Femeile vin de pe Venus, bărbaţii de la băut Femeile vin de pe Venus, bărbaţii de la băut

Cum ne putem face greul mai ușor

Râdem, glumim, circulăm meme-uri, dar ne e greu. Și e firesc să ne fie așa. Avem – cu toții! – momente de îngrijorare, de anxietate, uneori chiar de panică. Ce urmează sunt câteva lucruri pe care le fac și eu, pentru ca neliniștea, întrebările, îngrijorările, anxietatea să nu se generalizeze și să nu mă facă nefuncțională. E o nuanță esențială aici: e normal să fim anxioși din când în când și la un nivel rezonabil, dar nu e normal ca anxietatea să ajungă să ne paralizeze, să devenim pur și simplu nefuncționali. Dacă vi se întâmplă asta, nu mai încercați să gestionați singuri, apelați la un specialist.

Iată, punctual, ce puteți face, ca să vă fie greul un pic mai ușor:

1. Nu vă mai gândiți obsesiv la viitor. Dacă creierul se duce mereu acolo, dați-i altă treabă, ocupați-l cu altceva. Trăiți zilele pe rând, rezolvând doar problemele care apar, pe măsură ce apar, dacă apar. O să vedem ce o să facem dacă durează 18 luni, când o să fim în luna a 18-a de pandemie, deocamdată suntem unde suntem. La fel, o să vedem ce o să facem dacă moare bunica de Covid, atunci când o să moară, dacă o să moară. Că poate totuși nu moare. Dacă tot e încă vie și zdravănă, mai bine îi dăm un telefon, în loc să o bocim în scenarii imaginare. Rămâneți ancorați în prezent. Cum se face asta? Ținând creierul ocupat cu altele: muncă, activități care ne plac, discuții cu apropiații pe alte subiecte etc.

2. A trăi zilele pe rând, înseamnă însă chiar a trăi. Rămasul în pijamale zile la rând și înnodatul zilei cu noaptea, random, sunt cea mai proastă idee și ne induc subtil, dar sigur, pe lângă anxietate, o dispoziție depresivă. Treziți-vă la ore rezonabile, spălați-vă, îmbrăcați-vă curat și comod, mâncați ceva ușor, care să vă și placă, apoi faceți lucruri. Ați terminat de muncit? Uitați-vă la un serial. Vreți o pauză de la serial? Faceți curat în raftul cu încălțăminte, în feed-ul de Facebook sau în bibliotecă. Sunt o grămadă de lucruri, pe care le amânăm de ani, din lipsă de timp. Le putem face acum. Personal, în trei săptămâni, de când sunt izolată, mi-am dat voie să rămân în pat, în pijama, doar de două ori. Au fost cele mai oribile două zile. Oribile. Nu vreau să le mai repet.

3. Obligatoriu, dar absolut obligatoriu, faceți mișcare. O să repet până o să mi se încleșteze gura: sportul e un antidepresiv și un anxiolitic natural, a cărui eficiență a fost probată și ultraprobată de studii. În anxietatea moderată, ca și în depresia moderată, are același efect ca și medicamentele. Este o resursă fabuloasă și nelimitată, pe care nu ne-o ia nimeni. Spre deosebire de făină, nu se termină. Fix în cele două zile în care am legumizat în pijamale, despre care vă povesteam mai sus, nu am făcut nici sport. Nu se va mai repeta. Atâta timp cât va dura chestia asta, voi face sport every fucking day. Nu, în “viața normală”, nu făceam zilnic, doar de trei ori pe săptămână, în ultima vreme. Dar acum nu e viață normală și diferența dintre dispoziția din zilele în care mi-am mișcat fundul și cea a zilelor în care am zăcut e flagrantă. Cum facem sport acasă, dacă nu avem nici măcar o bicicletă specială? E plin YouTube de soluții, trebuie doar să le căutăm. De la magazinele sportive care livrează, putem comanda diverse accesorii mici, care să ne ajute.

4. Limitați consumul de știri. Toate știrile, în perioada asta, sunt anxiogene. Ritmul cu care se succed, tonul lor, felul în care sunt formulate și conținutul au un singur efect asupra noastră: anxietatea. Minunata alertă sonoră de “breaking news” îți ridică părul în cap și îți pune inima pe fugă instantaneu. Nu mai zic de câte tâmpenii și teorii ale conspirației circulă. Dacă nu vă cere jobul să stați numai cu nasul în știri, informați-vă o dată, de două ori pe zi, din surse sigure și, în rest, ocupați-vă creierul cu altceva. Nu ne ajută să numărăm trei bebeluși care au murit, nici unica mâță care a luat Covid, nici firele de praf din Sahara pe care călărește virusul, ca să ajungă la noi. Iar, când lucrați, gătiți sau faceți altceva, nu păstrați TV-ul deschis în fundal. “Doar îl las acolo, să meargă, nu ascult” e o păcăleală. Creierul vostru ascultă.

5. Țineți legătura cu oamenii importanți pentru voi. Duduie telefoanele, tabletele și latopurile de aplicații video. Folosiți-le. Eu am gătit aseară, în timp ce povesteam cu soră-mea pe Facetime, iar nepotul meu de 2 ani ne prelua random diverse cuvinte (ca, de exemplu “Jesus!” și “coaie” :))) și îmi cerea obsesiv să i-o arăt pe Mihaela-pisica (“kika”), despre care noi, ca să ne mai lase, îi spuneam din când în când că e plecată până la Mega. :))) A fost suuuper, Doamne, cât de bine mi-a făcut! Beți cafele, bere, vin, ce vreți voi cu toți oamenii care contează pentru voi. Multe aplicații video permit și întâlniri de grup. O bețivăneală online, în vremuri ca astea, e mai mult decât nicio bețivăneală. 🙂

6. Amintiți-vă ce lucruri vă plăceau și vă făceau bine în “vremuri normale” și nu renunțați la cele pe care le puteți face și acasă. Descoperiți lucruri noi care vă plac. Orice, de la bordgames la concurs de gătit ori de flotări între membrii familiei, poate să contribuie la un tonus psihic mai bun. Una dintre prietenele mele s-a apucat să învețe italiana, alta învață să cânte la pian. Mult mai bine le e așa decât dacă ar sta toată ziua cu nasul în știri.

8. Dacă vă face rău la cap ideea de a deveni pufoși (mie, de exemplu, îmi face), nu vă liniștiți anxietatea cu mâncare. Mâncați ce vă place, dar doar la masă, în porții mici. Două-trei mese și două gustări sunt mai mult decât suficiente. Unde “masă”, repet, înseamnă o porție mică, iar “gustare” înseamnă 10 migdale. Ori un măr mic. Sau, hai, o felie de chec, dar una, nu două, nu trei. Nu ronțăiți, nu faceți binging cu castronul de fursecuri în brațe decât dacă știți că “duceți” emoțional o colecție zdravănă de kilograme adunate până la sfârșitul pandemiei. Știu că ați mânca toate gogoșile din lume (cine nu le-ar mânca?), dar puteți să vă mulțumiți și cu doar două gogoși pe săptămână, în loc de zece. Eu asta încerc și mă ajută enorm. Nu dați cu pachete de drojdie după mine, nu încerc să vă opresc din copt și gătit, vă zic doar să nu vă căutați salvarea în asta. Mâncați bun, dar ca să vă hrăniți, nu ca să vă îngropați anxietatea sub carbohidrați.

7. Nu vă liniștiți nici cu alcool sau alte substanțe. Dacă – thanks, God! – nu v-ați apucat s-o faceți înainte de pandemie, nu vă apucați nici măcar acum. Există strategii de coping mai sănătoase, precum toate cele pe care vi le-am înșirat mai sus.

Două trucuri pentru când crește anxietatea sau în caz de atac de panică:

I. Numărați înapoi, din 7 în 7, de la 300 spre 1. Îi veți distrage atenția creierului de la emoția intensă și simptomele somatice tipice anxietății sau atacului de panică vor dispărea pentru moment. Pentru ca ele să nu se reinstaleze, urmați toate cele 7 sfaturi de mai sus.

II. Deschideți o fereastră de mail și descrieți acolo, cât puteți de amănunțit, camera în care vă aflați. Culori, forme, felul în care e aranjată mobila etc. Nu e nevoie să mai și trimiteți mailul cuiva, după ce trece anxietatea puteți să-l ștergeți.

***

Sper să vă ajute cele de mai sus. Încă o dată, repet, tuturor ne e greu, oricâte instrumente de a ne autogestiona emoțional am deține, oricât de psihologi sau de “terapeutizați” am fi. E firesc să ne fie greu. Dar e și important să facem tot ce putem ca să ne ușurăm viața. Pentru că, dacă nu facem, va deveni și mai greu. Anxietății i se va adăuga depresia, amândouă se vor accentua și tot așa. Și e mai complicat să repari o mașină stricată total decât să o menții funcțională prin niște manevre minimale, până vine din nou timpul să o folosești la întreaga capacitate.

Încă ceva: veți avea zeci de momente pe zi în care o nu o să aveți chef să faceți nimic din toate cele înșirate mai sus. Care e soluția pentru lipsa profundă de chef? Să te ridici pur și simplu și să începi să faci. Să acționezi “ca și cum” ai avea chef. Va veni, ulterior, aveți răbdare și o să vă surprindeți făcând cu poftă sportul de care v-ați apucat trăgând maxim de voi. Dacă alegeți să zăceți în canapea, așteptând cheful de ceva (orice) să vină și să vă anime, vă dau scris și semnez cu sânge că nu va veni niciodată. 

***

Iar, când se va termina asta, deși o să ne fie probabil greu în alt fel, s-ar putea să ajungem chiar să ne bucurăm că ni s-a întâmplat. Și să ne dăm seama că a fost nu doar o încercare teribilă, ci și o șansă uriașă de a ne da seama ce ne dorim cu adevărat de la viața noastră. Sună a clișeu, dar doar sună. Nu în ultimul rând, pentru anxioși, care își petrec viața preponderent cu gândul în viitor (încercând să îl controleze, ca să se protejeze de ce le-ar putea face rău), ar putea deveni o lecție vindecătoare. Pentru că, după ce depășești o experiență atât de incontrolabilă, frica nu mai poate avea atâta putere asupra ta.

___________

Foto ID 175590037 © Ciupaciups | Dreamstime.com

42 comentarii

  1. Bună seara Simona…mi-a fost dor de tine🙂, deși te mai văd uneori pe instagram sau pe facebook…😘

  2. Nu uita de geam deschis, tras aer in piept. E mai nepoluat in perioada asta aerul.
    Face minuni la refresh-ul mental si fizic.

  3. Mulțumim, Simona, multă sănătate !

  4. Ana Maria Coman

    Mulțumesc pentru sugestii. Eu devin deja paranoia. Sunt mama singura și mă gândesc ce s-ar întâmpla cu copilul meu in momentele acestea.Am incercat mișcarea, meditația însă presiunea evenimentelor se simte. In plus, îmi lipsește jobul. Lucrez în învățământ și pt mine asta era terapie. Sa din sănătoși. Mulțumesc!

  5. Cât de frumos că ți-ai făcut timp și chef să scrii asta. Inimă.

    P.S. Deși nu sunt în target, m-am apucat de limba suedeză în timpul în care altfel contemplam tavanul.

  6. Bun, foarte bun asta. Ne prinde bine. <3

  7. Mulțumesc din suflet, aveam mare nevoie de ideile astea scrise așa simplu și frumos! 🙏🏼❤️ Take care, stay safe.

  8. Johnny Handsome

    Mie-mi place punctul 5, nu partea cu “Jesus” și “coaie”, partea cu bețivăneala. Dar cred că Dg e șefu’ la bere. Altfel, am atâta treabă cu serviciul, că nu am avut timp de Netflix. Și, de obicei, îmi fac un program zilnic pe care încerc să îl respect.

    • In aceste momente grele, singurul antidot verificat in timp, PALINCA DE ARDEAL (nu tuica obtinuta prin clatirea paharelor de palinca) se consuma in unul din cele 3 moduri recomandate de specialisti adevarati (nu cei de la tv): 1. Fara apa 2. Ca apa 3. In loc de apa! Cu berea doar te speli pe maini (cat mai des, dupa ce ai golit recipientul)!

  9. Bravo! Ai mare dreptate!

  10. Multumim Simona ! M-am bucurat de doua ori: pentru sfaturille probate (o parte le aplic si eu dar, cand vezi ca mai e macar cineva care gandeste la fel, iti da curaj sa continui) si apoi pentru ca am aflat ca Mihaela este pe baricade si acum, in carantina 🙂 si te degreveaza de cumparaturi :)))

    Toate bune !

  11. Ca psihiatru, aprob din plin sugestiile, sunt “psychotherapeutically sound”.

  12. Exceptional! Multumim mult! Sanatate!

  13. Ce frumos!!! si fetita mea, cand era mai mica si trebuia sa facem curat prin camere ( dar nu aveam nici un chef) zicea: mami, dupa ce te apuci de lucru, nu-i greu. Greu e pana te apuci .

  14. Am antrenament. Stau cu fiica mea care are un autism profund, de 38 de ani. Nu inteleg absolut de loc chitaielile oamenilor. N-au pic de imaginatie? Le e asa de greu sa stea cu ei sau cu cei dragi? Frica de moarte i-a tampit de tot? Sau au fost mereu tampiti…

  15. […] ”E normal să fim anxioși din când în când și la un nivel rezonabil, dar nu e normal ca anxietatea să ajungă să ne paralizeze, să devenim pur și simplu nefuncționali. Dacă vi se întâmplă asta, nu mai încercați să gestionați singuri, apelați la un specialist”, explică și Simona Tache într-o postare de pe blogul ei.  […]

  16. Foarte fain scris si foarte util! L-am dat mai departe catorva prieteni.

    Toate bune!

  17. Mulțumim!
    Eu sunt destul de bine deocamdata, ingrijorat insa pentru doamna inimii mele datorita celor DOUA joburi ale ei : asistentă la o farmacie și asistenta la un cabinet de medic de familie…

  18. Sfaturi utile din manualul Micului Anxios Amator 🙂
    bune la casa omului 😎

    Acum niște sute de ani, când intram aici, era un frumos mesaj de bun venit: ”bine ai revenit andu YY, chiar mă întrebam când o să mai vii”.

    Ei, acum e rândul nostru, să-ți spunem : ”Bine ai revenit Simona, chiar ne întrebam când o să mai vii”

    sărumâna

  19. Dau si eu cu inima ❤ multumesc pentru sfaturi, ma bucur mult sa te recitesc 😊

  20. Ce bine ca ai mai aparut pe aici! Mai vrem!
    Cel mai mult mi- a placut ideea ca o sa ne bucuram ca s- a intamplat. Abia astept:)

    • Foarte bune sfaturile. Cum gestionam însă stresul când avem o rudă foarte apropiată bolnavă de cancer în stadiul 4 (descoperit exact acum in timpul epidemiei) și de care avem grijă, pentru că operații nu se mai fac, chimioterapie nu poate începe din cauza epidemiei? Ar prinde tare bine niște sfaturi…

  21. Super articolul, multumesc pentru sfaturi!

  22. […] citit recent pe blogul Simonei Tache (psihoterapeut si jurnalist) un articol care puncteaza foarte bine sursele de stres si anxietate generate de criza actuala, precum si cum […]

  23. Daniela Iosifescu

    Bine ai revenit, Simona! Sanatate maxima!
    PS Te-am auzit la Rock FM. Am avut o dimineata reusita! Multumesc!

  24. Se va termina curand cu asta. Sper, ca nu mai pot…

  25. Un articol foarte interesant cu multe sfaturi utile. Multumesc!

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Acest site foloseste serviciul Gravatar pentru afișarea pozei de profil a comentatorilor. Pentru setarea unui avatar, accesați acest link.

Question Razz Sad Evil Exclaim Smile Redface Biggrin Surprised Eek Confused Cool LOL Mad Twisted Rolleyes Wink Idea Arrow Neutral Cry Mr. Green