musai sa-ti zic o intamplare .. Nu stiu cum se face, dar cred ca toate avem povesti cu mancarea pe care n-o vroiam in gura noastra.. :)) In fine, facuse maica-mea niste macaroane cu branza, dupa care nu ma dau in vant nici in ziua de azi…si pentru ca avem vreo 37 de kg , la 169 ..asta pe la un 14 ani, s-a decis ea sa-mi faca de petrecanie turnandu-mi macaroanele-n cap…..si scotandu-ma pe usa afara….poate poate mi-o veni mintea la cap si -oi incepe sa balotez mancare… Oricum mintea nu mi-a venit ca era acoperita cu macaroane crosetate pe bostanu meu si too much love in the air, dar m-am apucat singura de mancat mult mai tarziu :))) Nu realizase ca eram inamorata de un mare macio’ care turba, doar daca vedea un schelete in fata ochilor… stiti voi fan Marilyn Manson… So, i succeeded to become one…. abia dupa, am realizat ca barbatii e’ mai ciudatei ei…unii dintre, ofc….si atunci m-am pus pe mancat :)))) Acu opriti-ma careva daca mai puteti…!?
Io m-am lasat de tigari pe 13 iunie 2005. Simplu si fara concesii dupa, multi ani. Pur si simplu, stand deasupra unui platou cu mici si a unei halbe de bere, am realizat ca norul de fum de deasupra este rezultatul tigarilor pe care le devoram ca pe carne. Am ridicat paharul si am zis: de maine ma las de fumat! Mi-am vazut de carne mai departe si bineinteles de Lucky Strike atunci….concubinul meu. Pana spre miezul noptii mai savurasem unul si deja ma vedeam spitalizata cu un neuroblastom. Au urmat cateva zile de sevraj, vise cu draci si alte d’astea, cert e ca, acum, pot sa spun: Am rezistat fara probleme 5 ani without droghi, si de un an m-am apucat de turbaciune iar..:)) Acum astept sa vina 13 iunie ….dar ma opresc cand vine vorba de an…:))
distinse pataphyl, sa shtii ca mi-ai lipsit shi ca in absenta ta am continuat sa te iubesc ( cel putin la fel de tare cum iubesc supa cu galushte!
) si te mai iubesc si-n zilele noastre ( dai si tu o supa? 
)
Simono, tigara electronica e si cu si fara nicotina. Aia fara poa’ sa fie cam cu ce vrei tu – mentolata, cu cirese, caramel, ciocolata, etc
@Zana: cu sarmale au?
:))) da n-au, sa faca…. De ce nu s-au gandit?? !!
io n-am putut si pace. am rezistat 9 luni, timp in care visam ca fumez, m-am certat de cel putin 3 ori cu toti prietenii si-am inghiti un camion de aer de la atata ciunga. si-n toata perioada asta a trebuit sa am permanent in geanta o tigara macar, asa pt. linistea mea (cata mai ramasese). plus ca tuseam ca deacu. cand m-am apucat din nou mi-am recapatat sufletu’.
@zana: dar cu aroma de galuste?
@simona, cristache: nu, dar sunt sigura ca se pot comanda – la un pret exorbitant!
n-am avut un banc cu galushte ( nici n-am cautat in bancoteca) dar l-am (re) primit azi pe asta vechi, cu…chiftelutze!
Un bărbat avea o aventură de câţiva ani cu o italiancă. Într-o seară, femeia i-a mărturisit că e însărcinată. Nedorind să-şi distrugă reputaţia sau căsnicia, acesta i-a propus femeii o sumă mare de bani pentru a pleca în Italia să nască în secret. Dacă era de acord să rămână în Italia şi să crească acolo copilul, el i-a promis că-i va acorda sprijinul financiar până când copilul va împlini 18 ani. Femeia a acceptat, dar s-a întrebat cum va şti el când se va naşte copilul. Pentru a menţine discreţia, el i-a spus să-i trimită o carte poştală pe spatele căreia să scrie ,,Spaghete”. La primirea acesteia, el se va ocupa de pensia alimentară a copilului.
Într-o zi, după aproximativ 9 luni, când bărbatul s-a întors de la lucru, soţia l-a întâmpinat confuză :
– Dragule, i-a spus ea, azi ai primit o carte poştală extrem de ciudată.
– Ah, dă-mi-o doar, îţi voi explica mai târziu despre ce e vorba.
Soţia, ascultătoare, i-a înmânat cartea poştală. El a citit-o, s-a făcut tot alb şi a leşinat. Pe cartea poştală scria :
,,Spaghete, spaghete, spaghete, spaghete, spaghete. Trei cu chifteluţe, două fără.
Trimite mai mult sos !!!!!”