Viața cu aer, viața fără aer

Mă gândeam, citind informațiile pe care urmează să vi le dau și vouă, mai jos, la cele câteva episoade din viața mea în care m-a chinuit simțitor respirația. Cel mai rău a fost acum vreo trei ierni. Timp de vreo săptămână, mi-am petrecut nopțile cu capul într-o oală cu apă fierbinte și ceva uleiuri mentolate. Mă rog, nu chiar în oală, ci deasupra ei, cu prosoape în cap și încercând disperată să pot respira acceptabil, ca să pot să adorm. Nu am avut mare succes, așa că, la fiecare 2-3 ore din noapte, mă ridicam împleticindu-mă de oboseală, ca să încing iar oala. De-atunci, de fiecare dată când răcesc, mă rog ca universul să conspire și să mă doară altele (gâtul, capul, mai știu eu ce), dar măcar să pot să respir.

Acestea fiind zise și experimentate, vă invit să aprofundăm împreună niște informații care vizează aproximativ un milion de compatrioți expuși riscului de a nu putea respira, cam 365 de zile pe an. E vorba de românii care suferă de astm și de cei care le sunt aproape (“aparținători”, cum li se mai spune), dar și de noi, toți ceilalți, care ar fi bine să știm că:

– 1.000.000sunt doar românii diagnosticați deja cu astm. Boala e însă subdiagnosticată, astfel încât nu cunoaștem exact cifrele reale;

– Astmul e una dintre cele mai frecvente afecțiuni cronice, cu un impact major asupra calității vieții. E o problemă de sănătate publică.

– Astmul nu poate fi vindecat, însă poate fi ținut sub control. Prima condițiepentru ca un pacient cu astm să-și păstreze o calitate bună a vieții este aceea de a urma întocmai tratamentul prescris de medic. 

– Simptomele astmului sunt nespecifice și pot varia în timp, de aceea, vorbim de o afecțiune mai greu de diagnosticat. Simptomul dominant este dispneea, criza de sufocare. Alte simptome sunt respirația șuierătoare, presiunea toracicăsautusea.

– Simptome similare anunță debutul unei crize de astm. Criza de astm, denumită şi atac de astm sau episod acut de astmimplicăîngustarea sau blocarea căilor respiratorii din cauza inflamării bronhiilor. Pacienții se confruntă cu dificultăți de respirație, care, în unele cazuri pot fi chiar amenințătoare de viață. 

– Medici din mai multe specialități pot pune diagnosticul de astm: pneumologi, alergologi, interniști sau – atunci când simptomele se manifestă la minori – pediatri.

Cunosc oameni cu astm care trăiesc ok, respectând cu strictețe indicațiile medicului. Vestea proastă e însă că sunt și mulți pacienți care nu merg la controale regulate și care abandonează tratamentul, în perioadele în care nu au crize. Există, se pare, o oareșce discrepanță între felul în care unii pacienți înțeleg controlul astmului (frecvența, severitatea și impactul simptomelor) și recomandările pe care le fac medicii. 

În ce constă un tratament adecvat? Sunt unele cu acţiune rapidă, care au rol în stoparea crizelor de astm. Şi sunt unele cu rol de control, care trebuie luate în fiecare zi pentru că ţin sub control inflamaţia căilor respiratorii şi la care pacienţii aleg să renunţe atunci când se simt bine, uitând că astmul nu se vindecă şi că inflamaţia este acolo chiar dacă nu are nicio manifestare.

Cum vorbim de o boală a cărei incidență este în creștere, ar fi bine să fim informați și să ne convingem persoanele dragi care au acest diagnostic (sau chiar pe noi înșine, dacă e cazul), să urmăm tratamentul așa cum ni-l prescrie medicul. 

Mai multe informații sunt de găsit pe www.viatacuastm.ro. Dați o raită pe acolo și veți afla detalii despre simptome, cauze, factori declanșatori, tratamente, evoluție, ereditate, metode de diagnosticare, cum recunoaștem o criză de astm și cum intervenim, cum știm dacă astmul ne este sub control sau nu și multe altele. 

Sper că – la fel ca mine – vă simțiți ceva mai informați acum. Și vă urez respirație ușoară.