Iarna nu ne apară de melanom. Atenție la razele ultraviolete!
Până acum câțiva ani, credeam că pericolul razelor ultraviolete există doar în sezonul cald și că trebuie să folosim creme cu factor de protecție doar în zilele toride. Între timp, mă dau cu factor de protecție și iarna, și chiar și dacă ies doar 10 minute din casă. Specialiștii spun clar că pielea noastră trebuie protejată pe toată perioada anului, pentru că riscul de apariție a melanomului este același indiferent de sezon. Eu îi cred.
Melanomul este un tip de cancer de piele ce se dezvoltă atunci când melanocitele (celulele care conferă pielii culoarea cafenie sau maro) încep să crească fără control și formează o tumoră care se extinde la suprafața și în profunzimea pielii. Incidența melanomului a crescut constant în ultimii 40 de ani și. Deşi nu există statistici clare, se estimează că aproape 8 din 100.000 persoane din România suferă de această formă de cancer.
Chiar dacă este mult mai puțin frecvent decât alte tipuri de cancer de piele, melanomul este mai periculos, fiindcă se poate răspândi și în alte părți ale corpului, dacă nu este depistat și tratat devreme.
Cum poate fi depistat precoce?
Melanoamele se pot dezvolta oriunde pe piele, dar este mai probabil să apară pe piept și pe spate la bărbați, respectiv pe picioare la femei. Gâtul și fața sunt alte locuri în care apar frecvent melanoamele.Un risc crescut de melanom îl prezintă persoanele care au o mulțime de alunițe pe corp, mai ales dacă acestea sunt mari (mai mult de 5 mm) sau au o formă neobișnuită. Din acest motiv, e important să vă examinaţi periodic alunițele și să nu vă expuneți prea mult timp la soare.
Cât de importantă este regula ABCDE?
Regula ABCDE ne ajută să putem identifica din timp cele mai obișnuite trăsături ale melanomului:
- A este pentru asimetrie: forma unei jumătăţi din aluniță nu se potrivește cu cealaltă.
- B este pentru bordură: marginile sunt neregulate, crescute sau neclare.
- C este pentru culoare: culoarea nu este aceeași peste tot și poate include diferite nuanțe de maro sau negru sau, uneori, zone de culoare roz, roșu, alb sau albastru.
- D este pentru diametru: leziunea este mai mare de 6 milimetri lățime, deși melanoamele pot fi uneori mai mici.
- E este pentru evoluție: leziunea se schimbă în dimensiune, formă sau culoare.
Atenție! Un alt semn important este o leziune care arată diferit de toate celelalte pete de pe piele (cunoscut sub numele de semnul ”rățușca cea urâtă).
Nu amânați controlul de specialitate! Diagnosticarea se face la medic
Dacă aveți o formaţiune pigmentară anormală suspecta pe piele primul pas este să mergeți la medicul dermatolog. Acesta va examina pielea, alunițele și alte leziuni care par îngrijorătoare, după care va face alte teste pentru a afla dacă este melanom, un alt tip de cancer de piele sau alte afecțiuni ale pielii. Împreună cu un examen fizic standard, mulți dermatologi folosesc o tehnică numită dermatoscopie pentru a observa in detaliu alunițele și alte formaţiuni pigmentare de pe piele.
Teste necesare în stabilirea diagnosticului
Biopsie cutanată. Dacă medicul consideră că o leziune ar putea fi un melanom, zona suspectă va fi îndepărtată și trimisă la un laborator pentru a fi examinată la microscop. Aceasta procedură se numește biopsie a pielii. Există multe modalități de a face o biopsie a pielii, iar medicul o va alege pe cea potrivită în funcție de dimensiunea zonei afectate, de locul în care se află pe corp și de alți factori.
Biopsia ganglionilor santinelă. În cazul în care melanomul a fost diagnosticat și prezintă caracteristici îngrijorătoare (cum ar fi o anumită grosime), se face adesea o biopsie a ganglionilor santinelă, pentru a vedea dacă boala s-a răspândit în ganglionii limfatici din apropiere.
Testele imagistice. Acestea sunt utilizate în principal pentru a căuta posibila răspândire a melanomului la ganglionii limfatici sau la alte organe. Testele imagistice se pot face şi pentru a determina cât de bine funcționează tratamentul sau pentru a căuta posibile semne ale reaparitiei cancerului după tratament (recurenţă). Testele imagistice pot fi: ecografie, tomografie computerizată (CT), scanare prin rezonanță magnetică nucleară (RMN), tomografie cu emisie de pozitroni (PET-CT).
Analizele de sânge – medicii testează adesea sângele pentru nivelurile unei substanțe numite lactat dehidrogenază (LDH), înainte de tratament. Dacă melanomul s-a răspândit în părți îndepărtate ale corpului, un nivel ridicat de LDH poate arăta că boala e mai greu de tratat.
Când și de ce apare melanomul
Majoritatea cazurilor de melanom sunt cauzate de lumina ultravioletă (UV) care afectează ADN-ul din celulele pielii. Sursa principală de lumină UV este lumina soarelui. Lumina soarelui conține 3 tipuri de lumină UV: ultraviolete A (UVA), ultraviolete B (UVB) și ultraviolete C (UVC). UVC este cea mai periculoasă pentru piele, dar este filtrată de atmosfera Pământului. UVA și UVB afectează în timp pielea deschisă la culoare, făcând mai probabilă apariția cancerelor de piele. Sursele artificiale de lumină, cum ar fi lămpile din saloanele de bronzare, cresc și ele riscul de cancer de piele.
Un alt factor de risc pentru aparitia melanomului sunt arsurile solare repetate, fie din cauza expunerii la soare, fie din cauza expunerii la surse artificiale de lumină.
Există și alți factori de risc: o rudă apropiată care a avut cancer de piele, o piele deschisă care se arde ușor, părul blond sau roșcat și ochi albaștri, pielea cu mulți pistrui.
Riscul de a dezvolta cancer de piele crește și odată cu înaintarea în vârstă.
Vă las mai jos și un testimonial video:
Material susținut de Novartis, în campania “Be aware. Know more, do more!”