Dumnezeu are grijă să nu ni se fleșcăiască gogoșarii

Cu ocazia faptului că, zilele astea, se omoară iar lumea la moaștele Sfintei Paraschiva, mi-am adus aminte ce popor credincios suntem. Pe unde te duci, pe unde te-ntorci, vorba “Doamne ajută” e, așa, un fel de “Salut, coae, ce mai faci?”. Dac-ar fi să-i reconstituim lui Dumnezeu fișa postului, pe baza unei plimbări prin România noastră ortodoxă, ar rezulta că se ocupă cu absolut orice, dar mai ales cu treburi derizorii. Face micromanagement la greu. Iată câteva exemple:

Mi-a refulat chiuveta și tre’ să găsesc repede un instalator. Doamne ajută să găsesc unu’ bun, serios și ieftin! Sigur că da, Dumnezeu chiar se va ocupa de această problemă. Cum, în tinerețe, a fost și director de resurse umane, știe să deosebească din prima un instalator bețiv de unul serios, unul competent de un târâie-brâu și unul cu prețuri bune de unul nesimțit de scump. Ce-o să facă dacă se prinde că ăla peste care-ai dat e o loază? Îi mierlește vreo mătușă și-l trimite la Dorohoi, la-nmormântare, după care se ocupă personal să-ți găsească unul OK. Eventual, își pune chiar un status pe Facebook în care cere recomadări de la sfinți.

Anul trecut mi s-au fleșcăit gogoșarii, sper să nu mi se mai întâmple și anul ăsta, că mor de oftică. Doamne ajută! Adevărul e că, în timp ce e cu ochii pe transplantul de ficat, pentru care l-a rugat o persoană, dar și pe plicul pentru care l-a rugat doctorul care efectuează transplantul persoanei (Doamne, ajută-mă să primesc un plic mare, de neam prost!), n-o să-i fie cine știe ce greu să arunce și-un ochi la borcanele cu murături ale lu’ țața Mița. Slavă Domnului că are vederea periferică bună (adică Slavă lui Însuși, ați înțeles, că doar e Propriul Său Oftalmolog.)! Cum adică Și ce-o să facă dacă vede că se fleșcăiesc castraveții lu’ țața Mița? O să facă o minune și o să-i întărească la loc, că doar de-aia e Dumnezeu! O să se culce țața Mița plânsă, fiindcă i-a găsit borșiți, și, când o să se trezească, o să vadă borcanul cu ei rumeni, pietroși și scăldați într-o lumină divină.

A înnebunit profa de mate a lu’ fie-mea, vrea să le dea 200 de probleme temă pentru vacanță. Mi-e frică să nu-i scot ochii diseară, la ședința cu părinții. Doamne ajută să rămân calmă! Dar, vai, cea mai mare plăcere a lui Dumnezeu e să participe la ședințele cu părinții! Îi amintește de vremurile când era și el mic și învăța să creeze lumea în 7 zile. O să stea în bancă lângă doamna care l-a solicitat, o s-o țină de mână și-o să-i șoptească ușurel, ca o boare: Inspiră, expiră și nu te enerva, inspiră, expiră, și nu sări la profesoară. Iar, când ea o să se enerveze, totuși, o să se bage între ea și profă și-o să le țină să nu se zgârie pe față. Sigur, în haosul cu pricina, o să-și ia câteva poșete în Sfânta Freză, dar și-a asumat astfel de momente încă din clipa în care a acceptat postul de Dumnezeu. Și, – mare atenție! -, pentru că e multitasking, o ține de mână pe doamna isterică, în timp ce, cu mâna-ailaltă, îi mestecă în cratiță unei alte doamne, care face pentru prima oară o tocăniță, cu picioarele îl ajută pe un mecanic auto să schimbe roțile de la gipanul unui șmecher, iar cu urechile ascultă un concurent de la Vocea României, ca să-l ajute să nu mai falseze.

În fine, ați înțeles ideea, Dumnezeu se ocupă cu absolut toate tâmpeniile pentru care îl invocă românul credincios. Nu s-a căcat pisica de două zile? Doamne ajută să nu fie bolnăvioară și să se cace normal! A furat Oprescu de a rupt? Dumnezeu să-i călăuzească pe procurori în demersul lor profesional de a-l înfunda! A spălat femeia de serviciu gresia de pe hol? Doamne ajută să nu alunecăm și să ne rupem noada! Și așa mai departe.

Voi ați pus murături? Dacă da, Doamne ajută să nu vi se înmoaie! Noi tocmai am aruncat, zilele trecute, un borcan de gogoșari fleșcăiți, că de-aia mă și obsedează imaginea lor. Cred că nu ne-am rugat suficient și s-a întâmplat nenorocirea…

Sursa foto