Ai puterea să reușești pe drumul tău (P)

Când eram mică, mă jucam cu păpușile de-a doctorița, pentru că asta era modelul absolut de succes și asta auzeam pe la cei mari că mi s-ar potrivi. Băieții, probabil că se jucau de-a inginerii, habar n-am.  Ceva mai târziu, prin clasa a VIII-a, încă încercam să merg pe drumul început cu conștiinciozitate prin joacă, așa că am dat la Liceul Sanitar. Apoi mi-am dat seama că nu aia era direcția și, după ce am terminat liceul, nu m-am dus la Medicină, m-am dus la Litere.

Câțiva ani mai târziu, începusem să cred că modelul de succes care mi se potrivește e să fiu manager. Conduceam deja un departament mic dintr-o editură, fusesem trimisă și la niște cursuri foarte șmechere, aveam un Business Administration Certificat, eram iar convinsă că ăla e drumul. Până la urmă, era modelul de succes cel mai apreciat, ca să zic așa, nu vrea toată lumea să fie șef? Ei bine, eu iarăși mi-am dat seama, destul de repede, că nu sunt bună la asta. Sigur că aș fi putut învăța (de exemplu să nu mai las oamenii de capul lor și, după aia, să mă enervez că n-au făcut nimic), dar mi-am dat seama și că nici măcar nu îmi plăcea. Că îmi place, de fapt, să scriu, că prefer să fiu de capul meu decât să răspund de alți oameni.

Și am schimbat radical direcția, după vreo 8 ani, în care mă așezasem destul de bine la drum. M-am dus în presă, la o revistă glossy. La Tabu. Era bine, doar că nici măcar ăla nu era drumul meu, pentru că eu voiam la Academia Cațavencu, pe un drum nu doar închis, ci și baricadat pentru femei. Eu voiam să scriu umor și pamflet, nu texte glossy. Și am scris umor și pamflet, așa cum îmi dorisem, acolo unde dorisem.

Apoi, peste încă niște ani, am devenit freelancer, într-un moment în care mai nimeni din domeniul meu nu făcea asta, și asta sunt și acum. N-o să-mi listez aici toate colaborările, toate contractele, tot CV-ul, cărțile șamd, nu asta e ideea.

Mi s-a mai propus de multe ori, între timp, nu doar să mă angajez, ci și să conduc echipe (cea mai recentă propunere a fost acum vreo 3 luni), nu am acceptat niciodată. Au existat și ceva oportunități de a deveni antreprenor, dar nu mă interesează nici să intru într-un astfel de malaxor, care se hrănește cu timp și cu mai multă energie decât am eu de investit. Știu în continuare că cel mai mult îmi place să fiu liberă și să îmi păstrez insule de liniște doar pentru mine și familie. Nu mai am carte de vizită de vreo 8 ani, e un hobby de-al meu. 😆

În schimb, acum 3 ani, m-am apucat de o nouă facultate, pe care o termin anul ăsta. Pentru că voiam să învăț ceva nou, voiam să îmi dezgheț neuronii și voiam să explorez un drum care mi se pare frumos. După licență, o să mai urmeze un master. Peste 2 ani jumate, de-acum încolo, voi fi psiholog și psihoterapeut cu acte în regulă. Nu vreau să practic neapărat meseria, dar sunt cu ochii deschiși către drumurile pe care mi le poate ea arăta. Nu voi renunța vreodată la scris, dar e posibil să-l împletesc, la un moment dat, (într-un fel corect, care să nu ducă la conflict de interese, cine cunoaște deontologia meseriei de terapeut știe la ce mă refer), cu noile lucruri pe care tocmai le învăț.

Succesul, în ce mă privește, stă în puterea mea de a rămâne liberă, de a-mi păstra ochii deschiși și de a fi oricând gata pentru noi alegeri.

E ceea ce ne transmite și noul spot Vodafone, prin vocea inconfundabilă a lui Victor Rebengiuc: că nu ne poate spune nimeni altcineva ce înseamnă succes, pentru că succesul înseamnă să reușești în ce e important pentru tine.

Iată textul spotului:

“Succesul. E în firea noastră să îl căutăm. Dar prea mult timp am așteptat să ni se spună unde să-l găsim. Am zis că e pus de-o parte pentru unii. Sau undeva prea sus ca să-l atingem. Că trebuie să pleci din țară. Sau să râmâi, dar la putere.  Sunt însă mulți care au descoperit deja că succesul stă în puterea lor.  Că înseamnă să-i aduni pe cei ca tine și să aveți același glas. Să fii vedeta celor pe care îi iubești. Să auzi un “bravo” de la un necunoscut. De la doi. De la o mie. Să aduci un zâmbet pe fața cuiva care a uitat să zâmbească. Și să îi inspiri pe cei din jur să o facă. Să zâmbești la rândul tau, seara, în oglindă. Pentru că știi că ziua nu a trecut degeaba. Nimeni nu îți poate spune ce înseamnă să ai succes. Pentru că succesul înseamnă să reușești în ce e important pentru tine. Suntem 19 milioane de români în țara asta. Și n-om avea noi multe autostrăzi, dar sigur avem 19 milioane de drumuri spre mai bine. Și o rețea de încredere care te susține, oriunde și oricând, pe drumul tău spre succes. Ai puterea să reușesti pe drumul tău. Vodafone.”

Și iată și spotul:

Pentru voi ce înseamnă succesul?

46 comentarii

  1. Simona, ai toata admiratia mea. Pentru drumul pe care ti l-ai ales si pentru ca il parcurgi in felul tau.

    • mulțumesc, ideea pe care am încercat să o transmit e că succesul înseamnă altceva decât am fi tentați să credem și, în orice caz, e diferit pentru fiecare dintre noi. pentru mine, înseamnă să rămân liberă, pentru Robbie Williams înseamnă să adune stadioane, pentru altcineva poate însemna să crească copii frumoși. e bine că e așa și tare bine am face să nu ne simțim presați de modelele care ni se impun din exterior.

  2. mi-a placut povestea drumului tau, imi da curaj ca voi face si eu lumina pe drumul meu 🙂 multumesc

    • Nina Berberova a devenit scriitoare la 80 de ani. Timp e, important e să-l folosim cum putem mai bine și să ne fie bine trăind, nu să alergăm după chestii pe care nu ni le dorim, pentru că așa “trebuie”, așa e la modă sau așa zic alții că e ok.

  3. In spatele fiecarei femei de success se afla un barbat (plictisit de ea)

  4. aseara am remarcat si eu mesajul clipului si mi a confirmat ceea ce simteam dar nu stiam sa spun cand eram intrebata daca cred ca eu am succes. da, credeam, dar nu stiam exact sa explic si altora. acum stiu. fiecare cu drmul lui. iar drumul nu treb sa fie neaparat drept sau batatorit. daca ar fi asa nu ar mai exista pioneri deschizatori de drumuri. succes Simona! pe tine te vad facand terapie prin umor 🙂 . sau si terapie prin umor 🙂

  5. Simona, iti multumesc pentru povestea impartasita si o iau personal ca o incurajare 🙂 deoarece dupa 15 ani de IT am dat din nou la facultate. aia de suflet, tot psihologia si tot pentru a deveni terapeut. Hai ca se poate ! PS cum a fost sesiunea ? 🙂

    • prima sesiune din anul III a fost f frumoasă, toate cursurile din anul III sunt mișto. nu același lucru aș putea spune și despre anii I și II unde am avut doi profi și două cursuri super, iar restul au fost numai sinistroșenii și dinozauri. despre master știu și sper că va fi frumos, precum anul III.

  6. Felicitari si ma bucur ca ai abordat aceasta tema. Cred ca este una din cele mai importante lectii pe care trebuie sa le invete orice copil, orice tanar. Cu atat mai important cu cat e plina lumea de “modele” care mai de care mai nocive.

    • suntem spălați pe creier de mici să avem succes, să avem succes, să avem succes. și de multe ori nu ni se potrivesc DELOC modelele din jur. până la urmă, să ai succes înseamnă să îți fie bine. atât. nu să fii CEO, nu să fii Madonna, în afară de cazurile în care chiar asta îți dorești.

  7. simona, te admir.
    esti printre putinii care s au rupt din liceul ala si au facut altceva si au facut teribil de bine.

    succesul?
    pentru mine succesul cel mai mare a fost cand m am simtit un om liber si de atunci nu incetez a ma bucura de liberatatea mea. a fost momentul in care eu si vocatia mea am inteles ca suntem una si ne veselim impreuna.
    nu gandirea pozitiva e esentiala. ind efinitiv e un cliseu de doi lei, ci sufletul si creierul,spritul sa fie in armonie si sunt, adica sunt impacata cu a mea constiinta.
    traiesc cu bucurie, ma simt ca un pelerin care merge linsitita spre El,se bucura de tot si toate. inca mai am perioade de razvratire, de lupta, de furtuna,dar ma iubesc asa cum sunt.
    succesul isneamna sa faci,impacata in constiinta,ceea ce vocatia ta iti arata si te face sa simti ca e de facut, libera, fara sa tii cont de pozitii sociale, de maririre,bani sau alte lucruri.
    cred ca succesul maxim e strumf, pentru ca e mult mai fain decat mi as fi putut eu inchipui ca poate fi si imi doresc sa fie toata viata asa cum e acum: razand tot timpul, plin de viata, umor, pus pe șotii, spontan. el m a luat cu el in calatoria care e viata lui si il insotesc uimita de cata frumusete imi arata.
    sucscesul e atunci cand reusesti da duci la bun sfarsit ceva, impacata in constiinta ta,fara sa iti incalci principiile,fara sa renunti sa fii tu.

    filosofai si io

    • Minunat! minunat! Iti doresc sa fii tot asa, si mai ales sa o spui celor din jur! A se simti bine in pielea lui, este lucrul cel mai de pret.

    • o să scriu, la un moment dat, și ce părere am despre gândirea pozitivă și sloganurile ei. pffffiuuu, de-abia aștept să o smotocesc un pic. :mrgreen:

    • ohoo, am tomuri. mama, fiecare slogan naste asa niste implementatio ab originae matris adresat genitorului lui de nu se vede.
      abia astept.
      mama, mama, stii cat de bine e sa auzi o sa fie bine sau e bine copilul,ce ai cand tu stiica esti pana la gat in necaz!!!!!!!
      Gizas,cate am adunat!!!!!!!!!!!!

  8. Minunat! Ne trebuie mai multe exemple din acestea, exemple vii, ca sa stim ca se poate!
    Traim intr-o societate normata pana in cele mai mici detalii si cred ca, in plus, comunismul ne-a invatat sa plecam capul si sa ridicam din umeri, iar religia, crede si nu cerceta, ne invata sa spunem “asa a fost scris”.
    De fapt, totul este posibil. Si stiu ca nu ne lipseste curajul, pentru ca toti il avem.
    Ce nu avem, sunt oamenii care sa zica: Da! am reusit, uite, am vrut si am incercat si am reusit. Poate n-a fost usor, poate am avut momente de dubii, poate mai am, am virat de bord de mai multe ori, dar uite, sunt fericit (a)!
    Da, spuneti ca ati reusit, spuneti ca sunteti fericiti! Dati curaj si altora! Totul este posibil! Zicea cineva ca daca ti-ai atins visele, inseamna ca nu erau destul de mari 🙂
    Sa nu ne oprim decat atunci cand simtim ca suntem ferciciti, si si atunci, mai este loc, intotdeuna mai este loc!
    Viata nu se opreste decat cu boala sau moartea, deci go for it, si spune-o tuturor!
    O lupta-i viata, deci te lupta cu dragoste de ea, cu dor!

    Multumesc Simona!! big hug tie si celor care gandesc ca tine.

  9. “Like Frankie said, I did it my way” 😉

  10. bravo Simona, ma bucur ca sfidezi “normalul” si alegi sa iti bucuri sufletul si mintea. la urma urmelor life is short and then you die…mult succes sa iti implinesti visul si de a te elibera de prejudecatile inconjuratoare. si nu in ultimul rand nu baga in seama rautaciosii care te vor mizerabili ca ei, inchisa intr-un sablon.

  11. Se zice ca in fapt succesul consta in poveste.In povestea devenirii ,in povestea cautarii linistii despre care vorbesti.E despre a te regasii in ceea ce faci….

  12. Privind din afara, s-ar spune ca am parte de succes in ceea ce fac, urmand modelele invatate de la altii, parinti, societate. Mi-am dat seama ca nu cuplez bine pe acel model si in curand se face un an de cand am inceput sa construiesc la ceea ce sper ca va fi succesul in viziunea mea.
    Iti multumesc pentru povestea ta si pentru inspiratie!

  13. Iti trebuie mult curaj sa iesi din tipare si mult tupeu sa si reusesti, asa ca sincere felicitari.

    • nu sunt deloc genul dependent de adrenalină, să știi. deci n-aș zice că am dat pe-afară de curaj. mi-a fost teamă de multe ori, dar nu m-am oprit din cauza asta din a alege cum am crezut că e bine.

  14. Bravo ! Reusita e ceva relativ. Importante sunt cautarile…

  15. Bravo! Te felicit pentru puterea de a incerca lucruri noi. Toti ar trebui sa aplicam povestea ta la viata noastra si sa avem curaj sa obtinem ceea ce VREM.

  16. Buna, Simona. Vroiam sa iti multumesc. Pt ca m-ai inspirat sa iau o decizie potrivita pt mine si visul meu. 🙂 Kisses.

  17. Drumul pana la psihoterapeut cu acte in regula e unul destul de lung si anevoios, cel putin din cate stiu eu. Asa era acum…5-6 ani cand eu am renuntat la idee si am ramas “licentiata in psihologie”.

    • dacă te formezi în psihanaliză, atunci presupune și terapie psihanalitică de 5-6 ani.
      pe tipul de terapie în care mă voi forma eu, sunt suficiente facultatea și masterul, plus niște sute de ore de dezvoltare personală.

  18. Nu-i chiar atat de simplu, Simona. Mi-am dorit mereu sa fiu profesor, am inceput sa predau din al doilea an de facultate, elevii ma iubesc, colegii la fel, DAR… nu se poate trai din salariul ala mizerabil si sunt nevoit sa ma ingrop in muuuulte meditatii, furand din timpul copilului meu, doar pentru a trai decent. Nu poti intotdeauna doar sa-ti urmezi visul, ar fi ideal, dar e o poveste frumoasa si atat… Nu-mi place sa ma vaicaresc, asa ca ma opresc.

  19. Chiar poți să te apuci de dezvoltare personală, oamenii au nevoie de exemple personale reale, vii, ca al tău, o persoană de succes care a reușit fără să se încadreze unui șablon, ci prin propriul stil.
    Eu sunt un mic antreprenor, după 14 ani de practică în insolvență, birou personal cu tot ce înseamnă asta, de la cine schimbă punga în coșul de gunoi la cum faci rost de clienți și, ce-i cel mai important, cum îți faci meseria, responsabil și serios. Am luat-o pe drumul meu la nici 3 ani de la terminarea facultății și după 12 m-am întors la pasiunea veche scrisul. Aici sunt la început de drum, dar sper să evoluez.
    Succesul înseamnă să am libertatea de a face ce-mi place. Nici eu n-aș da libertatea pe niciun post de manager sau conducător de oști. Vreau să îmi gestionez timpul, gândurile, banii, nervii și inspirația!
    Dar pentru ca cineva să ajungă la un astfel de “nivel”, trebuie să treacă prin niște căutări și experiențe. Sigur, doar dacă nu-și dorește să trăiască după șablonul ce i se servește 🙂

  20. Danciu cristina amfisa

    Crezi ca la 43 ani..pot sa mai fac ceva cu viata mea..sa fac o meserie noua.mersi

  21. Asa bine mi-o facut articolul asta. Am terminat Stiinte Politice si as fi vrut sa lucrez intr-un ONG insa veneam dintr-o familie saraca si mi-am asumat responsabilitatea de a-i ajuta financiar. Slujbele in ONGuri la vremea respectiva (2005) erau ori neplatite, ori prost platite. M-am angajat la o multinationala si am fost promovata pe diverse slujbe bine platite cu titluri in limba engleza si responsabilitati care puteau fi facute de oricine de pe strada. In 2008 m-am mutat in alta tara si am gasit de lucru intr-un ONG international. La inceput mi-a placut foarte tare insa dupa ce mi-a trecut bucuria inceputului, am inceput sa observ golurile in domeniul respectiv. Proiectele se miscau incet, trebuia sa facem compromisuri mereu. Nenorocirea oamenilor din tarile in curs de dezvoltare parea o afacere profitabila pentru noi cei care locuiam in Washington DC si zburam cate 6-7 pentru fiecare conferinta in Bali ori Kenya. Mi-am luat catrafusele si m-am mutat in advertising. Am zis ca daca tot nu schimb lumea macar invat ceva nou si lucrez pe campanii digitale. Anul trecut am fost disponibilizata fiindca agentia mea a pierdut clientul pe care lucram. Am primit oferta din partea agentiei care a castigat campania clientului insa am refuzat. M-am inscris la cursuri de creative writing. Stiu ce vreau sa fac in continuare. Stiu unde a dus toata experienta asta de cautare a jobului potrivit. Vreau sa lucrez in jurnalism. Uneori uit cum a aratat viata mea cand am inceput sa muncesc si ma invinovatesc ca nu am facut asta de la inceput. Uneori ma simt ca un extraterestru intre toti oamenii care si-au ales cariera corecta din prima.

    • “Uneori ma simt ca un extraterestru intre toti oamenii care si-au ales cariera corecta din prima.” – Exact asa simt si eu si iese un mare stress daca mai adaugi si provocarea de a parasi zona de confort a meseriei curente care chiar daca nu e aia din vocatie, a creat o oarecare zona de confort. Eu stiu ca va dura cam 10 ani pana sa obtin un nivel echivalent de competenta cu cel la care am facut switch-ul , dar parca 10 ani intre 34-45 nu se compara cu 10 ani intre 25-35. Dar o sa ajungem acolo… ma tot gandesc ca daca am ajuns la nivelul asta de competenta intr-un domeniu care nu mi-a placut asa mult… imagineaza-ti unde poti ajunge in domeniul care te pasioneaza!

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Acest site foloseste serviciul Gravatar pentru afișarea pozei de profil a comentatorilor. Pentru setarea unui avatar, accesați acest link.

Question   Razz  Sad   Evil  Exclaim  Smile  Redface  Biggrin  Surprised  Eek   Confused   Cool  LOL   Mad   Twisted  Rolleyes   Wink  Idea  Arrow  Neutral  Cry   Mr. Green