Manifesting my dreams

Ador tricourile albe. Le-am numărat de curând. Am 14, asta dacă nu cumva mi-am mai cumpărat vreunul între timp. În poza de mai jos sunt doar opt dintre ele. Unele sunt simple, altele au câte o dantelă sau niște paiete, unele sunt cu anchior, altele pe lângă gât… Le prefer pe cele cu anchior și îmi […]

Drumul spre școala online

Potrivit datelor publice, mai puțin de o treime dintre copiii români (32% mai exact) beneficiază, acasă, de acces la internet sau de tehnologie pentru a lua parte la școala online. E o cifră foarte tristă, pe care un an precum 2020 ne-a aruncat-o în față. Asociația Narada și-a propus ca, până la finalul anului școlar în […]

Împreună, reducem distanța dintre elevi

Mai țineți minte care erau “divaisurile” de pe vremea școlii noastre? Penarele chinezești? Superbele penare chinezești, care de care mai frumos desenate și colorate. Cu pisicuțe, fetițe, căței și altele, pictate superb, cu oglinjoară înăuntru, compartimentare deșteaptă și închizătoare cu magnețel. Eu n-am avut. N-aș ști să vă spun de ce. Cred că se și […]

Run and Care pentru Hospice

Despre Hospice Casa Speranței, am scris de mai multe ori. E cea mai mare fundație din țară care oferă gratuit servicii de îngrijire paliativă, adică îmbunătățește calitatea vieții pacienților care se confruntă cu o boală incurabilă, sprijinindu-le totodată familiile. Îngrijirea paliativă e atât de importantă în țările cu sisteme de sănătate mai solide, încât se […]

Visam să fiu Diana și tocmai am devenit. Cum care Diana?

I have a dream…  Păi, ce, numai Martin Luther King? Aș vrea să pot să dau două click-uri în telefon, atunci când mă lovește beleaua vreunei defecțiuni casnice, și să apară un instalator. Sau un electrician ori mai știu eu ce specialist în centrale termice, mașini de spălat, aragaze și ce mai are omul stricabil prin […]

Ajungem MARI, dar nu oricum

În 2013, din dorința de a contribui cumva la schimbările din țară, trei tineri înființau Asociația Lindenfeld, cu numele satului montan din Caraș-Severin în care obișnuiau să se oprească, atunci când mergeau la Festivalul de Jazz de la Gărâna. S-a întâmplat însă să emigreze înainte de a apuca să facă ceva, așa că activitatea a […]

Femeile și vârsta. Ce ne iau anii care trec și ce ne dau, la schimb?

Două întrebări grele am pus, recent, femeilor din preajma mea. Prima a fost “A fi sau a nu fi mamă?”, iar răspunsurile sunt de găsit aici. A doua a sunat așa: “Ești o femeie-model, așa cum îți cere societatea? Frumoasă, deșteaptă, mamă, gospodină, elegantă, sexy și devreme acasă? Sau ești tu, așa cum ești tu? […]

“Iedera mea roșie. Câinii. Luna, căreia i-am făcut aseară trei poze

Noi, oamenii, suntem în mod natural înclinați să filtrăm negativ, adică să fim mai atenți la ce nu ne place, iar, ca să vedem și partea bună a realității, uneori trebuie să ne antrenăm. Vestea bună e însă că funcționează. Și că, după ce învățăm să vedem și ce e bun și frumos, ne crește realmente confortul emoțional.

A fi sau a nu fi mamă?

Aceasta-i întrebarea pe care ne-o punem prea rar cu voce tare, un pic mai des doar în cercuri foarte restrânse, și des, poate mult prea des, în deplină solitudine.

Ana, care mușcă autismul de bot

Ana Dragu e jurnalist, scriitoare, psiholog, psihoterapeut, mamă de adolescent cu autism și omul care ține în viață Centrul pentru copii cu autism Micul Prinț din Bistrița, specializat în integrarea acestor copii în învățământul de masă. Cartea ei, Mâini cuminți. Copilul meu cu autism, e una dintre cele mai frumoase, mai gingașe, mai pline de […]