Cobori în jos, ascensor blând!
“Cobori în jos, Luceafăr blând!”. Aşa recitau două băbuţe, acum juma’ de oră, în timp ce aşteptau, la parter, liftul. Prima oară, m-am gândit c-o fi existând vreun cenaclu de interpretări lirice la mine pe scară, iar ele îşi recapitulau repertoriul. De-abia după ceva vreme, mi-a picat fisa că… nu, frate, nu e nici un cenaclu de recitări! Femeile vorbeau cu liftul, pe el îl rugau să vină jos, la ele, ca un Luceafăr blând.
Mi-a venit să le zic “Mamaie, ăsta te ajută să urci la etaj, nu… ştii matale ce 8) “, da’ era prea târziu. Eu ieşisem deja din scară, iar Luceafărul probabil coborâse deja la cele două Cătăline.
Cred ca daca mai stateau 2 minute, incepeau sa adapteze rugaciuni. “Liftul nostru carele esti in ceruri…”
ehe, ce o sa mai doreasca ele sa coboare-n jos peste cativa ani…
Pentru o secunda am crezut ca erau de la cenaclul de pleonasme …
Se pare ca babutele stiau mult mai mult decat gafele de la bac de anul asta. Oops…
Poate de la caldura. Bine ca nu injurau.
Culaie, caldura ai spus? Aici sunt dimineata 13 grade si ploua, ieri am fost imbracat cu pulover si canadiana, la munca am dat drumu la calorifer.
Şi?
Cobori în jos, liftule blând
Promitem să te luăm pe rând… 😳
Avand in vedere mesajele scrise pe ascensoare nu sunt dintre cele mai blande interpretez acest gest ca fiind unul civilizat.Babutele nu erau niste doamne bine.Cataline de moda veche.