Femeile vin de pe Venus, bărbaţii de la băut Femeile vin de pe Venus, bărbaţii de la băut

Tu ce le-ai mai făcut alor tăi de mâncare?

Nu știu ce m-a apucat, dar tocmai mi-am amintit cu nostalgie de dulciurile copilăriei, alea făcute în casă de mama. Salam de biscuiți bine îmbibat cu esență de rom, cremă pufoasă de zahăr ars (cu sau fără nucă), Albă ca Zăpada (pe care o-nvățase de la mamaie și care era preferata mea), gogoși dolofane, frumos pudrate cu zahăr, scovergi, clătite, frigănele, orez cu lapte și scorțișoară, griș cu lapte și dulceață pe deasupra, negresă, chec, pandișpan, prăjitură cu nucă și gem, plăcinte cu mere, brânză și dovleac, biscuiți fragezi (d-ăia făcuți cu untură, de ți se topeau în gură), ciocolata de casă și… câte și mai câte. Suntem acum înconjurați de milioane de dulciuri, dar nimic nu se compară cu bucuria pe care-o trăiam atunci, într-o casă mirosind a gogoși. Și cu efortul pe care-l făceau mamele noastre, să ne încropească, uneori din nimic, ceva bun. N-aveau făină, dar aveau ouă și zahăr, pac, făceau repede o cremă de zahăr ars. Din frânturi de biscuiți și-o bucățică de rahat făceau salamul ăla genial și aromat. N-aveau decât pâine și ou? Ne păcăleau cu niște frigănele tăvălite prin zahăr tos. Până și pizza făcută-n casă, din felii uscate de pâine, coji de salam rămase prin frigider și-o bucată de brânză uscată, era genială, ca să nu mai vorbesc de celebrele șnițele din parizer, de salata orientală din cartofi, măsline și ceapă, stropită bine cu ulei și oțet și, uneori, îmbogățită cu puțină maioneză. De când n-ați mai mâncat salată orientală? Sau mâncare de cartofi cu puțină afumătură? Pe cea din urmă, eu i-am făcut-o, recent, unui prieten mai mofturos, invitat la o masă la care toată lumea mânca sushi și paste pesto, ambele făcute de Nic. Am adus-o la masă ca pe o glumă și… ghiciți dacă n-a abandonat toată lumea restul bucatelor, ca să se înfrupte cu mâncare de cartofi și murături. 😆 😆

Să o ardem puțin nostalgic, zic. Să vorbim despre mâncărurile copilăriei, despre cât de geniale și de creative erau obligate mamele noastre să fie. Despre cum ne făceau ele bunătăți pornind de la o cămară goală. Despre întrebarea “Tu ce le-ai mai făcut alor tăi mâncare, că eu nu știu deloc ce să mai fac la ăștia? Mi-au mâncat și urechile…”, pe care și-o puneau între ele (și pe care, azi, nu și-o mai pune nimeni). Despre copilăria noastră comunistă, mirosind a zahăr vanilat. 🙂

73 comentarii

  1. Tocmai savurez niste cornulete cu gem primite de acasa – o minunatie! Dar imi amintesc cum matusa mea (Mama Tina) facea “Prajitura chinezeasca” (o minune cu blat negru si un strat galben deasupra, peste care se presara ciocolata rasa sau cacao) sau “Arici” – bile dintr-un aluat aerat date prin miez de nuca maruntit (aveam nuci in gradina), care erau extraordinar de crocante si bune. Iar daca existau destule ingrediente, facea “Televizor” – ceva cu multe straturi si crema, acoperit cu glazura de cacao. Cat despre snitzelele cu parizer – mi-au marcat copilaria in sensul bun – imi placeau foarte mult. Dar chiar si salata boeuf se facea cu parizer daca nu era suficienta carne si tare mult imi mai placea! Dar vara, cand aparea rosiile si era cateva mai moi, mama facea “Oua cu rosii” – rosiile se maruntesc si se pun la prajit in ulei, iar la momentul oportun se adauga ouale (se fac ochiuri, cum ar veni). Sosul rezultat este delicios si intindeam cu paine in el de mama focului! Iar mancarica de cartofi (cu sa fara afumatura) era un deliciu, mai ales cu muraturi, si se facea exact din “resturi”. Pofta buna!

  2. şi ţie tot despre gomboţi cu prune sau cu magiun de prune îţi voi povesti (după ce mi-am terorizat şi proprii cititori cu asta 😈 ). Cu aluat pe bază de cartof (cumpărat de la orice ţăran din judeţul Covasna), cu interior din prune mari, brumării sau magiun de prune (idem). Din produse simple, accesibile, ieşea un deliciu.

    http://lakoma.gportal.hu/portal/lakoma/image/news/szilvas_gomboc_burgonyas_02.jpg

  3. @lorena: e, uite, maică-mea, spre dezamăgirea mea, d-astea nu făcea 🙁

  4. Olivia Newton-Volt

    mama facea salata de viente coapte cu maioneza pe care ne-o servea cu ardei kapia copti in sosde rosii coapte cu usturoi si cimbru, mincam pina mi se facea rau. memorabila, eu nu as mai face si mai ales nu as mai minca pt nimic in lume asa ceva! cocea la ele zi de vara pina in seara de suda 5 camese…
    pe urma facea si ea Alba-ca-Zapada, tort de mere (doar de 2 ori a reusit sa faca rost de frisca, smintina din comert era plina de apa, trebuia sa ai pile la un laborator de cofetarie), saratele, pateuri “cu cascaval” (adica o brinza uscata rasa pe deasupra), nuci (Doamne, ce munca sa le coci si sa le umpli cu crema apoi!!!).
    Zic din brainstorming: mincare de bame, de care mi-e tare dor (noroc cu restaurantele libaneze, dar evident, acolo nu e ca la mama acasa!), confirm salam de biscuiti, rulada cu mac, mincare de castraveti, sarmale “de post” (in care nu mai stiu ce punea in loc de carne, dar erau bune), pateu de peste (din ala congelat), salata orientala cu masline, ceapa, ou fiert si gogosar in otet, gogosi, clatite cu nuci si miere, etc

    Dar mincarea de cartofi era sfinta, iarna obligatoriu cu muraturi in saramura, cred ca as fi putut sa maninc in fiecare zi si nu m-as fi plins.

    Deasemenea, umplea camara de compot si dulceata de cirese din care eram in stare sa maninc pina intram in coma diabetica. cred ca facea cu sutele de borcane, de aceea fiecare borcan, fiecare capac era sacru. cind daruia din pretioasele conserve, amintea intotdeauna beneficiarului sa ii pastreze si restituie borcanul.

  5. ai mei, îmi amintesc, făceau de sărbători o chestie super complicată, nemţească la origini, din cartofi (se rădeau, se strecurau prin tifon, se făceau din ele, cu ou şi făină, nişte bile de mărimea ouălor, apoi se fierbeau), reiber-knedle le zice, merg perfect la fripturi sau dintr-astea.

    tata făcea papanaşi fierţi umpluţi cu prune întregi (ceva similar ălora prezentaţi de lorena, numai că fără cartofi în compoziţie), cele mai bune gogoşi din lume, nişte cozonaci absolut memorabili (super-crescuţi, şi totuşi plini de compoziţie).

    mama face rar sarmale, dar cînd le face, le face ca-n bucovina (chit că ea e olteancă la origini): mari, grele, prăjeşte puţin compoziţia înainte să le umple şi pune la fiert felii de costiţă printre ele. chiar mi-e dor de sarmalele alea. la dulciuri, mama e dumnezeu, deşi, tot aşa, face rar: anul trecut, cît am fost acasă, am mîncat tiramisu de 4 ori. dar ce tiramisu!

    bine, astea sînt chestii excepţionale. la capitolul bucurii mărunte intră pateurile cu mac şi chimen, plăcintele cu brînză sărată, ciorba rădăuţeană (un soi de ciorbă de burtă mai puţin scîrboasă, cu piept de pui în loc de burtă, gogoşari muraţi şi muuultă multă smîntînă), pizza cu salam de vară şi ciuperci, păstrăvii cu smîntînă (cînd se-nvrednicea tata să prindă cîţiva pe apa Sucevei – o dată la două săptămîni), puiul întreg copt în pungă de hîrtie, cartofii noi cu smîntînă şi mărar.

    gata. mă duc să le fac o vizită!

  6. Bunica mea le zicea galustelor cu prune, cnele. Si dupa ce le “confectiona”, le dadea prin pesmet si le prajea in putin unt topit. Doamne, ce bune mai erau…

  7. Nu stiu cine m-a pus sa citesc articolul asta acum, cand si-asa mi-era foame.. si sa stii ca intrebarea “eu ce mai fac de mancare?” mi-o pun in fiecare zi. E adevarat ca nu facem ce faceau mamele si bunicile noastre si asta pentru ca optiuni avem mai9 multe, dar tot adevarat e ca ale lor erau muuult mai gustoase.
    Salata orientala am facut de curand, cand eram in pana de idei (nu ca de obicei as da pe dinafara cand vine vorba de mancare) si trebuia sa fac ceva repede.
    Ah ce pofte mi-ai trezit….
    Si, apropo, tu ce-ai mai facut de mancare? (da, stiu ca Nic e bucatarul sef, dar poate poate 🙂 )

  8. Sa nu uitam mincarea traditional romaneasca: ciorba. Ce aliment mai bun de pus pe masa cind trebuie sa hranesti mai multi si bate vintul prin camara? Citeva legume (minimum morcov si pastirnac pe care le cumparai de la piata sub numele de « zarzavat de supa » si de care n-a fost niciodata lipsa fiindca era livrat de taran, nu prin alimentare, plus ceapa), orice bucatica de os (cu putina carne in jur preferabil, altfel pui nu pui ca n-ai de un’ sa pui), bors sau zeama de varza, leustean si patrunjel : gata ciorbita fierbinte si gustoasa, facuta cu citiva lei. Iar parte din conservele de iarna erau intotdeauna ardeii iuti in otet.

    Am citit intr-un ghid turistic Forbes pentru Romania ca vizitatorii ar trebui sa « take advantage » de bucataria traditionala romaneasca care se serveste in pensiunile din provincie, cu accent special pe « chorba »:D .

  9. Negresa cu bezea si glazura, tort “Kent”, ciorba de perisoare – punctul ei forte (al mamei), dar cea mai durabila amintire culinara din copilarie este painea de test (tzest) facuta de strabunica mea la tara, in Teleorman, numai acolo gaseai o paine aromata si dulceaga, coapta sub o carapace de pamant – tzestul…

  10. Haha, in timp ce tu stai si-ti amintesti cum era in copilarie, eu tocmai termin de mincat o Alba ca Zapada pe care mi-am facut-o eu!

    Salata orientala nu-mi iese niciodata. E tare greu. Pai cum am fiert ouale si cartofii, cum le-am halit. Din ce sa-mi mai iasa salata?

  11. Cornulete din aluat fraged umplute cu rahat, negresele ca niste bile de ciocolata umplute cu visine din visinata, prajitura Semiluna simpla si buna, sau delicioasa Televizor pe a carei reteta mor sa pun mana (ca mama n-o mai are). Si prajitura Rococo, cu care ma ametea matusa-mea cand nu mai stia incotro s-o apuce: paine udata cu apa si acoperita cu zahar…
    Da’ era frumos tare….

  12. tort de ciocolata cu coaja de portocala, tort de bezea, placinta cu mere, placinta cu branza, gogosi pripite, minciunele, ischler, Doamne – cate calorii!!!! 🙂

  13. mie mi-e dor de ciocolată de casă, cum făcea bunică-mea. şi de nuci, cum făceam io pe vremuri. îmi făcuse taică-meu o presă cu forme făcute chiar după o coajă de nucă. se cocea aluatu în presa aia direct pe plită şi ieşeau câte nouă coji odată, aşa că stăteai ceva vreme să le tot învârţi, da ieşeau cojile subţiri şi uşor crocante. şi se lipeau câte două, umplute cu cremă de ciocolată cu nucă şi p-ormă pudrate cu puţin zahăr. o demenţă. acum nu mai ştiu unde e forma. şi nici nu mai am plită. mâncarea făcută pe plită e mai bună. se face ea mai încet, da mai temeinic.

  14. Papricaș de pui necongelat, lipie din mălai cu zahăr, savarina de 35 de bani și la revelion “insula plutitoare” – cuburi din blat pufos insiropat+ crema de vanilie+crema cu cacao+visine, pere, mere, portocala – straturi intr-un lighean. 😯
    Piure de castane de casa cu frisca.

  15. iamiam…minciunele si poale-n brau….iamiam…. 😀
    aaaa, nu va-ngrijorati, n-au disparut…..se practica….si azi 😈

  16. mie imi este dor de sarlota

  17. Ce-i aicea? V-ati pus pe ingrasat?

  18. @Olivia, Delia: daaa, și maică-mea făcea nuci. și alea erau preferatele mele 🙂 acuma nu mai face, nu știu de ce, face mai mult tarte cu fructe și altele, mai moderne
    @Olivia: da’ de ce n-ai mai mânca salată d-aia de vinete?
    @Alina: s-avem pardon, nu e Nic bucătarul șef :mrgreen: . suntem cu rândul. uite, ieri a făcut el un minunat sushi, iar azi am făcut eu o rețetă a lui Jamie Oliver, care a ieșit excepțională. o să probez mâine cu poze, azi vreau să mai las postul ăsta cu mâncare de mame, să ne mai chinuiască nițel amintirile 😉

  19. Mi-aţi făcut poftă de Albă ca zapada, da’ nu-i asta problema, că ştiam s-o fac şi eu. Problema e că mi-am amintit de turtele cu julfă sau nuci ce le făcea mama (şi bunica) înainte de Crăciun, să pună pe masă popii când venea cu icoana. Cu astea e problemă, că n-am mai mâncat aşa ceva de când eram copil 🙁 🙁

  20. @sebra: daaaa, le știu și p-astea, bunica le făcea și le împărțea prin sat, nu înainte de a-mi da și mie 🙂

  21. fetelor, dar cum se face Albă-ca-Zăpada asta? (Relatată ca pentru idioţi, vă rog. Ştiu să descifrez hărţi, dar îmi găsesc calea printr-o banală bucătărie cu patru pereţi :mrgreen: ).

  22. @Lorena,
    Bagă pe Google, găseşti reţete 🙂

  23. mi-e dor de ciocolata cu nuci coapte facuta de mama. in rest, raman pe veci indragostita de muraturile in saramura cu multa telina: gogonele, conopida, varza rosie, morcovi… si ce mai era prin butoi.

    poate acum se vad pozele:
    http://www.facebook.com/album.php?id=1843077390&aid=47714

  24. Fetelor, va potoliti ? Blogul acesta a devenit nefrecventabil, zau asa !
    Imi face si mie cineva un orez cu lapte ? 😯

  25. Cu atitea bucuatarese mori de foame!

    (pe principiul copilului cu 2 moase…) 🙄 🙄 🙄

  26. asa aaaa?
    lipseshte omu’ cu treaba si va punetzi pa facut mancare!

    :mrgreen:
    bineeeeeeeeeeeeeeeee
    mai intai s-o lamuresc pe Alina: cand esti in pana de idei, baga un oki la zana eficientei!
    😉
    succes garantat!
    😉
    ( zana dai shi tu o bere, da? 😳 )
    daca zana nu te satisface, te uitzi mata intai in frigider, apoi te uitzi in okii lu google shi ii spui:” retzte cu X” ( unde X reprezinta ce ai gasit tu in frigider); variantele sunt infinite!
    😉
    shtiai ca de exemplu, din orez, se pot face sute de feluri de mancare fara sa te repetzi?
    :mrgreen:
    valabil shi pt cartofi!
    🙂
    etc
    varianta 2: te uitzi intai pe google, deoarece shtii ce vrei sa gateshti, gaseshti o retzeta care tzi se pare ok, si te aduci apoi sa cumperi ingredientele, etc

  27. si acum din copilarie: halva turceasca! :mrgreen:
    nu ma-ntrebatzi cum se face, ca habar n-am! 😳
    asta era moartea mea!
    😉

  28. Dupa denumiri as paria pe-o galusca cu prune ca eu si Nefemeia ne tragem din acelasi oras.

    Voi ati priceput la fiecare reteta de ce se numeste asa cum se mosteneste? Hai ca la cornulete cu rahat e vizibil, corn mic cu rahat in el. Dar
    Televizor=ca era alb-negru sau Negrese=pe motiv de cacao?
    Si Alba ca zapada in afara de faptul ca-i alba n-are alte legaturi cu basmele, chit ca-i lipsesc cei 7 pitici.

    prajiturile sarbatorilor copilariei mele ma atrageau dupa nume : Non plus ultra, Sarah Bernard, Olguta, Greta Garbo, Joia, Diplomat, Fantezie , Ziua si noaptea.

    Un CV nostalgic ar incepe cu :prima mea amintire despre mine mancand e lapte cald cu paine de casa. Am crescut intr-un loc unde se manca odata cu anotimpul, ceapa verde de primavara,ciresele de iunie , prima cana de must dupa doua zile de cules, , galustele cu prune toamna, cartofii copti in cuptor iarna.

  29. si be) simona, te rog sa dedici un post shi unei veshti galactice:
    http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/LifeStar/205564/Elton-John-a-devenit-tatic.html

  30. ca sper ca va amintitzi bancul :
    noi suntem homosexuali din tata-n fiu!

  31. sau , ca sa fim ontopic, shi in spiritul craciunului ( care zice sa fim mai buni! :mrgreen: vorba unui proverb canibal…”in fiecare om exista o parte buna! :mrgreen: )
    http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/LifeStar/205512/Jamie-Oliver-Sotia-mea-gateste-oribil.html

  32. si sa nu uit: lapte de pasare!
    😉
    bestial!

  33. halva turceasca. am invatat-0 de la tata
    se ia faina
    se prajeste bine
    nu ca pt.ciulama,apoi se pune apa cu zahar peste ea
    si se lasa sa scada
    cand se intareste se ia cu lingura si se pune in farfurie

  34. Io nici acum nu ştiu ce-i ăla lapte de pasăre. 🙂 Am uitat de el şi nu l-am googălit niciodată dar când eram foarte mic şi nu se inventase Googul mi-era ruşine s-o întreb pe mama că mă gândeam că ori o să mă certe ori o să primesc vreo explicaţie stânjenitoare. Dilema cea mai mare era că nu reuşisem niciodată să localizez ţâţele la găină şi mă gândeam că o explicaţie pertinentă va atinge neapărat şi argumentul ăsta.

  35. Laptele de pasare se face din Laba de cocosh !

  36. Io am facut sarmale ajutat de o retzeta de pe net si am taiat ingredientele pentru salata de beuf. Da umplutura sarmalei si maioneza au fost facaturi de doamna si in final (nu moare totzi) au iesit OK. Pofta mare.

  37. Am sa povestesc de o gustarica practica acum multe sute de ani ,de un priten al meu oltean [din sudul Olteniei ].
    Se iau niste rosii de gradina ,care se coc pe tabla ,vre’un kil jumatate;se curata 2 capatini de usturoi .
    Dupa coacerea rosiilor ,se jupoie de pielite si se pun intr un vas ,impreuna cu usturoiul pisat ,putina sare ,putin ulei si se mesteca bine . Nu mai tin minte daca am avut mixer .Am uitat si niste ardei rosu uscat care se piseaza si el in compozitie .
    Apoi se degusta cu piine inmuiata in acest sos si cu palina .Noi am avut una de 80 de grade .
    7 insi am terminat si sosul si 1 litru de palinca ,in numai o jumatate de ora,dupa care toti eram destul de euforici .[va aduc aminte ca palinca avea 80 de grade ]

  38. @victor, se iau oua si asta-i singura legatura cu pasarea.
    In rest, treburi muieresti: se, sparg, se-mpart dupa culoare, se bat culorile diferite, ba cu lapte, ba cu zahar. Finalul arata cam ca o supa galbena cu insule albe si plutitoare pe ea.
    Iti mai explica Cruela 🙄

  39. mda, şi eu am avut oareşce dubii cu laptele de pasăre. da cred că am presupus că găina are ugere mici-mici şi nu se văd din cauza penelor.

  40. e o cremă lungă cu lapte, gălbenuşuri de ouă şi vanilie şi pe deasupra se pun găluşti din albuş de ou bătut.

  41. Nu orice se mulge scoate si lapte.
    Asa ca lasati prostiile, va rog.

  42. MARIANSE : la muls vaz ca te pricepi , da la pasarici…am dubii!

  43. Gata, revenim la subiect.Ce ziceti de sos de visine cu friptura sau de mamaliga rece cu magiun?

  44. APROPOS DE RETZETE CELEBRE:imi amintesc de un mare inginer care a dat un interviu si a povestit cum a facut el varza calita in studentzie!
    ( sa vina tata uraniu, ca are de-nvatzat! 😆 )
    deci omu invatzase la faculta curba de calire a otzelului; si o invatzase bine! :mrgreen:
    cand a auzit de varza calita, i-a aplicat-LOGIC- ce-nvatzase la calirea otzelului, ca d-aia se duce omu’ la scoala., sa sa face mai deshtept!
    deci a luat varza, a taiat-o si apoi a inceput : a fiert-o; a racit-o; a fiert-o; a racit-o! :mrgreen:
    shi tot asa!
    nu ma intrebatzi finalul, ca am fost prea fascinata de procesul tehnologic,ca sa mai retzin shi care a fost rzultatul calirii! :mrgreen: :mrgreen:

  45. si be) ( pina nu uit!)
    sa vina nedormitu sa ne povesteasca ce manca el cand era mic de devenit asa nedormit, si ce ii face el la copilu’ lu Gutza, memorabil, de mancare, sa aiba si copilu ce povesti pa bloage!
    pliiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiizzzzzzzzzzzzzzzz! 😳
    priti pliz! 😛

  46. ashaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa
    si delia sa faca bine sa-l invoce pe Gutza, sa spuie shi el din copilaria lui, shi de la tzatzele de la gainele lui!

  47. Olivia Newton-Volt

    @ Simona: cred ca nu mai face pentru ca sint migaloase. in plus, presa aia de copt “cojile” de nuca pe care o avea mama s-a rupt la un moment dat, nu stiu daca mama ta o mai are, ca doar au exploatat-o la greu. nici nu stiu daca se mai gaseste de cumparat pe undeva…

    nu as mai minca salata din aia de vinete ca nu sint in stare sa stau sa coc si sa curat atitea legume si be) desi anii au trecut, nu as fi in stare sa ma controlez si as minca iar pina as da in boli grele (desi, probabil, nu mi-ar iesi asa bune ca ale ei). ca urmare, e mai bine sa previi decit sa tratezi, deci nu prestez, nu mai maninc.

  48. Io am fost un copil comunist perfect, nu mincam niciodata nimic. Bunicii erau de profesie cofetari si faceau tot felu de minuni, da eu nu mincam, le imparteam la copii, nu trebuie sa mai spun ca aveam cei mai multi preteni.

  49. olivia: am descoperit ca vinetele se coc fooooooarte bine in cuptor!
    😉
    si se toaca foarte bine in mixer!
    😉
    sunt cea mai tare la salata de vinete:se pun in mixer: vinetele coapte, ceapa taiata cat de cat ( sferturi de ex) sare, uleiul, si daca vrei si maioneza, bagi si neshte galbenusuri!
    apeshi pe buton; lasi sa sa-nvarte 3 minute!
    pofta buna!
    😉
    si be)si mama avea ( si cred ca mai are:mrgreen: presa pt nuci! vreo 3! chiar modele diferite! ;)ca sa creasca eficientza shi randamentul shi productzia! 😉 )
    shi cred ca chiar le mai are!
    🙂

  50. neamtzule, telepatic m-am gandit la tine, shi ai shi venit!
    se vede ca lucrezi la avioane!
    😉
    chiar vroiam sa shtiu cum fu tu copilaria ta!
    😉
    din acest punct de vedere!
    🙂
    senQ!

  51. olivia, hint. în loc să stai să beleşti vânăta şi să-ţi strici manichiura, după ce o coci o despici pe lung şi scoţi cu o lingură conţinutu din coajă. piece of cake.
    tache, treci repede încoa şi schimbă subiectu că mai am un pic şi devin gospodină. îmi dau dracului cu firma în cap.

  52. bre ecspertzilor, care cunoasteti cum se toaca hreanul asa ca sa nu plingi bezmetic?

    si vorba aia be) mincarea top 1 e tot “meebichiti” din vremurile imemoriale ale gradinitzei…

    O, tempora

  53. ochelari de scafandru

  54. şi be. cruela, îmi pare rău, da nu cred c-o să ţină să-l invoc pe guţă. cozonăceii s-au uscat, capacu de la canal s-a închis şi dragostea noastră a murit.

  55. Emotionant blog.Mi-am adus aminte de multe momente trecute…..Ce bune erau friganelele!Mama,fie-i tarana usoara,facea gogosele pripite.Erau asa de bune!!!

  56. Gemul de rosii l-a mentionat cineva?

  57. sa nu uit: “am descoperit ca vintele se pot coac in cuptor” in sensul ca m-anvatzat Delia, careia ii port recunoshtintza veeshnica!
    ma mir ca am omis sa zic!
    si rtzeta e ca la ciuperci la cuptor: se baga vinetele in cuptorul incins ( sau neincins; il aprinzi atunci) ( intr-o tava); uitzi de ele; cand tzi-ai adus aminte, sunt gata!
    😉

  58. sandman; io n-am mancat decat gem de gogonele facut de oc olega de liceu , in liceu!
    😉
    de roshii, n-am avut placerea!

  59. @neamtu tiganu: ce zici tu in versuri suna cam asa:
    Jur cu mana pe buric,
    Sa cresc mare si voinic
    Pe-ntuneric si in frig,
    Fara sa mananc nimic.

    Cica-i zice Juramantul micului comunist(cu fata inumana)

  60. […] ziceam aseară, într-o discuție despre ce găteau mamele noastre în comunism, că mi-am luat una din cărțile lui Jamie Oliver pe masa din bucătărie […]

  61. Olivia Newton-Volt

    @Delia: multzam, asa facea si mama si am executat numeroase vinete in acest mod, la vremea respectiva

    @Cruela (& Delia): am incercatla cuptor, dar ies mai fade, nu au aroma aia de “afumatura” care face toti banii (si care sigur le face si mai greu de digerat) si pe urma, nu uitati: mai sint si ardeii (pe care chiar trebuie sa ii belesti sistematic si sa iti compromiti unghiile) plus rosiile. oricum, sincer, mie mi-e frica de pacreatita si colica biliara dupa chestia asta. prefer sa bag o zacusca cu muraturi

  62. nu știu cum e cu vinetele, dar ardeii copți la cuptor fac un fum de înnebunești

  63. Ciorba de fasole boabe, cu sau fara afumatura, cu mamaliga si muraturi, si sa spargi o ceapa rosie!

    Cosuletze: prajesti felii mari de parizer cu coaja. Coaja se strange si felia de parizer formeaza un fel de cosuletz in care prajesti un ou.

    Salamul italian, salamul de vara, care aveau gust!

    Ma mai gandesc.

  64. Bun topicul asta. Am aflat o gramada de lucruri noi… trebuie neaparat sa incerc cu vinetele la cuptor si scos continutul cu lingura, ca partea cu decojitul e cea mai grea (si daunatoare manichiurii)…
    @cruela: ms de sfaturi, am aplicat ieri pctul 2, dar tot lipseau niste ingrediente la reteta care imi facuse cu ochiul, dar am improvizat si a iesit f bun
    @victor: cred ca toti am avut aceeasi dilema la un moment dat in legatura cu laptele de pasare 😀

  65. cruelo, te-am notat pentru procentaj din incasari 🙂

    mi-am mai adus aminte urmatoarele, din cofetariile comuniste: nuga cu stafide trasa in ciocolata, bomboane Mentina (atentie mare, nu Mentosan!, astea erau un fel de after eight si aveau un om de zapada pe cutie), bomboane fondante (de-alea mov si roz, de se puneau pe coliva), jeleurile de fructe, fructele de martzipan de la Nestor si visinele trase in ciocolata – cred ca de la ele mi se trage cu mon cheri-ul.

  66. zana : shi da bezlele visurilor mele da ce nu zici nimic?
    era cosnpirative?
    da da joffre-le din cofetarie, da ce nu pomeneshti?
    oare unde nu ( prea) le mai vezi nicari?
    apropos: parca la capsha mai erau… 🙄 mai shtie careva shi alt loc?aaaa shi la grecii aia…nu shtiu cum le zice…

  67. ps: la salata da vinete, mixer =robot d bucataire, varainta cu cutzit!
    😉
    dupa ce folositzi robotu cu cutzit la maruntzit parmezan , shi din ciclul ” cel mai intzlept cedeaza primul” se strica robotu’, putetzi face varianta de vinete la blender!:mrgreen: ( pina s-o strica si ala); singura diferentza e ca trebuie sa taiatzi ceapa in bucatzele mai mici si punetzi ceva care sa ajute fluidizarea: fie mai mult ulei ( da sa nu iasa prea grase:evil: ) fie galbenushuri cum ziceam ( daca nu gatitzi de post:evil: ) fie oarece smantana ( deasemenea daca nu e da post!:evil: ) sau gasitzi voi alta solutzie, ca va vaz inventivi!
    😉

  68. relux: pa vremea cand mergea robotu da bucatarie, si hreanu tot acolo il bagam!
    😉

  69. Cruela, Joffre bune gasesti in Brasov, la Vatra Ardealului – e o cofetarie fix peste drum de biserica neagra, n-ai cum s-o ratezi … nu le fca reclama, dar e singura cofetarie unde mai gasesti prajituri cu frisca adevarata, nu de-aia din tub. si mai au niste visine trase in ciocolata, cu invelsi de fondant… deja imi ploua in gura! cu tunete si fulgere! :mrgreen:

  70. […] văd că vă plac posturile despre gătit. Prin urmare, după ce-am vorbit de șnițelele comuniste din parizer și despre ardeiul meu copt pe modelul Jamie Oliver, o să vă arăt și una dintre ultimele opere […]

  71. sar’na Ella!
    🙂

  72. Deja balesc urat de tot pe tastatura.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Acest site foloseste serviciul Gravatar pentru afișarea pozei de profil a comentatorilor. Pentru setarea unui avatar, accesați acest link.

Question Razz Sad Evil Exclaim Smile Redface Biggrin Surprised Eek Confused Cool LOL Mad Twisted Rolleyes Wink Idea Arrow Neutral Cry Mr. Green