Bătrânele voluntare cu zâmbet mulțumit

La centrul Generații al Fundației Principesa Margareta, doamnele Ana și Marica au ajuns cu discuția la Cărtărescu. Sunt nemulțumite că a primit un premiu tocmai pentru De ce iubim femeile, cartea compusă din articole de revistă, și nu prea înțeleg cum poate să își scrie cărțile de mână, fără nicio greșeală. Centrul Generații din București […]

Legat de pat sau îngrijit omenește? Boala și moartea în România

Convingerea că de cancer se moare urlând plutește încă prin spitalele românești, deși suntem în 2018. În unele secții chiar se aud, de-adevăratelea, urletele, uneori, zile și nopți la rând. Paliația, care se ocupă cu a ajuta omul să se retragă din viață cu demnitate, e aproape inexistentă în sistemul nostru de sănătate. Am povestit în acest text despre Hospice Casa Speranței, ca să înțelegem cu toții cum ar trebui asistat un om care moare, pe toate palierele vieții sale, și cum ar trebui susținută familia, inclusiv după deces. Și am mai dat niște informații pe care ar trebui să le avem cu toții, pentru că, mai devreme sau mai târziu, tot e posibil să ne trezim cu cineva drag urlând pe patul de spital, în timp ce halatele albe ne spun că nu pot face nimic ca să îl doară mai puțin. Există cadrul legal care ar trebui să ne ajute măcar să nu murim zvârcolindu-ne și legați de pat. Detalii în text.

Suntem oameni, nu bolile noastre

Bolile psihice ne sperie. Am fost crescuți cu ideea că e acceptabil să ne cedeze stomacul, ochii sau vezica urinară, dar că nu e deloc acceptabil să ne cedeze psihicul. E doar emoție și teamă în spatele acestei culturi care stigmatizează boala psihică. Teamă de necunoscut.

Știți să vă citiți pielea?

Simpla examinare a propriei pieli, dacă suntem informați, ne poate trimite în timp util la doctor, salvându-ne viața. Nu trebuie să citim tratate de medicină, ca să ne ferim de cancerul de piele, doar să fi aflat la timp câteva lucruri elementare. Le știți?