Mai sunt 4 zile în care putem salva o viaţă

Am donat eu prin paypal si am incurajat prietenii sa doneze. Altfel nu am foarte multe cuvinte la mine…

Da’ ma, o sa ziceti ca-s ciine fara inima, mirlan si nu mai stiu ce, poate ca asta sint. O simpla cautare pe google arata ca tatal copilului respectiv este consilier local in Mangalia, in anul 2010 a avut 35.000 roni venit din salariu si are o treime dintr-o casa de vacanta de 16.000 mp. Da, 16 mii metri patrati, n-am pus eu zerouri din burta. Un complex hotelier, dracu stie ce poate fi atit de mare. Pai … nu poate vinde casa de vacanta? Nu mai spun ca mai are si actiuni la o firma aparent profitabila. Despre firmele trecute pe numele sotiei, soacrei, fratelui sau mamei … nu putem afla, deci sa spunem ca nu exista.

Da, stiu, mi s-a explicat aici, nu putem ajuta toti copiii si de aceea alegem sa-i ajutam doar pe cei de care auzim. Numai bine, foarte frumos! Eu refuz sa ajut copii ai caror parinti isi permit orice tratament, dar aleg sa intinda mina. Nici macar nu-i judec, e la fel ca si povestea cu statul si milioanele de asistati social din Romania: prost nu-i ala care cere.

“Daca nu poti face un bine, nu-i impiedica pe altii sa-l faca
Scriu acest post pentru a lamuri unele semne de intrebare venite din partea unor persoane care nu au vrut sau nu avut chef sa ma intrebe pe mine personal care e situatia noastra financiara. Da, tatal copilului meu are postata o declaratie de avere pe internet si care e o declaratie sincera.

Da, tatal lui Bibi e consilier local in Mangalia , si nu ,,politician” – primind aproximativ 500 de lei pe luna pentru aceasta functie. Banii intra in acelasi cont care este postat mai sus in blog. De cand a fost facut acest cont, nimeni nu a retras vreun banut din el. Tot acesta este si contul in care intra cei 200 de lei pe care ii da statul fiecarui copil, pana la 2 ani.

Vestitul yacht este o salupa veche de 10 ani. Este pusa la vanzare pe okazii.ro http://www.okazii.ro/catalog/52205045/barca-fibra-motor-yamaha.html pentru suma de 5000 de euro. Eu nu stiu ce yacht costa 5000 de euro.

Locuiesc impreuna cu Bibi si sotul meu intr-un apartament cu 3 camere la etajul 2 intr-un bloc construit in 1966.Sotul meu lucreaza la o firma de stat si castiga 30.000 lei intr-un an. Asta insemana 2500 lei/luna, asta cu tot cu bonuri de masa. Nu este actionar niciunde si nu are nicio firma cu profit. In anul in care am fost gravida, a vandut actiunile pe care le detinea cu 10.000 de lei, ca sa pot naste eu la privat.

“Casa de vacanta de pe malul marii” – reprezinta de fapt 30% o casa din chirpici cu 3 camere in satul Letea. Iar terenul din satul 2 mai, care a fost cumparat in anul 2006 E DE VANZARE.

M-am tuns scurt, baieteste, ca sa nu mai dau banii pe vopsea. Pentru ca de cand l-am nascut pe Bibi am albit ca o baba. Sunt membra activa pe forumul desprecopii.com si membrii de acolo stiu ca mi-am vandut la licitatie si hainele, cartile si bijuteriile. Tot ce era de valoare, mai putin verigheta.
Asta e luxul in care traiesc eu.

TOTUL ESTE DE VANZARE. Imi da cineva 100.000 de euro pe ele? Le vand in acest moment!

In caz ca se intreaba cineva cu cat am contribuit noi ca parinti la toate astea: Vizita la spitalul din Israel am facut-o pe banii nostri. Analizele si viata acolo pentru 10 zile ne-au costat cam 10000 de euro. Ultima factura de analize pe care trebuie sa o platesc la o clinica din Germania, un test de evaluare a aminoacizilor din urina costa 520 de euro. Transportul mostrei inghetate de urina a costat 720 de lei. Mai mult decat daca as fi luat eu avionul si si fi dus mostra personal. Aceste teste trebuie repetate o data la 3 luni. Aminoacizii pe care ii primeste zilnic Bibi sunt preparati lunar la un laborator din SUA si in fiecare luna costa 100 de dolari + 70 lei vama. Consultatiile lunare cu medicul nutritionist curant al lui Bibi inseamna 120 lire sterline/lunar. Totul in viata lui Bibi e controlat din punct de vedere organic: de la sapunul cu care il spal, apa pe care o bea si hainele cu care il imbrac. Incercati voi sa traiti intr-o lume ca o noastra cu 3000 de leucocite. Are rost sa va mai spun inca o data ca Bibi face analize de sange saptamanale? Si transfuzii lunare? Si ca noi mergem cu absolut totul la noi: de la vata si ser fiziologic pana la comprese sterile si ace si branule?Aceste cheltuieli se fac din banii nostri: din salariu si indemnizatia mea de mamica. Si pentru toate exista facturi.

Stiu ca mai sunt destine ca ale noastre si din pacate sistemul medical din Romania ne aduce aminte de acest lucru de fiecare data: pentru ca desi dosarul medical al fiului meu la criteriul Estimarea riscului vital legal de evolutia bolii – are 10 puncte din 10- si e calificat cu RISC MAJOR si desi dosarul e depus din luna mai 2011, nimeni nu ne-a raspuns. Ce ar trebui sa fac eu ca mama? Sa stau acasa si sa imi las puiul sa se stinga, doar pentru ca sistemul e indiferent sau ca spitalele din Romania nu il pot ajuta?

Nu, nu voi face asta. Pentru ca sunt mama lui Bibi. Si pentru zambetul lui traiesc.” 🙄

Mi se pare foarte buna ideea lui Urmuz Asachi!!!!
In alta ordine de idei, dau si eu acum SMS pentru Bibi..

Cat de batut in cap sa fii sa crezi ca exista o casa de 16000 de metri patrati??!! Chiar si pe 1600 mp tot trebuie sa se gaseasca un neuron lucid sa zbiere ca nu se poate!
In alta ordine de idei aveti idee cat de repede se mai vand proprietatile si terenurile in ziua de azi? Ca si eu incerc de vreo doi ani. Nu pe sume exorbitante, dar nici pe doi lei, de sa nu ma ajute cu nimic suma respectiva. La un pret decent.

@Simona – Costinesti si Tuzla. Deci la mare, potential turistic si tot jale. Nu se mai vinde nimic. Nici nu prea mai exista preturi.. Wanna buy? 😆

@Simona – 😆 Doar ce m-am mutat, de vreo luna, la 15 sau 20 de km de Piata Victoriei. Practic tot in buricul capitalei. Da’ mai spre nord nitel. 😀
Tu mai ai ganduri de plecat din jungla de beton? Ca mi-aduc aminte articolul ala in care cereai pareri, avantaje, dezavantaje. Eu cred ca m-am hotarat. Viata la tara rules! 😀

@Simona – Bine, cu plata nici noi nu ne-am grabit. Momentan stam cu chirie si urmeaza pe viitor sa si platim pe de-a-ntregul, daca nu apar nemultumiri majore. Pana acum e de vis, parca ne-am mutat in alta tara. 😀

Simona, felicitari pentru mesaj!

1) Pentru cei care pot si vor sa doneze mai mult de 2 EUR, contul este sunt: RO24BTRL01401201N39655XX, deschis la Banca Transilvania, titular de cont: Filip Bogdan-Liviu, CNP 1660903133678

2) Fa te rog un pustiu de bine si sterge comentariul mincinos al lui Catalin. Probabil nu are copii si nu intelege, cum probabil nu are nici creier, de vreme ce inghite orice tampenie pe care o scrie ”cosmaru’ ” ala infatuat, care nici macar acum, dupa ce a fost ”urecheat” in Catavencu, nu are bunul simt sa retracteze.

@Cataline, opreste-te odata! Asta e important: ce scrie, ca sunt 16.000 mp sau 16 mil. mp?
Important e ca nu valoreaza 2 lei nici salupa nici cota din casa: nu i-o cumpara nimeni, nu i-o ia nicio banca in garantie…. SUNT ZERO BARAT!
Iar tu, in loc sa zici: ”iertare, am gresit, m-am crezut brusc Sherlock Holmes”, tot pedalezi pe chestii nerelevante si te faci ca nu vezi esenta: pana una alta, copilul moare, orbule!

Da Simona, am vazut pozele, e clar acum. Cind am scris comentariul insa n-aveam de unde sa stiu ca omul de fapt are o casa batrineasca, ramasa de la parinti. Eu am citit ce a scris el in declaratia de avere, cred ca nici un om normal nu ar scrie ca are o casa de 16.000 mp cind in realitate are o cocioaba.

“adică oamenii ăia aveau banii şi stăteau cu ei sub cur în timp ce copilul lor avea nevoie urgentă de transplant?”

Am vazut “oameni” care si-au vindut copiii sa aiba bani de baut, am vazut “oameni” care n-au gasit timp sa-si duca copiii bolnavi la medic, fiindca stateau toata ziua la crisma. Si am vazut si fundatii si organizatii care tot au strins bani pentru chestii umanitare si au bagat banii in buzunar. De asta sint suspicios.

Da ma, eu sint imbecil. Eu am scris declaratia aia de avere, eu am pus acolo 16.000 mp, omu scrisese de fapt 80 in original. Hai sictir!

Dupa ce trimiti SMS-ul imi vine un mesaj de la Fundatia “Mereu aproape”. E bine asa?

Ai dreptate, prea multe tragedii. Nu stiu altii cum sunt, dar eu sunt complet imuna la povesti dintr-astea, ba am dezvoltat un cinism infiorator. De ce 100.000 pentru un copil de doi ani, cand din aceiasi bani se pot salva 3-4-5 vieti? De ce un copil de 2 ani si nu 5 adolescenti? Ii inteleg pe parinti, I really do, probabil si eu as proceda la fel, dar din punctul de vedere al uneia care nu-i pasa punctual de Bibi, prefer sa ma ocup de cazurile care nu necesita atat de multi bani.

Catalin, ai fost victima unei manipulari, gata, a trecut. Ramane jegul ala care a propagat infamiile pe care tu le-ai inghitit nemestecate…

Buna! Daca in loc de SMS fac un transfer in contul afisat pe blogul lui Bibi, e ok?! Presupun ca da! Sunt convinsa ca cine a citit postul Sfiosu'(oasei) nu s-a putut abtine sa faca ceea ce voi face eu in minutele urmatoare! Sunt mama si fetita mea de 1 an si 4 luni a fost si este sanatoasa! In fiecare seara ma rog Bunului Dumnezeu sa o tina sanatoasa, se pare ca am uitat sa ma rog si pentru sanatatea altor micuti! Noi avem suficient! Sa fiti iubiti!

Of mai Adi, acum am citit si eu totul. Am pornit-o cu articolul din Catavencii, de acolo am aflat ca exista un blogger numit vis urit si apoi am ajuns pe blogul facut de acea mamica disperata. Ce sa spun, sint un bou. Nu, nu-s sarcastic acuma, doar bou. N-am stiut. Am citit numai declaratia aia de avere completata aiurea — si trebuie sa fii de acord, 16.000 mp e ceva colosal.

Poate ca asa se intimpla cind traiesti intr-o tara in care teapa devine ceva obisnuit. Parte a oricarui program de guvernare. Asta e, prima data cind intilnesc ceva — orice — ma intreb daca nu-i o teapa. Sa-ti mai spun ca am vazut “parinti” care le rupeau miinile copiilor, sa para handicapati si sa-i trimita la cersit? Sigur, copiii aia n-aveau nici o vina, dar orice ban dat lor de mila era transformat in bautura pentru “parinti”. Stiu, e infiorator ca s-au intimplat astfel de lucruri si la fel de infiorator e ca unii — ca mine — au ajuns sa gindeasca altfel din cauza asta. S-a mai adaugat in cazul de fata si faptul ca tatal copilului este om politic: ii urasc pe toti politicienii — eu nu-i consider oameni. Sau ma rog, oameni de aceeasi teapa ca si parintii care-si vind copiii pe bautura. Asa ca am citit declaratia aia completata timpit si mi-a fost de ajuns. Nu mi-am mai pus intrebari.

Simona: ai putea sa crezi ca-mi pare tare rau? N-am stiut …

Macar ti-ai cerut scuze, Catalin, spre deosebire de cel care a pornit toata mascarada… Numai ca, uite, in situatii de genul asta, trebuie sa avem mare grija cu avantul justitiar, pentru ca e vorba despre viata unui copil. Si poate unii oameni care au vrut sa doneze, citind una-alta, au renuntat. Si e mare pacat.

Lia, bine ai zis, cinism infiorator. Ca esti imuna si nu vrei sa donezi pentru Bibi, e alegerea ta. Dar sa spui ca mai bine salvezi cateva vieti cu acesti bani… asta chiar mi se pare, asa, infiorator :(. Nu te poate obliga nimeni sa-l ajuti, nu-ti baga nimeni mana in buzunar, nu ai decat sa salvezi alte vieti, mai “ieftin”, adolescenti, sau ce vrei tu. Insa chiar nu inteleg, daca asa gandesti, de ce ai simtit nevoia sa vii aici si sa ne spui… Fiecare isi alege cauzele, tocmai de-asta nu cred ca e cazul sa le comentam pe ale altora. In plus, te-ai gandit vreo clipa cum se simt parintii copilului citind asa ceva? Ei ce-ar trebui sa faca? Sa-si spuna “aaaa, nu, 140.000 de euro e prea mult, daca era 20-30.000 euro era in regula, luptam si ne zbateam, asa renuntam, nu merita”. Urat si trist. Chiar nu inteleg nevoia asta de a face publice astfel de ganduri, mai ales ca zici ca ii intelegi pe parinti. Eu nu cred ca ii intelegi, altfel te-ai fi abtinut sa scrii asa ceva.

P.S.: eu donez si pentru Bibi, si pentru alte cauze. Si sper ca ajutorul meu si al altora chiar sa aiba rezultatul asteptat, indiferent de cat de mari sau mici sunt costurile.

Simona, inca te mai socheaza?

@Liv – Nu mi-am dat seama ca daca nu ai ceva de spus mainstream e cazul sa taci. Orice chestiune suporta mai multe perspective. Fiecare dintre noi suntem cinici, hai sa nu ne pacalim. Voi, cei care donati cei doi euro, o faceti din placerea de a avea o parere buna despre voi insiva. Si e ok, atat timp cat acceptati si partea egoista a altruismului (oricat de paradoxal suna asta).

Nu fac parte dintre cei care cred ca viata fiecarui om are aceeasi valoare din punct de vedere social si mi s-ar parea ipocrit sa tac (si nu, nu e curajul internatului, nu ma sfiesc sa spun asta in viata reala). Eu insami am fost pusa in situatia in care viata mea era mai putin importanta decat a mamei si mi s-a parut cat se poate de normala alegerea tatei.

Inca una si ma duc – astea sunt dilemele oamenilor prea protejati de viata. Mortalitatea infantila a fost o realitate pana acum 100 de ani, oamenii o acceptau si treceau mai departe. Desi probabil ca multi dintre voi considera asta o dovada a lipsei de rafinament, eu o vad ca o dovada de sanatate. Si-mi pare rau ca, daca ar fi sa-mi moara copilul mi-as petrece 10 ani prin sanatorii, luand pastile cu pumnul, in loc sa-l plang 6 luni si sa fac altul intr-un an, doi.

Lia, esti mama? Daca da, mintea ta poate cuprinde moartea copilului tau? Daca nu, ok, atunci iti inteleg pozitia.

Lia, poate ca sunt un om protejat de viata, nu am trecut prin cine stie ce mari incercari. Dar nu pot concepe sa am un copil, indiferent de varsta lui, si sa ma resemnez cu ideea ca moare. N-as putea, stiu sigur. Nu am copii deocamdata, nu stiu daca voi vrea sa am la un moment dat, dar am un nepot de doi ani pentru care am renuntat la ideea de a pleca din tara, cu toate ca asta vrusesem pana atunci. Nu stiu cum as putea sa ma uit la el si sa ma impac cu gandul ca va muri :(, efectiv mi se pare de neconceput. Si asta fara sa am copii ai mei. Tu parca vorbesti de o jucarie care se strica :(, ok, s-a stricat, suferi nitel, si apoi te duci si cumperi alta.

Poate ti s-au intamplat lucruri tragice, nu am de unde sa stiu, si de-aici atitudinea asta, poate asa se explica. Si nu e vorba despre rafinament sau lipsa lui, despre sanatate etc. E vorba despre ceea ce simti sau nu (fara sa vreau sa fiu patetica). Cred ca au trecut vremurile cand traiam in caverne si supravietuiau doar cei mai puternici, acum din cate vad eu se acorda o foarte mare importanta vietii fiecarui individ, cel putin in lumea in care traiesc eu…

Accept si ca ajutorul pe care-l dam are si o latura egoista, nu asta e problema, problema e ca nu suntem noi in masura sa decidem cine ar trebui sa traiasca si cine sa moara, si nici sa le spunem altora pe cine ar trebui sa ajute sau nu. In fond, atata timp cat nimeni nu te constrange, care e problema? Nu are legatura cu a fi mainstream sau nu, dar chiar nu inteleg ce vrei, in continuare nu inteleg de ce simti nevoia sa scrii astfel de lucruri. Ai vrea sa decida cineva (cine? statul, sau cine ar putea decide asa ceva, si cum?) ce persoana e mai importanta pentru societate si care merita sa fie ajutata? Sa fim obligati sa ajutam pe unii si sa ignoram pe altii, care-s mai putin importanti? Nu pricep care e “viziunea” sau paradigma in care traiesti tu.

Si totusi cred ca mai exista si empatie fata de parintii care trec prin asa ceva si in mod evident nu impartasesc varianta asta “spartana”.

@Lia, fiecare chestiune suporta mai multe perspective, asa este. Si fereasca Sfantul, sa ajungi in vreodata in fata unui doctor care sa aiba aceleasi conceptii ca si tine, ca doi metri sub pamant scrie pe tine.

Altfel, tu esti o vaca. Si inca una imensa. Sau nici macar atata, ca jignesc aceste animale. Dar intelegi ce vreau sa spun, da?

Da’ ce, ca sa-mi fac cont de paypal (adica sa pot plati) trebuie sa merg la o banca? N-am cum SMS, normal ca aia era varianta simpla.

@catalin
Pentru a putea plati pe paypal, trebuie sa urmati urmatorii pasi:
1. Va faceti gratis cont personal pe paypal.
2. Intrati in cont si atasati un card la cont (un card cu care faceti plati pe internet)
3. La verificarea validitatii cardului si atasarea lui la cont, paypal va retrage o suma modica de pe card (2$ parca). In urma acestei tranzactii, la banca unde aveti cardul, tranzactia va aparea la istoricul tranzactiilor. Mergeti la banca si cereti un istoric al tranzactiilor (uneori reactualizarea istoricului poate dura si 2-3 zile). In dreptul platii pentru paypal, aveti un cod de 4 cifre. Intrati din nou in contul de paypal si activati cardul valid atasat la punctul 2, codul de activare fiind cele 4 cifre din istoricul tranzactiei.
4. Din acest moment puteti face plati prin paypal.

Sper ca am fost coerent in explicatii si ca va vor fi de ajutor.