Articole scrise de - Simona Tache

A fost odată ca niciodată o țară în care toți oamenii își scoteau câinii la toaletă, în parc, purtând în buzunare punguțe. Iar, după ce iubita lor jivină își depunea ofranda pe trotuar sau pe iarbă, o colectau fericiți și, în pas de dans, o depuneau la primul coș de gunoi. Apoi, încingeau pe perechi, […]

Am visat, azi noapte, că trebuia să mă duc la o paranghelie/festivitate/ceva și eram echipată necorespunzător, așa că scotoceam prin niște mormane de țoale de la “birou”, care birou părea un sediu de revistă glossy. Cine credeți că era stilistul revistei și îmi făcea sugestii? Bogdan Naumovici. 😆 Dar stați să vedeți ce-a visat soră-mea. O citez: […]

„Ce mult aş vrea să fie băieţel! Să-l învăţ să pescuiască şi să-l iau cu mine la tenis…“, zice el, romantic, cu mâna pe burta nevestei, care tocmai muşcă din măsuţa de televizor (a intrat în travaliu, deci nu e într-o dispoziţie prea romantică). „Ştii foarte bine… că e fetiţă!“, bâiguie ea, printre două contracţii, […]

Urmăriți clipul de mai jos: Să-mi spuneți rezultatul. De-abia aștept, eu am fost praf, desigur!

Mai țineți minte că am discutat, acum mai puțin de-un an, despre clienți cu cerințe ciudate? S-au strâns o grămadă de comentarii, pe care de-abia azi am apucat să le adun într-o postare. Vă invit să faceți cunoștință cu clienta revoltată că laboratorul de analiză a spermei îi pune pe soț să-și recolteze singur, “ca-n comuna […]

  Știți noul program național anti-evaziune? Ar trebui implementat unul d-ăsta în fiecare casă, cu obiectivul “Combaterea iresponsabilității fiscale la bărbat”. Cum descinde ANAF-ul pe neașteptate prin cârciumi, așa să descindă și nevasta peste bărbat, când se așteaptă el mai puțin la controale fiscale. Să-l trântească pe burtă, cu mâinile la spate, în mijlocul sufrageriei, […]

… de privirea nevinovată sau de candoarea atitudinii. E obrăznicia întruchipată. O cheamă Mihaela și e stăpâna noastră, de vreo două săptămâni. Antidepresiv cu blană, practic. 😉

De urmele astea zic, pe care vi le-am arătat acum o săptămână. Se pare că aparțin acestor domni cu care tocmai ce m-am pozat și eu, în parcul Lumea Copiilor din sectorul 4 (e o prelungire a Orășelului Copiilor parcul ăsta).   Mda. Un Tyrannosaurus Rex și un Triceratops, va să zică, în mărime naturală și cu […]

Se dă următoarea poză, cu Nic, care, după cum vedeți, se lăfăie pe propriul lui scaun de birou, în timp ce lucrează. Vedeți cât de varză e? Poza, nu Nic. Ei bine, numai d-astea am făcut în ultima vreme. Oare de ce, oare de ce? Care să fie motivul? Vă invit să participați la un […]

A fost o știre, zilele trecute, despre propunerea deputatului PNL Dragoş Gunia ca enoriașii să plătească doar o taxă anuală către biserica de care aparțin, beneficiind apoi de botezuri, înmormântări și căsătorii gratuite. Asta ca să se evite situațiile în care stă lumea cu mortul  neîngropat și așteaptă zadarnic un preot, care nu vine, pentru că nu-i […]

Închei, în cele ce urmează, seria de articole dedicate sportului și nutriției, cu un text semnat de antrenoarea Cori Grămescu. La finalul lui, voi anunța cine câștigă abonamentului pe un an la LadyFIT, sala deținută de Cori. Citiți, înainte de toate, mesajul lui Cori către voi, e un text autentic și onest, scris din dorința de […]

A fost odată un drob de sare, care stătea cocoțat pe o sobă. Lângă sobă, niște femei își smulgeau părul din cap, de teamă că acesta ar putea cădea, lovind copiii. Drobul n-a căzut niciodată, dar nici femeile nu s-au oprit din văicărit. Știți cum arată căprioara în bătaia farurilor, da? Cu boticul fremătând de […]

În octombrie 2008, când mi-am făcut blogul, au fost “prieteni” care m-au hărțuit luni în șir, spunându-mi ce prostie și ce greșeală uriașă tocmai am comis, că nu e normal să-mi petrec atâta timp online, că blogurile sunt o porcărie și vor dispărea curând, că internetul e loc de pierzanie șamd. Le știau pe toate […]

Am o prietenă a cărei mamă are o depresie cronică veche. De zeci de ani o are, iar consecințele apasă existența întregii familii, de la partenerul ei de viață, la copii și nepoți. De la mic la mare, toată lumea vede că bunica nu e bine, de la mic la mare toată lumea suferă pentru […]

  Eu le-am văzut în parcul Lumea Copiilor (așa se cheamă acum fostul Orășelul Copiilor), lângă care stau, dar “am informații” că au fost văzute și în Herăstrău, și în Parcul IOR. Oare ce sunt? Urme de rață sau de gâscă uriașă? 🙄 Călcăturile lui Yeti, Omul Zăpezilor? 🙄 🙄 Semnele trecerii prin București a lui King Kong? 🙄 🙄 🙄 […]

Postat de un cititor, la comentarii:

Sunt ani. Ani de zile pe care femeia îi dedică studiului. Zeci de mii de cazuri, extrem de grave, care îi trec prin fața ochilor. Nopți de nesomn. Condiții mizerabile de formare, nu tu un congres, nu tu acces la pacienții care trebuie operați. Salariu zero, umilință, frustrare, bibliografie învechită, mii de boli grele pe […]

  Femeile sunt prea frumoase. Păr mătăsos, ochi de căprioară, sâni ca mărul, piele de piersică, nas fin, buze de catifea etc. Pur și simplu așa suntem făcute, vai de viața bărbaților care sunt nevoiți să trăiască, 24 din 24, înconjurați de perfecțiune. Acasă – perfecțiune, la birou – perfecțiune, în supermarket – perfecțiune, în metrou – […]

V-aș întreba, dragi cititoare, care e cea mai mare valoare pe care-o dețineți. Dacă nu vă numiți Oprah Winfrey sau J.K. Rowling, caz în care mi-ați oferi răspunsuri cu mai multe zero-uri decât sunt eu capabilă să citesc, o să nominalizați, probabil, casa, mașina, laptopul sau telefonul, nu-i așa? Oooook! 🙂 Haideți acum să vă spun povestea […]

Povestită de un cititor în contextul lungii discuții despre dosarul cu șină: